„A fost o surpriză”. Cum Nicu Popescu l-a lăsat pe Serghei Lavrov fără argumente în problema retragerii trupelor ruse

Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, a declarat la Moscova, la o conferință de presă comună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că în cadrul întrevederii avute a fost vorba despre „consolidarea dialogului politic – inclusiv la nivel înalt între cele doua state”, intensificarea relaţiilor economice și comerciale și ajungerea la finalizarea înțelegerii legate de protecția socială a cetățenilor moldoveni care muncesc în Federația Rusă, precum și despre „reglementarea conflictului transnistrean”. Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs, comentează rezultatele vizitei de două zile pe care ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, a efectuat-o în Rusia.

Interviu cu Angela Grămadă

Angela Grămadă: „Vizita întreprinsă de Nicu Popescu încearcă să pună pe tapet acele teme de dialog bilateral care urmează să devină prioritate în dialogul bilateral dintre Federația Rusă și Republica Moldova pentru următorii câțiva ani. Și am văzut câteva mesaje pe care le-au adresat cei doi șefi ai diplomațiilor moldovenești și rusești, care mi se par extrem de relevante în contextul regional actual, dar și în contextul anume al dialogului bilateral dintre cele două țări.”

Europa Liberă: Serghei Lavrov s-a arătat mulțumit de discuția pe care a avut-o cu omologul său moldovean, spunând că au avut o discuție constructivă, a fost o discuție bună. Ce va urma?

Angela Grămadă: „Cred că vor urma discuții în acele comisii bilaterale pe care le-au și menționat de altfel în conferința de presă. Cu siguranță vom avea câteva discuții foarte interesante în ceea ce privește relațiile comerciale și modalitatea de îmbunătățire a acestui dialog, pentru că ambii șefi ai diplomațiilor celor două state au menționat caracterul constructiv al dialogului și prietenesc, hai să zicem așa, cu anumite limite. Aceste discuții sunt extrem de importante, pe de o parte, pentru că partea rusă are interesul să rămână a fi în centrul atenției autorităților de la Chișinău în calitate de partener și în calitate de stat care poate să intervină în anumite momente în procese decizionale prin diferiți actori politici de la Chișinău, iar pe de altă parte, Chișinăul a arătat că pe primul plan sunt interesele naționale ale Republicii Moldova.

Și aceasta se vede atât în dialogul comercial, atât în ceea ce se numește avansarea acelor teze și deziderate ale părții moldovenești în a-și proteja agenții economici ca să aibă acces la piețele rusești și, în al doilea rând, să fie protejate interesele cetățenilor Republicii Moldova care se află pe teritoriul Federației Ruse. Mie în acest context mi s-a părut extrem de interesant și important faptul că Nicu Popescu a făcut apel la calitatea de participant al Republicii Moldova la Acordul de liber schimb existent în cadrul CSI, un acord despre care în Republica Moldova s-a vorbit mai puțin, dar care a oferit destul de multe oportunități pentru statele participante, dar ele nu au fost valorificate în mare parte din vina Federației Ruse, care a oprit în anumite momente funcționarea acestor acorduri sau convenții între state partenere, foste republici sovietice și, practic, și-a sabotat propriile inițiative de integrare regională cu aceste state. Printre acestea se număra și Ucraina în trecut, pentru că inițiativa, chiar dacă a fost finalizată ca o inițiativă constructivă și funcțională în anul 2011, inițiativa a fost lansată în spațiul public prin anii 2000, dar Rusia a oprit de mai multe ori avansarea negocierilor pe acest subiect. Pe de altă parte, Republica Moldova a vorbit despre interesele naționale și acesta a fost subiectul roșu al acestor discuții, mizând pe un dialog prietenos și un dialog constructiv din partea Federației Ruse, inclusiv pe subiectul discuțiilor politice în cadrul formatului de negocieri „5+2”.”

Europa Liberă: Ambii miniștri au lăsat să se înțeleagă că au discutat și despre dosarul transnistrean, doar că de la Nicu Popescu, șeful diplomației moldave, am aflat că Republica Moldova insistă pe retragerea armatei ruse, iar Serghei Lavrov a spus că ar fi simțit o dorință din partea autorităților Republicii Moldova de a fi reluată discuția în formatul „5+2” și chiar a salutat acest lucru. E același limbaj? De ce nu a reacționat Serghei Lavrov la retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova?

Angela Grămadă: „Pentru că Rusia de nenumărate ori a menționat faptul că retragerea trupelor rusești nu este un lucru oportun să se întâmple, și nu neapărat pentru că ar dăuna prezența trupelor rusești integrității teritoriale a Republicii Moldova, ci pentru că această retragere va dăuna intereselor Federației Ruse în a controla procese decizionale la Chișinău și noi cu toții cunoaștem acest lucru. El a preferat să tacă în acest moment când Nicu Popescu a spus clar că prezența trupelor rusești afectează principiul neutralității, un principiu pe care partea rusă l-a folosit de foarte multe ori în discursurile publice.”

Europa Liberă: Exact.

Angela Grămadă: „De această dată, mie mi se pare că Nicu Popescu a mers destul de pregătit la Moscova, încercând să folosească argumentele pe care partea rusă le-a folosit de nenumărate ori în aparițiile publice în care se referea anume la Republica Moldova și la conflictul de pe Nistru.”

Europa Liberă: Dar atunci când Nicu Popescu a spus că poziția Republicii Moldova rămâne neschimbată, prezența trupelor rusești contravine statutului de neutralitate din Legea Fundamentală a Republicii Moldova și retragerea trupelor rusești rămâne o prioritate a politicii externe a țării, Serghei Lavrov a insistat că Moldova trebuie să-și păstreze neutralitatea. De ce să insiști pe păstrarea neutralității, știind că ai trupe pe teritoriul acestei țări?

Angela Grămadă: „Eu nu cred că partea rusă s-a așteptat de această dată ca autoritățile de la Chișinău să folosească anume aceste argumente, pentru că s-a obișnuit până acum cu alt tip de actor politic pe care îl aveau în calitate de interlocutor. Faptul că autoritățile de la Chișinău au venit pregătite, suficient de pregătite, cu analiza făcută, cu tema de acasă făcută și au folosit exact argumentele pe care partea rusă le-a invocat, aceasta a fost o surpriză.

Și atunci, fiind luat prin surprindere, a mizat doar pe celelalte argumente care poate nu i-au fost luate din buzunarul lui Lavrov, care se refereau la formatul „5+2”, un format pe care autoritățile de la Chișinău nu-l neglijează, dimpotrivă, își doresc ca acest dialog să aibă loc, doar că nu în condițiile impuse de Tiraspol și de Federația Rusă, dar în condițiile impuse de Chișinău, și anume cu discuții concrete despre partea politică a negocierilor, adică despre soluția politică a conflictului de pe Nistru, ceea ce autoritățile de la Tiraspol încearcă să amâne și refuză să discute, fiind susținute de fiecare dată de către partea rusă, iar partea rusă atunci când susține autoritățile de la Chișinău marșează pe aceleași mecanisme de încurajare a înțelegerii reciproce sau acel pas cu pas. Sunt tot felul de tertipuri pe care le folosesc autoritățile de la Tiraspol, care sunt măsuri de încredere reciprocă, de exemplu, și pe care partea moldovenească nu știe cum să le contracareze în dezbaterile și în discuțiile publice. De această dată, acestea i-au rămas lui Lavrov și pe acestea le-a folosit în conferința publică.”

Europa Liberă: Și până la urmă, totuși se va găsi compromis pe acest subiect referitor la retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova? Subiectul acesta ar putea să-l discute cei doi președinți de țară, Maia Sandu și Vladimir Putin.

Angela Grămadă: „Din câte am văzut din mesajul dlui Lavrov, pentru ca această discuție față în față între cei doi președinți de țară să aibă loc, mai este nevoie ca să se dea consistență dialogului bilateral. Asta înseamnă că să mai avanseze cele două părți pe anumite dosare și bănuiesc că aici se vor strânge nu doar lucruri pe care noi ni le dorim în primul rând a fi discutate. Mă refer la conflictul de pe Nistru și partea comercială a dialogului bilateral, dar și multe alte discuții care sunt încă pe masa de lucru a celor doi șefi ai diplomațiilor ruse și moldovenești. Și aici mă refer inclusiv la prezența noastră în mecanisme și organizații internaționale regionale, precum este CSI sau precum este Uniunea Economică Euroasiatică. Și acesta a fost unul dintre subiectele discutate și chiar dacă nu a fost abordat direct în alocuțiunile celor doi omologi, întrebarea a apărut din sală din partea jurnaliștilor și mi s-a părut foarte bună explicația pe care a dat-o Nicu Popescu cu privire la statutul Republicii Moldova în cadrul inițiativelor regionale lansate de Federația Rusă. Practic a șters orice îndoială cu privire la statutul de observator al Republicii Moldova în Uniunea Economică Euroasiatică și a spus: „Interesele noastre sunt în CSI și punct.” Și aceste interese se referă la acordurile comerciale sau la privilegiile comerciale pe care le putem obține pentru agenții economici din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cei doi miniștri au vorbit și despre problema gazelor. Nicu Popescu și Serghei Lavrov au salutat acordul care a fost recent încheiat între Moldovagaz și Gazprom pentru livrarea de gaze Republicii Moldova pentru următorii 5 ani, doar că Serghei Lavrov a insistat să spună că Rusia nu ar fi făcut presiuni asupra Moldovei pe subiectul furnizării de gaze.

Angela Grămadă: „Da, am observat și eu acest lucru, că pentru Serghei Lavrov subiectul ori nu intră în dosarul sau în mapa sa, ori a fost extrem de abil în acest sens, sugerându-ne că este o problemă de business, nu este o problemă politică și că acest dosar se află în vizorul companiei Gazprom, care este un agent economic și acolo decizia este luată în alt oficiu. Mi s-a părut de bun-simț, de bun ton că au salutat ambii acest lucru, dar se vede în continuare că există o disponibilitate foarte mică de a comunica publicului care ar putea să fie miza finală și impactul asupra cetățenilor Republicii Moldova ale conținutului acestui acord încheiat cu compania rusă Gazprom, ceea ce poate să afecteze și în continuare transparența procesului decizional de la Chișinău, lucru pe care ni l-au promis autoritățile după 11 iulie 2021.”