Recent, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a promulgat noua lege a educației care extinde utilizarea limbii ucrainene în învățământ, educația în limba minorităților naționale urmând să fie posibilă doar la grădiniță și în clasele primare. Noul act normativ a stârnit nemulțumirea comunităților de etnici români, ungari și ruși din Ucraina. Autoritățile de la București bunăoară și-au exprimat regretul că legea a fost semnată „în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ”. Despre impactul acestei legi am discutat în ajun cu Aurica Bojescu, secretara Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții la EL: cu Aurica Bojescu
Aurica Bojescu: „Ceea ce s-a introdus în acest articol contravine Constituției Ucrainei. Drepturile minorităților sunt micșorate, să zicem așa, ca volum, pentru că acest articol nu prevede școli cu predarea în limba minorităților naționale, prevede doar la nivelul preșcolar și la studiul primar, iar după aceea, studiul limbii desigur că este prezent, studiul limbii minorităților naționale și nu este integral - procesul de învățământ în limba maternă - asigurat prin acest articol al legii. Orișicare copil se dezvoltă în mod normal, având procesul instructiv-educativ în limba maternă și, în paralel, studiul limbii de stat. Întotdeauna românii și pe timpul Uniunii Sovietice, și acum pe timpul Ucrainei independente, întotdeauna românii s-au încadrat într-o bază normală de studiere a limbii de stat. Și posedă limba de stat absolvenții noștri, atât că acum, vedeți că această lege îi nivelează pe toți, deși noi, tradițional, având școli de câte 100, 200, 300 de ani, acum cu procesul de învățământ în limba maternă, cum să avem lipsă, pe când și Constituția ne apără.”
Întotdeauna românii s-au încadrat într-o bază normală de studiere a limbii de stat...
Europa Liberă: Vorbim despre perioada de grădiniță și clasele a I-IV-a, în care nu doar comunitățile de români, dar și ruși vor putea să studieze limba maternă?
Aurica Bojescu: „Exact, exact.”
Europa Liberă: Dar astăzi cât de populare sunt școlile în care se studiază limba maternă?
Aurica Bojescu: „În localitățile cu populație românească acum avem 72 de școli unde procesul de învățământ integral este în limba maternă. Noi, fiind în toată regiunea cam 20 la sută, desigur că împreună cu cei care se declară și moldoveni, dar limba este una și noi am avut întotdeauna școală în limba maternă, în toate regimurile statului care au existat în acest teritoriu. În anul 2002, a fost un proiect al OSCE aici, la noi în regiune, cu realizarea drepturilor minorităților naționale și, iată atunci, 17% din școlari studiau în limba română. Din 2002 și până acum, o parte s-au dus; asta duce la asimilare și la pierderea identității naționale, dar știm cu toții că păstrarea identității naționale fără școală nu este posibilă.”
Europa Liberă: Pentru că în presă au apărut articole despre școli din regiunea Cernăuți, Odesa, școli românești, care erau pe punctul de a se închide din cauza lipsei de copii sau că părinții nu-i înscriu la studii în acestea...
Aurica Bojescu: „Nu, nu, nu. Așa ceva nu există. Este doar o situație care vorbește despre faptul că într-o comună care are și cătune pe undeva, ca elevii să nu umble în fiecare zi la școala centrală, aveau o școliță primară pe undeva în cătunul lor. Cu autobuzul după aceea, începând cu clasa a V-a, îi aduceau la școala de bază. Sigur că acolo, fiind cinci, șapte, zece copii, acolo nu prea poți în perioada de iarnă să menții structura edificiului, ca să ții acolo patru, cinci, șase, puțini copii, și atunci se închideau școlițele primare de prin cătune și transferau copiii la școala de bază.”
În localitățile cu populație românească avem 72 de școli unde procesul de învățământ integral este în limba maternă...
Europa Liberă: Vorbim despre această nouă lege și prevederea care vizează școlile cu predarea în limba minorităților. Dacă e să ne referim strict la școlile cu predare în limba română, am avut ocazia să discut cu mai mulți profesori din regiunea Cernăuți, de exemplu, care spun că această nouă lege echivalează cu lichidarea acestor școli. De ce este percepută legea anume așa?
Aurica Bojescu: „Dacă se anulează procesul de învățământ în limba maternă, volumul de granturi deja dispare pe care l-am avut până acum la învățământ în limba maternă. Articolul 22 al Constituției spune că „orișice lege adoptată nu poate să fie în contradicție cu legile deja existente și nu este voie de micșorat volumul de drepturi deja existente”. În acest articol avem toată încrederea că vom putea și în continuare pe căi pașnice să ne adresăm la instituțiile care o să poată să modifice acest articol. Am cerut insistent ca președintele să nu promulge această lege cu acest articol, dar nu s-a produs așa ceva. Acum rămâne să ne adresăm către parlamentari să inițieze pentru Curtea Constituțională o inițiativă legislativă, care să vorbească despre aceste lucruri, căci se încalcă Constituția Ucrainei. Dacă vom fi protejați în așa mod, atunci acest articol va fi modificat, după care mai avem încă încredere și în instituțiile europene, pentru că totodată Ucraina are și niște obligațiuni internaționale, cum ar fi Convenția cadru pentru protecția minorităților sau Carta europeană a limbilor regionale și minoritare. De aceea, am făcut adresări și la nivel de înalt comisar al OSCE în problemele minorităților.”
Rămâne să ne adresăm către parlamentari să inițieze pentru Curtea Constituțională o inițiativă legislativă...
Europa Liberă: Dar a fost cineva, iată, în școlile din regiunea Dvs., cel puțin, să explice elevilor, profesorilor de ce este nevoie de această nouă lege, de ce nu vor mai putea preda în limba română românilor? Care ar fi interesul Kievului? A explicat cineva acest lucru?
Aurica Bojescu: „Toate pornesc de acolo de unde se motivează că în școli nu se practică așa ceva ca să se facă excursii ale demnitarilor de la minister atât de des, ca să le explice copiilor. Se explică în mod general că, pentru ca să te poți integra în statul ucrainean, trebuie să știi foarte bine limba de stat. Iată noi asta o facem în măsura în care avem sau nu manuale suficiente, sau manuale care nu conțin traducerea noțiunilor de bază pentru studiul limbii de stat în baza limbii materne. Se învață din clasa întâi limba ucraineană. Copiii într-adevăr învață foarte bine limba ucraineană și nu este nicio problemă, numai că noi cerem proces de învățământ în limba maternă și studiu foarte bun al limbii ucrainene. Ceea ce vede ministerul, spune că, dacă vor învăța în ucraineană totul, atunci nu vor fi alte probleme, fiindcă mai există și probleme, desigur, manualele pentru minorități costă mai mult și nici cadre nu au nici în ministere, nici în departamentele la nivel de regiune și raion, care posedă limbile minorităților. Deci, aici sunt foarte mulți factori care aduc la așa ceva.”
Europa Liberă: Există și școlile mixte. Acestea vor fi și ele afectate de această nouă lege a educației sau vor continua procesul de educație ca și până acum?
Aurica Bojescu: „Școli din astea, de pildă, numai în regiunea Cernăuți avem vreo 19. În școlile mixte există clase cu predare în limba română și clase cu predare în limba ucraineană. Sigur că cele care sunt cu predare în limba ucraineană nu vor fi modificate, nu vor fi multe schimbări. În cele cu predare în limba română, până la clasa a V-a, deci, nivelul primar, este garantat de stat, iar după aceea legea spune că minoritățile naționale au dreptul să-și studieze limba, au dreptul să fie predat în limbile Uniunii Europene un obiect sau mai multe.”
Europa Liberă: Profesorii ce fac – rămân fără loc de muncă sau au o perioadă în care se pot adapta?
Dacă la un moment dat nu va fi predare în limba maternă, nu vor fi manuale, nu vor fi programe, multe nu vor fi...
Aurica Bojescu: „Conform legii, schimbările vor intra în vigoare în 2018. Mai este un punct care vorbește despre aceea că copiii care au mers la școală anul acesta vor continua în acest regim cum au fost primiți la școală. Și tocmai în 2022-2023 vor intra în vigoare toate punctele despre care vorbeam din articolul 7, ceea ce ne spune că, dacă nu murim azi, vom muri mâine. Nu este normal așa ceva. Și de aceea și noi ne-am opus, și ungurii s-au opus, și s-au opus și alte minorități din Ucraina, fiind aici atât de mulți și la fel ca și ungurii în Transcarpatia, desigur că am fi vrut ca să ne menținem identitatea noastră națională prin școala în limba maternă.”
Europa Liberă: Credeți că părinții, poate chiar unii profesori au conștientizat pe deplin toate consecințele sau vor accepta să-și dea copiii părinții doar până în clasa a V-a să studieze în limba maternă?
Aurica Bojescu: „Vedeți că legea este lege și dacă la un moment dat nu va fi predare în limba maternă, nu vor fi manuale, nu vor fi programe, multe nu vor fi, că deja s-a adoptat o listă a disciplinelor care vor fi obligatorii la absolvirea școlii și acolo nu mai sunt limbile minorităților și desigur copilul nu va avea un certificat cu o notă la limba maternă cu care să poată continua studiile la facultate. Și asta este foarte rău.”
Europa Liberă: O apreciere din partea Dvs. poate – a fost suficientă revolta comunității românilor care, iată, sunt puși în fața acestui lucru?
Aurica Bojescu: „În fiecare colectiv pedagogic s-a discutat despre aceste lucruri și s-au luat și decizii. Aceste decizii la etapa aceasta sunt de un caracter pașnic, adică toată lumea se gândește că pe cale pașnică o să poată să realizeze această schimbare a articolului vizat și mai avem încredere și în Curtea Constituțională, și în instituțiile internaționale care credem că se vor implica, pentru că noi am făcut deja cerere direct la OSCE și desigur că suntem convinși că și patriile noastre istorice vor face la fel. Pe cale diplomatică să putem obține aceste schimbări ale articolului 7.”