Un interviu cu cercetătoarea de la Foundation maison des scienes de l’homme de la Paris, Laure Delcour, despre motivele dependenţei energetice a R. Moldova de Federaţia Rusă.
Europa Liberă: Exporturile R. Moldova către UE au cunoscut în patru ani un salt enorm şi au ajuns la 67%. Dar energia cum a fost, aşa şi este procurată aproape exclusiv din Rusia. Cum priviţi aceste realități?
Laure Delcour: „Într-adevăr, Republica Moldova are în prezent un comerţ foarte avansat cu UE, aproape 2/3 din cel cu Rusia. Deci, în ceea ce ține de comerț, modelul de interdependență se schimbă. În timp ce în alte sectoare, cum ar fi cel energetic, el rămâne același, ceea ce înseamnă că R. Moldova continuă să mizeze pe energia rusească.
Your browser doesn’t support HTML5
Delcour: Moldova, captivă intereselor energetice ale elitelor
De ce e așa? Aș spune că un prim factor e politicile publice ale Rusiei. Moldova tranzacționează mai puțin cu Rusia ca rezultat al sancțiunilor repetate ale Kremlinului și al embargourilor începute în 2006, iar apoi continuate după ce Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb cu UE în 2014. Aceste sancțiuni s-au soldat printr-o descreștere a comerțului cu Rusia. Deci, aceste măsuri sunt contra-productive pentru Rusia.
În contrast, Moldova continuă să fie dependentă de energia rusească, fapt care e legat deja mai mult de politicile domestice. Aș spune că elita politică moldovenească nu a explorat în mod constant opțiuni alternative gazelor naturale rusești și altor surse energetice. Asta e din cauza intereselor acestor elite, interese asociate sectorului energetic, renunţarea la care ar însemna costuri enorme pentru aceste elite.
Avem o combinație de câțiva factori care ar elimina interdependența. Politicile actorilor externi, fie aceasta Uniunea Europeană, fie Rusia, și desigur, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător care este un mare pas înainte pentru a aduce Moldova mai aproape de Europa. Dar al doilea set de factori ține de politicile naționale și strategiile actorilor domestici. Acestea sunt importante mai ales în sectorul energetic.”
Europa Liberă: Republica Moldova a avut o tentativă de a procura electricitatea necesară din Ucraina, dar a renunţat foarte repede. Ce credeți despre această situaţie?
Laure Delcour: „De fapt, aceasta ar putea fi o altă opțiune foarte bună atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina, pentru micşorarea vulnerabilităţii lor față de Rusia. Ambele țări au fost afectate puternic de acțiunile Kremlinului, şi în comerț, şi în securitate, şi în domeniul energetic. Deci, de fapt, cooperarea bilaterală poate fi o cale promițătoare pentru a reduce sensibilitatea țărilor Parteneriatului Estic față de Rusia.
Cooperarea bilaterală poate fi o cale promițătoare pentru a reduce sensibilitatea țărilor Parteneriatului Estic față de Rusia...
Aceasta încă nu a devenit realitate pentru sectorul energetic, mai ales în ceea ce ține de resursele energetice ale Ucrainei.
Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat după implementarea controlului comun la frontieră este destul de promițător, dacă vorbim despre potențialul cooperării bilaterale, astfel încât ambele țări să devină mai autonome în relația cu Rusia. Asta ar putea fi un exemplu de urmat și în alte politici. Totuși, asta presupune un angajament permanent din partea autorităților din ambele țări.”
Europa Liberă: De câțiva ani, Republica Moldova are un gazoduct la hotarul cu România, dar nimic nu s-a mişcat din loc. De ce?
Laure Delcour: „Lipsa progresului la acest capitol în opinia mea e legată de interesele elitelor. E nevoie de voință politică pentru a mișca din loc proiectul gazoductului. După cum am menționat anterior, nu s-au explorat opțiuni alternative, fiindcă aceste opțiuni presupun costuri și pierderi pentru aceste elite. De asta aceste opțiuni nu sunt explorate.”
Europa Liberă: Ce sugestii aveți pentru Moldova?
Laure Delcour: „Cred că cooperarea bilaterală cu Ucraina ar fi o soluţie. Deoarece deja a arătat rezultate, mai ales în ceea ce ține de conflictul transnistrean. Această cooperare nu a fost întotdeauna ușoară, mai ales dacă luăm în vedere problema transnistreană. A început la mijlocul anilor 2000, odată cu inițiativa Uniunii Europene – misiunea EUBAM. Această misiune a produs rezultate semnificative, iar inițiativa recentă a Moldovei și Ucrainei de a controla în comun frontiera este, în opinia mea, un pas important în ceea ce ține de abilitatea țărilor să devină mai independente față de Rusia. Consider că este una dintre cele mai promițătoare căi. Evident, alte măsuri pe care Moldova le-ar putea lua depind direct de situația politică din țară, inclusiv de rezultatele alegerilor și de voința politică a elitelor.”