Vadim Brînzan: „Se fura ca în codru, pe verticală. Am oprit toate aceste scheme” (VIDEO)

După o reuniune cu participarea președintelui Igor Dodon, marți, Partidul Socialiștilor s-a declarat nemulțumit de activitatea actualului guvern, din care face parte dar care este dominat de Blocul ACUM, și a declarat că ar trebui discutată inclusiv o remaniere de guvern. Socialiștii deplâng, între altele, deficiențele grave din sectorul economic. Ministrul economiei Vadim Brînzan a devenit în ultima vreme ţinta mai multor critici din partea şefului statului. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Vadim Brînzan a respins toate aceste critici, subliniind că acum nu este un moment oportun pentru remanieri.

Europa Liberă: Haideți să vedem ce urmează. Dacă Igor Dodon și socialiștii forțează remanierea guvernamentală, se poate ajunge la Ministerul Economiei sau dacă nu se ajunge să schimbe ministrul, cel puțin se va cere divizarea acestui minister. Cum vă uitați la o asemenea solicitare?

Vadim Brînzan: „Deci, din primele zile ale aflării în oficiu am avut deja o delegație de la partea socialistă, care au zis: „Nu-i prea mare ministerul? Poate luăm Ministerul Transporturilor?”. Am zis că, la momentul actual, din ceea ce a fost cândva Ministerul Transporturilor cu peste 100 de oameni au rămas vreo 15 oameni. A fost totalmente distrus, devalizat; cei mai mulți bani s-au furat din industria transporturilor – de la avia până la auto –, acolo se fura ca în codru, pe verticală. Și am oprit toate aceste scheme, am creat premise ca să nu se mai repete schemele.”

Europa Liberă: Sunteți pentru împărțirea sau nu a ministerului?

Vadim Brînzan: Nu-mi sunt clare atacurile președintelui Igor Dodon

Vadim Brînzan: „Eu nu cred că la momentul actual este oportun acest lucru. Nu de atâta că eu mă țin cu dinții. Vă rog să mă credeți că aș dormi mai liniștit noaptea, fără ca să mă trezesc și să mă gândesc: oare ce se mai întâmplă la Calea Ferată, fiindcă este o judecată la Kiev și acolo-i vorba de 70 de milioane de euro; dar oare ce se mai întâmplă la ANTA acolo, că, iaca, uitați-vă, camioanele acestea că umblă și ne distrug drumurile, că zboară asfaltul din urma lor vara că-i Doamne ferește; sau ce se mai întâmplă la avia... Nu mă țin cu dinții, serios vă spun. Însă e momentul oportun acum, e bine pentru țară? Eu nu cred, fiindcă noi de-abia am început procesul...”

Europa Liberă: Dar, apropo, despre scheme și monopoluri. Cineva îmi zicea că se evită – cu bună știință sau din neștiință – să se vorbească despre monopolul la exportul cerealelor. Dvs. ați făcut lumină?

Vadim Brînzan: „Da, am făcut lumină. Aici e o istorie aparte. Deci, monopolul la cereale, am fost la Giurgiulești, am discutat cu conducerea companiei Trans-Oil...”

Europa Liberă: Acum, monopolist e Trans-Oil-ul?

Vadim Brînzan: „E Trans-Oil-ul, corect, e monopolist, însă monopolistul a înțeles că vântul bate din altă parte și deja a zis că „poftim, cine dorește să stocheze grânele lor în vasele acestea masive unde se stochează, poftim, las’ să vină, a venit barja, s-a încărcat și a plecat”. Iată, mâine noi o să votăm prin hotărâre de guvern proiectul de lege privind cheiurile navigabile pe râul Nistru. Asta o să faciliteze transportul de grâne. Al doilea: o să ne ocupăm de Portul Ungheni. Lumea nici nu știe că noi avem port la Ungheni, dar, de fapt, Portul Ungheni e mama portului nostru de la Giurgiulești. Noi la Giurgiulești avem 120 de metri de ieșire pe Prut, unde noi avem un port mic și sunt idei de a dezvolta acest port de stat, de a mai construi acolo. Deci, avem idei, venim cu propuneri.”

Europa Liberă: Ați ajuns la finalitatea cazului Aeroportului Internațional? Și aici cineva îl învinuia pe președintele Igor Dodon că ar avea interes să aducă un investitor străin.

Vadim Brînzan: „Ceea ce ține de Aeroportul Internațional Chișinău, APP (Agenția Proprietății Publice) a dat în judecată compania SRL Avia-Invest, motivul fiind încălcarea procedurilor la încheierea contractului de concesionare. De asemenea, grupul de monitorizare se întrunește regulat și, conform unui plan de acțiuni, se lucrează cu Avia-Invest pentru a monitoriza activitatea ultimului. Așteptăm deja Procuratura Generală să intenteze, dacă va decide, un dosar penal pe cazul de corupție, dosar penal pe acest caz și atunci mai departe...”

Europa Liberă: Au dreptate sau nu fruntașii Partidului „Șor”, care cred că Igor Dodon ar avea un potențial om de afaceri din Rusia, care ar fi interesat de preluarea aeroportului?

Vadim Brînzan: „Nu pot să știu ce se întâmplă acolo. Eu nu știu care ar fi interesul cuiva de a se băga într-un activ care nu este bancabil. Deci, orișicare investitor care investește într-un activ de infrastructură trebuie să ia credit de la bancă, altfel nu are rost să facă această investiție.”

Europa Liberă: Așteptați decizia instanței, asta înțeleg.

Vadim Brînzan: „Deci, noi așteptăm decizia instanței. De aceea, atâta timp cât statul are probleme mari cu concesionarea aeroportului care a fost făcută ani în urmă, oricine ar fi proprietarul acestui contract de concesiune n-o să poată ridica credit de la bancă pentru dezvoltare, dar fără acest credit de la bancă nu are rost să te implici.”

Europa Liberă: Pentru că e un obiectiv buclucaș până se va pronunța instanța?

Vadim Brînzan: „Exact! Și nicio bancă normală n-o să dea un cent sau un eurocent pentru asta.”

Europa Liberă: E clar.

Vadim Brînzan: „Una din prioritățile noastre, ale ministerului, pe care eu le-am anunțat în primele zile a fost de a crea o comisie de monitorizare a investițiilor în activele strategice.”

Europa Liberă: Încă nu a fost creată?

Vadim Brînzan: „Iată, toată documentația săptămâna aceasta este finalizată și o ducem la discuții publice.”

Europa Liberă: Ați spus că după exemplul american să existe o asemenea comisie și în Republica Moldova.

Vadim Brînzan: „Exact, dar problema e că la noi la minister și în genere la ministere nu există experți în domeniul acesta. Tot pachetul de documente, că nu-i un document simplu, e un document complex, este finalizat, probabil că săptămâna aceasta, la începutul săptămânii viitoare, după care va fi scos spre audieri publice. Din momentul în care este primită legea respectivă, atunci nimeni n-o să poată nici vinde, nici cumpăra obiective strategice de genul aeroport, de genul Giurgiulești, de genul Apă-Canal, fără acordul acestei comisii.”

Europa Liberă: Să sperăm că va fi exact așa cum ziceți Dvs., că intențiile Dvs. sunt bune, contează cine guvernează, ce scop urmărește, dacă interesul național e pus prioritar și nu mai există interes personal, interes de partid, dar se pare că în Republica Moldova tranziția asta încă mai continuă și ar mai putea să continue. Începe perioada rece a anului și cetățenii vor să știe dacă există sau nu pericolul ca Republica Moldova să rămână fără gaze, fără energie, ce tarif ar trebui să se pregătească să achite pentru aceste resurse energetice... Ce le spuneți oamenilor?

Vadim Brînzan: „M-am întâlnit două săptămâni în urmă, la Moscova, cu omologul meu rus, ministrul Energeticii, dl Novac, l-am întrebat așa: «Господин Новак, мы замёрзнем этой зимой?» („Dle Novac, noi iarna asta vom îngheța?”), la care el a râs și a spus: «Нет, вы не замёрзнете, всё будет хорошо!» („Nu, nu veți îngheța, o să fie totul bine!”). Acesta-i răspunsul ministrului Energeticii, un răspuns pe care l-am auzit și de la Gazprom-ul rus. Optimismul lor ne încălzește inimile, dar nu încălzește casele noastre. Și ce facem noi la minister, ca să ne asigurăm că în cazul în care partea rusă nu se înțelege cu partea ucraineană referitor la livrarea gazelor pe teritoriul Ucrainei? Ce facem noi, că noi suntem unicii din regiune care...”

Europa Liberă: Ați promis că aveți alternativă.

Vadim Brînzan: „Avem alternativă. Prima alternativă: procurarea gazului la hotarul dintre Rusia și Ucraina, la hotarul de est sau la hotarul vest. Pe această dimensiune lucrează Moldova-Gaz, pentru asta trebuie să se încheie contract separat cu Gazprom-ul și contract separat cu transportatorul ucrainean de gaze. Noi facilităm pe linia ministerului direct, chiar alaltăieri am scris o scrisoare omologului meu ucrainean prin care solicit ca ei să intervină etc., etc. Doi: Turkish Stream-ul. Deci, Rusia a finalizat proiectul Turkish Stream 2, prin care aduce gazul pe fundul Mării Negre. Problema era că partea bulgară trebuia să construiască un tronson de 18 km pe care ei l-au construit și noi am insistat foarte mult și am lucrat cu partea bulgară, și am lucrat mult și cu partenerii străini care ne-au ajutat să lucrăm cu partea bulgară. Ei l-au finalizat. Al doilea este actualizarea stației de la Isaccea, de la sud, pe partea română. Personal am discutat de mai multe ori cu conducerea Transgazului românesc, ne-au promis că totul e în regulă, totul se face. Săptămâna viitoare eu personal vreau să merg la Isaccea și Orlovka, să mă întâlnesc acolo cu conducerea ambelor companii ca să văd că, da, într-adevăr acolo stațiile respective funcționează normal, că noi putem să luăm 12,4 milioane de metri cubi de gaz în regim revers, și ei toți ne asigură că noi putem să luăm, și ei pot să-l măsoare. Deci, 12,4 milioane de metri cubi, pe când nouă pe timp de iarnă, când e destul de rece ne trebuie 15 milioane pe zi. Partea ucraineană pentru regiunea Odesa o să vrea vreo 4 milioane pe care noi le luăm prin contract de la stația de la nordul Republicii Moldova și diferența de câteva milioane o s-o preluăm de la partea ucraineană. Avem și planul C. Lucrăm acum cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a obține o scrisoare de creditare prin care noi să putem în cazul în care în genere totul s-a oprit să cumpărăm gaze direct de la Naftogaz-ul ucrainean și să-l aducem în Republica Moldova pe la nordul republicii sau pe o rută pe care noi vom decide.”

Europa Liberă: Deci, moldovenii nu vor îngheța?

Vadim Brînzan: „Noi facem absolut tot posibilul ce ne stă în puteri ca la iarnă să avem gaz. Și au fost antrenate și Uniunea Europeană, și Statele Unite ale Americii, și Federația Rusă, și Ucraina. Noi lucrăm cu toții. Referitor la întrebarea Dvs. dacă gazul o să fie mai scump, deci prețul gazului e același și prețul gazului o să scadă puțin, deoarece formula actuală pe care o avem cu Gazprom-ul se uită la prețul gazului cu 9 luni în urmă pe piață, dar puțin-puțin o să se mărească prețul tranzitului, deoarece calea parcursă e mai lungă decât calea tradițională, el va face un cerc mai mare...”

Europa Liberă: Și se adaugă la prețul final.

Vadim Brînzan: „Nu chiar mult, dar se adaugă puțin la prețul final.”

Europa Liberă: Ați finalizat negocierea unui acord cu Rusia privind importul gazelor?

Vadim Brînzan: „Acordul respectiv îl pregătește Moldova-Gaz cu Gazprom-ul.”

Europa Liberă: Dar trebuie să aveți și Dvs. cunoștință de acest lucru?

Vadim Brînzan: „Moldova-Gaz este o societate pe acțiuni, în care noi, statul Republica Moldova avem...”

Europa Liberă: ...aveți cota-parte de acțiuni.

Vadim Brînzan: „Deci, avem doi reprezentanți în Consiliul de Observatori al Moldova-Gaz, este un reprezentant al societății civile, Adrian Lupușor...”

Europa Liberă: Deci va fi negociat un nou acord moldo-rus privind importul gazelor?

Vadim Brînzan: „El se negociază și noi ca stat facilităm această negociere, dar noi ca stat nu ne putem implica direct în această situație. În primul rând, pentru că e societate pe acțiuni și, în al doilea rând, ca stat, noi trebuie să ne gândim la toate variantele. Să ne uităm și la alte soluții pe care Moldova-Gaz poate că nu le vrea sau nu are posibilitate să le implementeze.”

Europa Liberă: Referitor la situația din domeniul energetic, ce ne puteți spune?

Vadim Brînzan: „Electroenergetic.”

Europa Liberă: Electroenergetic. Acolo lucrurile sunt clare?

Vadim Brînzan: „Noi suntem gata pentru sezonul de iarnă. Centrala Electrică de la Cuciurgan este pregătită, ei au rezerve suficiente, probabil, de cărbune în caz că se sistează livrarea de gaz pentru a o aproviziona, lucrăm cu parteneri din Ucraina pentru a ne asigura că, în cazul în care trebuie să mărim livrările de electricitate, ei vor fi în stare să le livreze. Ordinul meu de pregătire pentru sezonul de iarnă se execută. Am participat la reuniunea a 55-a pe electroenergetică a statelor membre CSI, când am fost recent la Moscova. Este o reuniune economică în care statele membre se ajută unul pe altul în cazul în care apar diferite situații de criză în țara respectivă. Și am vorbit cu omologul din Belarus, care, în principiu, ar putea în caz de ceva să ne ajute, că ei au exces de energie electrică. Cei din Federația Rusă au fost foarte mirați când au auzit că noi construim stația back-to-back de la Vulcănești pentru unirea asincronă, pentru că această stație permite exportul de electricitate în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Să faceți și o precizare la darea în exploatare a gazoductului Iași-Chișinău. Rămâne promisiunea fermă că în primăvara anului viitor el va deveni funcțional?

Vadim Brînzan: „Deci, în primăvara anului viitor tronsonul Iași-Chișinău va fi funcțional. Partea română trebuie să facă un apgreid la 160 km, să mai construiască practic încă o țeavă de presiune mai înaltă, se face...”

Europa Liberă: S-au făcut calcule și cineva spunea că chiar Transgazul ar fi spus că e perioadă mult mai mare decât cea pe care o anunțați Dvs.

Vadim Brînzan: „Nu, eu am vorbit cu șeful Transgazului, o să mă întâlnesc cu d-lui la Isaccea, după asta vrem să mergem la Bulgaria, la hotarul dintre România și Bulgaria, ca să mă asigur că stațiile de acolo lucrează. Deci, d-lui m-a asigurat că până la finele anului viitor, practic, gazoductul pe partea română o să fie totalmente finalizat și până la finele anului viitor noi vom putea primi gaz din gazoductele Uniunii Europene. Tare mult sper să fie așa și eu depun tot efortul ca noi să rezolvăm problema asta și atunci dependența noastră de un singur furnizor va scădea. Prin felul acesta noi întărim independența energetică, securitatea energetică a Republicii Moldova, care ne va da foarte multă putere la negocieri cu alți parteneri.”

Europa Liberă: S-ar putea să se ajungă ca Republica Moldova să nu mai aibă nevoie de importul energiei electrice de la Cuciurgan?

Vadim Brînzan: „Asta ar fi ideal pentru noi, dar asta nu înseamnă că stația de la Cuciurgan trebuie să ruginească. Pe vremurile sovietice aceasta a fost cea mai puternică stație din partea europeană. Ca să înțelegeți, acolo sunt vreo 12 cazane care produc electricitate și acum lucrează 4. Dacă produc electricitatea la un preț mic, noi putem exporta această electricitate prin stația back-to-back de la Vulcănești în Uniunea Europeană. Vorbim acum de sute de milioane, dacă nu de miliarde de dolari pe an pentru Republica Moldova dacă noi rezolvăm problema aceasta economică – eu o văd economică, nu o văd politică – cu regiunea transnistreană, putem să dezvoltăm regiunea transnistreană împreună cu malul drept pentru a exporta, de exemplu, prin stația back-to-back, care pe noi ne costă 260 de milioane de euro. Aceștia-s bani mari, noi trebuie să-i recuperăm. Dacă noi exportăm electricitate, de exemplu, de la Cuciurgan o exportăm în Uniunea Europeană, noi vorbim de sute de milioane de dolari pe an profit pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dle ministru, ați amintit că ați revenit de la reuniunea șefilor de guvern CSI. În ultimul timp se discută în contradictoriu despre prezența Republicii Moldova în cadrul CSI. Ce ziceți Dvs., are nevoie Republica Moldova de acest aranjament?

Vadim Brînzan: „Republica Moldova are nevoie să facă comerț cu toată lumea, că noi avem Acord de liber schimb cu CSI, noi avem Acord de liber schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA) și ar fi o mare prostie pentru noi să nu valorificăm acest potențial pe care ni-l oferă aceste două acorduri. De exemplu, companiile moldovenești pot să exporte și într-o parte, și în alta; companiile europene sau, de exemplu, americane, chiar astăzi am avut discuții cu investitori americani care vor să deschidă în Republica Moldova o fabrică de prelucrare a cartofilor, pe care ei îi importă încoace, de aici pot să-i reexporteze ca produs made in Moldova în Uniunea Europeană și în țările CSI. Acolo-s 500 de milioane de oameni și aici sunt vreo 200 și ceva de milioane de oameni. Noi trebuie să valorificăm potențialul economic pe care CSI, pe care acest Acord de liber schimb ni-l dă. Să nu fim parte a acestui acord, eu cred că ar fi incorect față de oamenii care muncesc foarte mult aici pentru a-și câștiga existența prin exporturile pe care le fac în Federația Rusă. Și să vă spun un lucru bun pe care l-am învățat acolo, de exemplu, de la prim-ministrul rus dl Medvedev. A zis că „uite, noi introducem un sistem de marcare a produselor care vor fi importate în Rusia”, imediat atunci se rezolvă și problema pe care ei o invocă că „uite, noi nu vrem ca voi să importați 17 categorii sau nu mai știu câte de mărfuri, mere, prune, din cauză că, chipurile, voi le reexportați din Uniunea Europeană la noi”. Păi, dacă noi introducem sistemul acesta unic de marcare a produselor pe care ei îl acceptă și noi îl acceptăm aici la noi, totul electronic se face, și problema imediat decade de la sine. Dacă sunt aceste 200 de companii care au dreptul de a exporta în Federația Rusă, poftim, iată s-au conectat la baza de date centralizată, au pus marcajul și au exportat în Federația Rusă. Atunci problema de blocare a produselor noastre în Federația Rusă dispare de la sine. Deci, partea economică noi trebuie s-o valorificăm.”

Europa Liberă: Dar partenerii ruși nu vă cheamă în Uniunea Euroasiatică?

Vadim Brînzan: „Când eram la întâlnirea aceasta, partea oficială s-a terminat, eram la prânz și era prim-ministrul Serbiei, care venise în Rusia să semneze Acordul de liber schimb cu Uniunea Euroasiatică. Și dl Medvedev mi s-a adresat: „Uitați-vă, Serbia e deja cu un pas în Uniunea Europeană, dar voi încă sunteți departe și ei deja au venit să semneze Acordul de liber schimb cu Uniunea Euroasiatică”.”

Europa Liberă: Și ați avut o replică?

Vadim Brînzan: „Pur și simplu a fost un comentariu la care noi să ne gândim. Ceea ce avem noi la momentul actual, eu cred că este destul de suficient, că avem Acordul acesta de liber schimb cu țările CSI, din punct de vedere economic este corect să-l avem și să-l păstrăm, și să-l valorificăm până la urmă.”

Europa Liberă: Dar această Uniune Euroasiatică e mai mult cu tentă economică sau politică? Sau nu ați reușiți să studiați?

Vadim Brînzan: „Eu nu am reușit să intru în toate studiile acestea. Evident că uniunea e și militară, și politică, și economică... Eu nu cred că noi dorim să intrăm în astfel de uniuni, dar asta-i o problemă care ține de prim-ministru, de Ministerul de Externe. Eu pot să mă exprim pe problemele de ordin economic. Pentru economie e bine când nu sunt hotare, pentru economie e bine când nu sunt accize, pentru economie e bine când există liber schimb, că liber schimb înseamnă locuri de muncă, înseamnă investiții, salarii mai mari, pensii mai mari. Când oamenii fac comerț unul cu altul, ei nu aruncă bombe unul peste altul, asta-i ca și cum ți-ai da foc la propria bucătărie.”

Europa Liberă: Credeți că următorul interviu îl facem tot în calitate de ministru al Economiei și Infrastructurii?

Vadim Brînzan: „Cum s-ar spune «неисповедимы пути Господни» („necunoscute sunt căile Domnului”), dar, indiferent de cine va veni sau cine va fi la cârma Ministerului Economiei sau a guvernului, noi deja am ridicat bara atât de înalt pentru toți, încât cei care vor veni o să aibă un lucru foarte greu ca s-o coboare înapoi, că o să trebuiască să explice opiniei publice, presei independente, mediului de afaceri de ce vor să reintroducă monopoluri, de ce vor să remonopolizeze ceva, de ce se relansează schemele, de ce trebuie de dat mită, de ce trebuie de făcut alte lucruri murdare care se făceau. Plus la asta, partenerii de dezvoltare vor spune: „Dar bani nu vă mai dăm, duceți-vă și vă descurcați”. Iată ne-a lăsat Partidul Democrat un buget devalizat, poftim, lucrați mai departe; iată aveți un minister de transport unde nu sunt oameni, dar, poftim, faceți transport, politici...”

Europa Liberă: Dar vă doriți să duceți acest mandat și în continuare?

Vadim Brînzan: „Păi tocmai de aceea am și venit, că vreau, sunt gata să lucrez, mi-am creat o echipă de oameni mega-inteligenți, foarte harnici, deștepți, care sunt gata să lucreze și lucrează din zori până în noapte pentru ca să promovăm această agendă de transformare a economiei noastre ca să ne mândrim cu țara noastră cu care noi ne mândrim și acum, dar vreau ca sintagma asta de Republica Moldova, cea mai săracă țară din Europa să dispară. Pur și simplu să fie Republica Moldova și produsul pe care scrie Made in Moldova cu mare mândrie să-l arătăm tuturor că este produs făcut în Moldova, produs de calitate, produs bun și oamenii să ne cunoască. Și eu sunt sigur că noi putem să obținem aceste rezultate.”