Interviu | Epidemiolog: „Aglomerațiile din transport, grădinițe și școli favorizează transmiterea infecțiilor respiratorii” 

Specialiștii explică revenirea la situația de până la pandemia de Covid-19 prin faptul că oamenii au încetat să respecte măsurile de profilaxie: să poartă mască, să se spele pe mâini și să păstreze distanța socială.

Europa Liberă a stat de vorbă cu medicul epidemiolog Angela Paraschiv, șefa disciplinei Epidemiologie a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, despre specificul acestui sezon rece și cum ar trebui populația să se protejeze și să se trateze corect.

Europa Liberă: Doamna doctor, cum se explică faptul că în anii precedenți s-au înregistrat mai puține cazuri de infecții respiratorii și gripă și niciun deces, iar în acest sezon rece R. Moldova se confruntă cu un val de viroze și de gripă, inclusiv cu decese?

Angela Paraschiv: Este adevărat. Dacă ne amintim perioada pre-pandemică, înainte de a apărea cazurile de Covid-19, în 2019-2020, am avut un număr excesiv de cazuri de gripă și infecții respiratorii virale acute ale căilor respiratorii. Odată cu apariția unui nou tip de virus, Sars-cov-2, și pericolul care era pentru populație, a fost nevoie să fie implementate măsuri epidemiologice drastice. Nu cunoșteam cum se manifestă acest virus, cine va fi afectat, nu știam cum să-l tratăm și cum să ne protejăm, pentru că era nevoie de timp.

Atunci s-a impus carantina, care a limitat răspândirea inclusiv a altor tipuri de virus, cum este cel gripal. Au fost implementate și alte măsuri antiepidemice, ca purtarea obligatorie a măștii, distanțarea fizică, igienizarea corectă a mâinilor, care au fost destul de restrictive în primii ani de pandemie.

Toate acestea au influențat asupra manifestării procesului epidemic în gripă și a altor infecții respiratorii, de aceea numărul cazurilor s-a redus esențial. În unele teritorii, nu a fost înregistrat niciun caz de gripă, dar s-a manifestat foarte intens procesul epidemic prin Covid-19. Totuși, virusul Sars-Cov-2 este mai rezistent în mediul extern și se transmite nu doar prin picături, dar și prin diferite suprafețe și, respectiv, pe lângă faptul că se transmite foarte intens, populația a fost receptivă față de acest virus.

Gripa sezonieră umple spitalele de copii

Europa Liberă: Asta ar însemna că, odată cu începerea sezonului rece, oamenii ar trebui, din nou, să poarte mască și să păstreze distanța socială?

Angela Paraschiv: Aceste măsuri de profilaxie rămân, într-adevăr, în vigoare în sezonul rece. Igienizarea mâinilor a fost întotdeauna o măsură recomandată, precum și triajul copiilor la grădiniță sau la școală, distanța fizică, pentru că infecțiile respiratorii acute ale căilor respiratorii se transmit la distanțe mici, prin picături, adică prin contact strâns. Aglomerațiile care se formează în transportul public, în grădinițe, în școli etc. sunt niște condiții care favorizează transmiterea infecțiilor respiratorii.

Aceste măsuri sunt recomandate, în special, pentru locurile aglomerate. Dacă există o persoană cu semne clinice, trebuie să se izoleze, să se adreseze unui medic de familie și să primească tratament. Astfel, va fi evitată răspândirea virusului. Sunt măsuri esențiale în fiecare sezon rece.

Europa Liberă: Se deosebește acest sezon de cele similare din trecut?

Angela Paraschiv: Se deosebește un pic, pentru că manifestarea procesului epidemic s-a produs mai devreme. Dacă în anii precedenți numărul mare sau vârful era atins în ianuarie-februarie, anul acesta s-a întâmplat mai devreme. În acest an, am înregistrat un număr maximal de cazuri în decembrie. Acest lucru se explică prin faptul că timp de doi ani am respectat acele măsuri epidemiologice și s-a redus receptivitatea noastră față de virusul gripal. Dacă ne referim la manifestările clinice, ele sunt aceleași. Perioada de incubare este aceeași, de 1-2 zile.

Europa Liberă: O persoană din cele patru decedate a avut concomitent gripă și Sars-Cov-2. Puteți să ne spuneți care dintre cele două virusuri este mai periculos pentru organismul uman și de ce?

Angela Paraschiv: Ambele sunt periculoase și pot provoca manifestări clinice severe, inclusiv decesul. Deci, se moare de ambele virusuri. Când vorbim de pericolul pentru sănătatea publică, vorbim de impactul bolii în funcție de numărul de cazuri, numărul de spitalizări și numărul de decese. Aici putem face comparații. Și în gripă, și în Covid-19 avem un număr mare de spitalizări și decese. Săptămâna trecută, am avut 152 de cazuri, dintre care 60% au fost cu spitalizare. Dacă ne referim la decese, avem cazuri și în gripă, și în Sars-Cov-2.

Nu putem spune că o boală este mai periculoasă decât alta. Ambele duc la niște dereglări în organismul omului, care implică nu doar infecția determinată de virus, dar și asocieri bacteriene, iar în acest caz, lanțul duce la disfuncția altor organe. Este afectat sistemul cardiovascular și persoana poate deceda.

Este complicat să spunem care este motivul decesului, virusul gripal sau Sars-Cov-2, pentru că ambele acționează la fel. Dar nu putem spune că, dacă o persoană se infectează cu ambele virusuri, semnele clinice vor fi mai severe și evoluția mai fulminantă. Situații sunt diferite. Evoluția bolii nu depinde de asocierea dintre cele două virusuri, ci, de exemplu, de doza de infectare, de particularitățile individuale ale organismului, dacă pacientul are boli asociate, dacă are vârstă înaintată sau o imunodeficiență. Pe de altă parte, dacă a fost vaccinat contra virusului gripal sau Covid-19 ori a trecut prin Covid-19, el poate face o formă mai ușoară a bolii, chiar dacă are această asociere. Trebuie să înțelegem că pericolul întotdeauna există, dar noi ne putem proteja.

Europa Liberă: Care sunt primele semne care ar trebui să pună în gardă o persoană și s-o trimită la medic?

Angela Paraschiv: În infecțiile respiratorii ale căilor superioare, manifestările clinice se aseamănă și pentru gripă, și pentru Covid-19, și pentru infecțiile non-gripale. Poate fi febră de 37, 38 și chiar 39 de grade. De obicei, în gripă, temperatura este mai înaltă. Este important să ne adresăm medicului de familie la apariția febrei, a tusei și a durerilor în gât, în mușchi și articulații. Aceste semne ne indică că ne-am infectat cu o infecție respiratorie. În acest caz, nu putem spune că este gripă sau Covid-19, pentru că, fără un diagnostic de laborator, este dificil să stabilim ce tip de virus este.

Este foarte important ca oamenii să nu facă automedicație. În niciun caz nu tratăm infecția acasă, pentru că am putea face complicații și, atunci când ne adresăm la medic, să fie prea târziu și să fie necesară spitalizarea. Doar medicul de familie poate prescrie un tratament și este foarte important să reținem că infecțiile virale nu se tratează cu antibiotice.

Din păcate, populația consideră că atunci când merge la medicul de familie și are semne clinice ale unei infecții respiratorii, medicul trebuie să îi prescrie antibiotice. Nu, nu tratăm infecțiile virale cu antibiotice. În cazul în care ele se asociază cu o infecție bacteriană și se ajunge la o complicație, cum ar fi pneumonia, doar atunci medicul poate prescrie antibiotice. Infecțiile virale se tratează cu antivirale și doar medicul de familie poate să examineze și să indice tratamentul corect.

Europa Liberă: Cum acționează vaccinul antigripal și când este necesar să fie administrat?

Angela Paraschiv: Vaccinul antigripal este un vaccin inactivat, adică este vorba de un virus omorât prin substanțe chimice, la temperaturi înalte, care nu se poate multiplica. Odată administrat, vaccinul duce la sensibilizarea organismului, care recunoaște acest tip de antigen străin și produce anticorpi. Respectiv, atunci când intrăm în contact cu virusul gripal, organismul nostru începe să lupte.

Este necesar să știm că, atunci când administrăm vaccinul, anticorpii încep să se producă peste 14 zile. Deci, persoana va fi protejată abia după două săptămâni de la vaccin. Asta înseamnă că, în perioada de după vaccinare, trebuie să se protejeze oricum, să poarte mască și să stea mai departe de persoanele care manifestă semne clinice.

Sistemul de sănătate trebuie să organizeze vaccinarea în perioada octombrie-noiembrie. Aceasta este perioada cea mai eficientă pentru a forma o pătură imună în populație. Avem nevoie să prevenim epidemiile, prin formarea acestei pături imune.