Eugen Tomac: „Nu poți să fii și bun rus la Moscova și un om pragmatic la Chișinău în relația cu România”

Eugen Tomac la microfonul Europei Libere

Un interviu cu liderul Partidului Mișcarea Populară din România.

Președintele Igor Dodon l-a invitat pe omologul său român Klaus Iohannis să facă o vizită oficială la Chișinău „în orice perioadă comodă pentru dumnealui”. Invitația a fost trimisă prin ambasadorul României la Chișinău. Potrivit unui postări pe Facebook, Dodon i-a declarat ambasadorului Daniel Ioniță că relațiile cu România sunt „fundamentale” pentru Republica Moldova, dar că această cooperare trebuie să fie „respectuoasă” iar președinții celor două țări trebuie să aibă „o comunicare responsabilă și constructivă”. Este aproape un an de când Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale și invitație transmisă cu două zile în urmă pare primul gest oficial de apropiere de București.

Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu Eugen Tomac, liderul Partidului Mișcarea Populară, unul din cei mai activi avocați ai apropierii României de Republica Moldova.

Your browser doesn’t support HTML5

Valentina Ursu în dialog cu Eugen Tomac (Partidul Mișcarea Populară)

Europa Liberă: Igor Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova, îl invită pe omologul său de la București să vină într-o vizită la Chișinău. Ce mesaj transmite el autorităților române – își schimbă poziția, strategia față de țara vecină?

Eugen Tomac: „Nu, Dodon este într-o criză de identitate; este din ce în ce mai confuz, și atunci când un om nu are o busolă bine definită, face tot ce-i trece prin cap. Atât timp cât nu renunță la discursul antiromânesc primitiv, pentru că atunci când promovezi cu atâta inconștiență conceptul acesta stalinist de limbă moldovenească, de moldoveni care trebuie izolați de toată lumea, pentru că e bine să ne aflăm noi, să ne batem cu pumnul în piept în bătătura noastră, mi-e greu să cred ce vrea un asemenea om, pentru că, până la urmă, este o chestiune de opțiune.

Spre deosebire de mulți cetățeni ai Republicii Moldova, care nu pot fi condamnați, pentru că s-au născut într-o perioadă în care lucrurile erau trecute sub preș, ținute ascunse – că-i vorba de identitate, că-i vorba de lucruri elementare – la ora actuală avem însă o realitate pe care Dodon o știe foarte bine, și anume că majoritatea populației Republicii Moldova vorbește aceeași limbă ca și cei 22 de milioane din România, nu există nicio diferență și că ar trebui să lăsăm la o parte temele astea care creează mai multă confuzie și să ne gândim la viitor. Dacă are puterea să facă lucrul acesta, atunci trebuie de văzut ce se poate face, dar la ora actuală cred că se poartă ca un om debusolat.”

Europa Liberă: În această invitație pe care a înmânat-o Ambasadorului României la Chișinău, domnului Ioniță, pentru ca domnul Iohannis să întreprindă această vizită, domnul Dodon dă asigurări că „relația dintre Chișinău și București este și va rămâne fundamentală pentru Republica Moldova, în virtutea vecinătății, evenimentelor istorice comune, afinităților culturale pe care le-au avut mereu cele două state”, așa zice domnul Dodon.

Dodon și-a început mandatul având un comportament de slugă

Eugen Tomac: „Trebuie să se lămurească, pentru că să nu uităm – Dodon și-a început mandatul având un comportament de slugă. Prin acea vizită de la Moscova unde Putin, în semn de dispreț față de România, i-a oferit, simbolic, bineînțeles, o hartă a Moldovei Mari. Deci, lucrurile acestea nu sunt întâmplătoare și ele ridică multe semne de întrebare în ceea ce privește direcția pe care vrea, până la urmă, s-o urmeze, pentru că nu poți să fii și bun rus la Moscova, și un om pragmatic la Chișinău în relația cu România.”

Europa Liberă: Și bun român la București…

Eugen Tomac: „Lucrurile astea nu țin, pentru că informația circulă cu viteza luminii astăzi și oamenii descind foarte rapid și deseacă totul, astfel încât să înțeleagă exact care sunt țintele reale. Este o încercare a unui om debusolat, plin de frustrări, pentru că, până la urmă, și ultima mișcare prin care i s-a demonstrat că lucrurile se pot desfășura și fără semnătura președintelui Republicii Moldova arată că acest om este limitat. Și de altfel Constituția Republicii Moldova îi oferă foarte puține pârghii pentru a influența în mod concret evoluțiile din Republica Moldova.”

Eugen Tomac

Europa Liberă: Dar ce credeți, va da curs invitației domnul Iohannis și va veni în vizită la Chișinău?

Eugen Tomac: „Eu cred că va greși dacă… cred că președintele Iohannis nu-și permite să riște o asemenea vizită și nu cred că va răspunde pozitiv, pentru că și în România urmează alegeri și trebuie să se gândească foarte bine dacă poate răspunde la invitația unui politician, care în ultimele luni s-a pozat cu oficiali din Iran, cu oficiali din Coreea de Nord și cam este izolat în toată lumea civilizată.”

Europa Liberă: Dar ce atenție acordă instituția prezidențială de la Cotroceni relației cu Republica Moldova? Domnul Iohannis dă interes Republicii Moldova?

Eugen Tomac: „Președintele Iohannis și-a menținut o linie prudentă în relația cu Republica Moldova. Poate puțini cetățeni de la Chișinău au observat, totuși, o schimbare care trebuie sesizată, și anume că pentru România la ora actuală nu mai este o prioritate de politică externă de primă mână relația cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și ar exista o explicație?

Președintele Iohannis și-a menținut o linie prudentă în relația cu Republica Moldova

Eugen Tomac: „Nu există nicio explicație decât că interesul, probabil, al președintelui Iohannis este către alte teme. Pentru mine, personal, este o îngrijorare acest aspect, pentru că am urmărit cu multă atenție ultimele declarații de la Reuniunea Diplomaților și în alte contexte, cum ar fi Consiliul European, unde președintele Băsescu în mod constant sublinia necesitatea de a intensifica dialogul la nivel european și bilateral în relația cu Chișinăul. De pe buzele președintelui Iohannis lipsește acest îndemn și este rău acest aspect, pentru că noi reușiserăm să consolidăm această încredere foarte mult în relația cu Republica Moldova, indiferent de culoarea politicienilor de aici și de ambițiile proaste care existau.”

Europa Liberă: Poate că domnul președinte a lăsat în seama Guvernului de la București să gestioneze dosarul relațiilor cu Republica Moldova, pentru că sute de grădinițe au fost renovate, autobuze pentru școli au fost trimise de dincolo de Prut către Republica Moldova, educația se pare că rămâne domeniul urmărit cu atenție de autoritățile române?

Eugen Tomac: „Guvernul actual într-o singură direcție face bine, și anume că nu întrerupe ceea ce s-a stabilit. Să nu uităm că Acordul de finanțare nerambursabilă de 100 de milioane de euro s-a stabilit la Chișinău în 2010, în prezența președintelui Traian Băsescu, care se afla într-o vizită de stat în Republica Moldova. Atunci s-a stabilit care sunt prioritățile – pe educație, pe infrastructură ș.a.m.d. Și e bine că acest grand, deși doar 40 la sută din el a fost cheltuit până la această oră, își duce menirea. Din astea se construiesc grădinițe, inclusiv grădinița de la Sadova tot cu resurse de la Guvernul României s-a reabilitat.”

Europa Liberă: Sadova fiind baștina domnului Dodon.

Eugen Tomac: „Bănuiesc că asta știu radioascultătorii Dvs., pentru că sunt oameni foarte inteligenți cei care ascultă Europa Liberă. Asta este un lucru bun că s-au continuat proiectele, nu la intensitatea la care mi-aș fi dorit eu. Ceea ce nu face Guvernul actual astăzi și unde eu am un reproș de adus – cred că a sosit timpul ca Guvernul României să ia o decizie îndrăzneață, unilaterală, de a deschide piața forței de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova. Avem foarte mulți oameni în zonele limitrofe, care o duc greu în Republica Moldova, iar exact în acele regiuni din România – că vorbim de Iași, că vorbim de Galați, că vorbim de alte zone – e nevoie de forță de muncă. Sunt oameni care pot pleca dimineață la muncă și să se întoarcă seara înapoi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cetățenii din Republica Moldova, cei care vor să redobândească cetățenia se plâng că a devenit și mai greu acest lucru.

Eugen Tomac: „Acesta este un alt subiect pe care îl voi discuta chiar săptămâna viitoare cu actualul premier al României, pentru că i-am solicitat o întrevedere și am pe agenda mea o serie de teme ce țin de relația cu Republica Moldova. Deci, situația s-a îngreunat în mod nejustificat, din punctul meu de vedere, în ceea ce privește procesarea acelor cetățenii. Și acesta-i un alt subiect. Pe lângă deschiderea pieței forței de muncă și de fapt asta voi și face în următoarea perioadă – voi propune o inițiativă legislativă, prin care cererea de redobândire a cetățeniei române să fie procesată în termen de maximum o lună de zile.

Tehnic se poate acest lucru – să descentralizăm procesul de primire a actelor. În prezent sunt șase centre unde se procesează aceste solicitări și primirea dosarelor. Eu voi solicita ca în toate județele din România, în 40 de unități, să se aplice acest proces și în mod automat numărul cererilor va ajunge la peste 200 de mii de solicitări pe an, cel puțin. Asta este evaluarea pe care noi am făcut-o împreună cu un grup de experți. Legea este pregătită, ea va fi prezentată, cel mai probabil în două săptămâni, în Parlament și va intra în regim de urgență, pentru că e o chestiune care ține de interesul României – să oferim o perspectivă sigură celor care doresc de aici, din Republica Moldova, și prin cetățenia română, bineînțeles, acest lucru se poate întâmpla.”

Europa Liberă: Pe dimensiunea parlamentară, cooperarea poate fi îmbunătățită? Ce ar putea să se mai facă ca Legislativul de la București și cel de la Chișinău să aibă o evoluție în relațiile bilaterale?

Eugen Tomac: „Mi-aș dori foarte mult și acesta este un subiect pe care l-am discutat cu președintele Parlamentului, domnul Candu, și am cerut ca dincolo de chestiunile pe care le tot invocăm de ani de zile, cel puțin din 2009 încoace, de nevoia de a armoniza legislația pe domenii-cheie unde putem fi foarte eficienți și, o recunosc, am mai spus-o și aici, la dumneavoastră, și o repet din nou, atât timp cât nu va exista o cooperare foarte strânsă între Comisia de cultură din Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, pentru a armoniza legislația în ceea ce privește audiovizualul, astfel încât posturile de televiziune și radio din România să aibă acces liber pe piața din Republica Moldova și invers piața radio și de televiziune din Republica Moldova să aibă acces la o piață mare de 22 de milioane de consumatori, lucrurile vor rămâne într-un anumit blocaj și într-o anumită împăcare, pentru că, oricum atunci când orice cetățean al Republicii Moldova ajunge acasă, pornește televizorul, se izbește de această realitate, peste 60 la sută din posturile pe care le au pe cablu în Republica Moldova sunt în limba rusă, or, dacă se va face acest pas, în mod clar acest lucru va ajuta și la democratizarea Republicii Moldova, și la o înțelegere mult mai profundă a realităților din România și din restul lumii din care facem parte.”

Europa Liberă: Unii experți, unii observatori spun că prea puțin cunosc cetățenii din România, unii sau majoritatea dintre ei, despre realitățile din Republica Moldova și invers.

Eugen Tomac: „Vă dau un exemplu concret, eu am fost parlamentarul care s-a bătut în Parlament și în relația cu Consiliul Național al Audiovizualului pentru ca posturile de televiziune din Republica Moldova, cele care au programe în limba română, să aibă acces pe piața media din România. Am reușit să obțin chiar o decizie a CNA, în unanimitate, prin care toți operatorii de cablu sunt obligați să preia postul public de televiziune din Republica Moldova, Moldova 1.”

Europa Liberă: CNA fiind la București Consiliul Național al Audiovizualului?

Eugen Tomac: „CCA-ul de la Chișinău, exact, instituția omoloagă. Și de doi ani de zile, funcționari, neinspirați și de rea-credință, din Teleradio Moldova, pur și simplu, cei care gestionează postul public de televiziune Moldova 1 nu reușesc să ajungă la un consens, astfel încât să avem în casele tuturor românilor, cel puțin, postul public de televiziune din Republica Moldova. Este o lovitură care arată, până la urmă, că lucrurile mari, decise la nivel de stat, se blochează în pixul unor funcționari care nu vor să-și facă cu demnitate datoria. Acesta este un subiect pe care astăzi l-am ridicat în discuția cu parlamentarii de la Chișinău.”