În acest sens, guvernarea ar putea decide liberalizarea pieței pentru investițiile private în domeniul militar, iar accentul se va pune pe construirea diferitor tipuri de drone, în baza unor tehnologii avansate, susține expertul militar Radu Burduja într-un interviu pentru Europa Liberă.
Ex-secretar general de stat al Ministerului Apărări, fost reprezentant la NATO și UE, Burduja este acum director executiv al Institutului Euroatlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR).
Pe 15 iunie, IEACR a organizat, la Chișinău, o discuție în format închis cu oficiali și experți în domeniul securității, la care au participat miniștri și reprezentanți ai principalelor instituții din sectorul securității și apărării. Printre invitați s-au numărat fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, ex-premierul Dorin Recean, acum emisar special al președintei Maia Sandu, diplomați occidentali, experți și oficiali din România și din Ucraina, reprezentanți ai sectorului privat și ai industriei active în domeniul tehnologiilor emergente și al soluțiilor dual-use.
Radu Burduja a vorbit Europei Libere despre unele concluzii ale acestor discuții.
Nu vrei să asculți sau să citești întregul interviu? Mergi direct la tema care te interesează:
◉ R. Moldova nu va produce armament greu◉ Cum ar putea fi convinși scepticii◉ Industria militară moldoveană, parte a unui sistem mai larg◉ Procesul va începe imediat după modificarea legislației◉ Investițiile, o necunoscută
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Radu Burduja, ex-secretar general de stat la Ministerul Apărării
Europa Liberă: Institutul Euroatlantic pentru Consolidarea Rezilienței pe care îl conduceți, împreună cu alți doi parteneri, a organizat la Chișinău discuții pe tema dezvoltării industriei de apărare în R. Moldova, cu oficiali moldoveni și experți în securitate. Ce ar arăta o concluzie a acestora: poate R. Moldova, o țară mică și neutră, să-și dezvolte propria industrie militară?
Radu Burduja: Concluzia generală a fost că nu doar poate, ci
Industria militară va fi o nouă ramură a economiei
și că trebuie să facă acest lucru. Noi trebuie să ținem pasul cu restul lumii, să avem capacitățile noastre de a produce anumite lucruri în țară. Să nu stăm doar cu mâna întinsă, să așteptăm donații sau să procurăm de la cineva, dar să și producem unele echipamente bazate pe tehnologiile avansate și sisteme de armamente care nu necesită cheltuieli mari. Asta ne va permite să creăm noi locuri de muncă și să dezvoltăm o nouă ramură a economiei. Dezvoltarea acestei industrii va fi în beneficiul tuturor, inclusiv pentru fortificarea securității regionale.
R. Moldova nu va produce armament greu
Europa Liberă: În contextul dronelor străine care survolează neautorizat teritoriul național, punând în pericol securitatea oamenilor, recent președinta Maya Sandu a declarat că R. Moldova urmează să-și ajusteze cadrul legal pentru dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv pentru producerea unor drone interceptoare, adică din seria celor care se doboare drone intruse. Cât de reală vi se pare o asemenea inițiativă, atât din punct de vedere militar, cât și economic?
Radu Burduja, ex-secretar general de stat al Ministerului Apărării
Radu Burduja: Sunt de acord cu ce a spus doamna președintă. Am spus asta și anterior, și până la declarațiile dumneaei. Am militat mereu, am inclus și în strategii dezvoltarea industriei de apărare specific pentru drone.
Statistica este nemiloasă privind aceste survoluri [ilegale]. Este doar o chestiune de timp când putem să avem și noi un caz, așa cum s-a întâmplat la Galați, să se soldeze cu răniți. De aceea noi trebuie să dezvoltăm acest sector. Cât de repede ne vom mișca, depinde de noi. Nu cred că este nevoie de ani. În contextul mesei rotunde, oficialii noștri, acum nu pot să fac referință exact la cineva, pentru că evenimentul a fost în format Chatham House Rule [discuții confidențiale pentru uz intern], au spus că un cadru legal necesar dezvoltării industriei militare și de apărare va fi adoptat în câteva luni, în cursul acestei veri. Din moment ce va fi ajustat cadrul legal și se va proceda la liberalizarea pieței, or și despre asta s-a discuat la masa rotundă, vă asigur că business-urile se vor mișca foarte repede. Deja se poartă discuții B2B [companie la companie] referitor la capitaluri comune pentru dezvoltare, tehnologii, forță de muncă și producere.
Și mai este un lucru important de care beneficiem noi: proximitatea cu Ucraina, aflată în război, de unde putem prelua experiența necesară. Pe de altă parte, avem și România alături, care tot este interesată să dezvolte aceste tehnologii, inclusiv drone și interceptoare. Un alt participant la discuțiile de la Chișinău, cred că pot chiar să-i dau numele – Mircea Geoană [ex-secretar general adjunct al NATO], a sugerat crearea unei trilaterale în acest sens – Ucraina, România, R. Moldova. Deci, noi practic avem tot la dispoziție și depinde foarte mult de cât de repede ne vom mișca.
Europa Liberă: Aș vrea să ne referim și la aspectele financiare. Ar fi capabilă R. Moldova să-și acopere integral cheltuielile legate de dezvoltarea industriei militare, care, știut lucru, este una dintre cele mai costisitoare?
Radu Burduja: Trebuie înțeles că industria de apărare care se va dezvolta în R. Moldova nu ține neapărat de producerea armamentelor grele, cum ar fi tancuri sau avioane cu reacție etc. Acestea, într-adevăr, sunt complexe, e nevoie de ingineri și de tehnologii pe care noi nu le putem dezvolta și nu dispunem de potențial. Noi vorbim acum de niște materiale cu destinație dublă [dual-use technology], care se pot dezvolta la noi, bazate pe software și inteligență artificială, de aceleași drone care sunt produse, pe exemplul Ucrainei, de grupuri mici. Am văzut cum se produc acestea și nu e vorba de ceva sofisticat, iar investițiile nu sunt atât de mari. Pentru o fabrică de drone e nevoie de o investiție de mai puțin de un milion de dolari – depinde cât de mare îți propui s-o faci.
Important este să existe voință politică și să avem capacități de absorbție
Nu e neapărat să producem toată gama de sisteme de armament și echipament. Trebuie să producem ceea ce putem, ce se cere pe piață și de ce are nevoie R. Moldova ca să aibă anumite capabilități critice pentru apărare. Și asta, desigur, va fi implementat în măsură de câte investiții vom fi în stare să absorbim.
Pe lângă asta, sunt instrumente europene care oferă fonduri pentru investiții în acest domeniu. R. Moldova este eligibilă pentru un mare număr dintre ele. Instrumente sunt, cel mai important este să existe voință politică, să fim consecvenți, să fie ajustată legislația și să fie liberalizată piața. Or, tot ce avem noi acum în materie de industrie de apărare este de stat și a ajuns în stare falimentară. Și atunci, acest domeniu, cum a spus un alt participat la masa rotundă, un ex-ministru al Apărării dintr-o țară vecină, este nevoie de liberalizarea pieței, iar restul trebuie lăsat pe seama business-ului și lucrurile se vor mișca foarte rapid.
R. Moldova a primit, în decembrie 2023, un sistem de apărare aeriană cumpărat în Franța, ca parte din efortul mai amplu de modernizare a forțelor armate pe fondul războiului din Ucraina..
Cum ar putea fi convinși scepticii
Europa Liberă: În mod sigur se vor face diverse speculații și acuzații, precum că R. Moldova se militarizează. Și acestea ar putea veni, mai ales, dinspre un anumit segment al clasei politice. Cum credeți că trebuie convinși acești politicieni că țara ar avea nevoie de o minimă industrie militară?
Radu Burduja: Nu cred că ei trebuie convinși. Ei înțeleg foarte bine asta, doar că, din cauza anumitor convingeri, ei vor pedala pe tezele și narativele lor. Și cetățenii trebuie să înțeleagă că țara trebuie să fie capabilă să se apere. Noi trebuie să dispunem de capabilități militare și de capacități de producere care să ne asigure niște lucruri de bază pentru apărarea țării.
O țară cu potențial mai mic se poate apăra în fața unui adversar cu mult mai multe resurse
Însăși asimetria enormă care s-a configurat acum pe câmpul de luptă [din Ucraina] arată că o țară cu mai puține resurse poate să se apere cu succes, utilizând tehnologii avansate, ele fiind simplu de produs și cu costuri reduse, în fața unui adversar mult mai mare, cu mult mai multe resurse. Așadar, acest lucru este posibil doar că trebuie să ne mișcăm pe această direcție. Asta ar aduce și dezvoltare economică, fiindcă microprocesoarele sau softurile bazate pe inteligența artificială vor avea destinație dublă. Aceleași drone pot fi utilizate în agricultură, în scopuri de cercetare, dar și pentru luptă.
Cred că trebuie să convingem pe toate căile cetățenii care încă mai au dubii vizavi de nevoia unei industrii militare, că acesta este parcursul firesc al țării noastre pentru a-și asigura securitatea și apărarea.
Captură de ecran de pe o cameră de supraveghere în care se vede momentul deflagrației unei drone presupus ucrainene la Lopatna, Orhei, 7 iunie 2026
Industria militară moldoveană, parte a unui sistem mai larg
Europa Liberă: Vedeți această viitoare industrie militară integrată într-un sistem mai larg sau va fi o industrie autonomă?
Radu Burduja: Da, la sigur. Fiindcă lanțurile logistice și tehnologice de producere vor fi integrate, fiindcă R. Moldova – cum am vorbit – cel mai probabil, nu va putea să dezvolte în interior toate produsele finite. Este firesc că se va integra în lanțul de producere și în parteneriate cu alte țări. Noi nu trebuie să facem tot cap-coadă, dacă avem resurse și parteneriate puternice cu cine sa dezvoltam acest lucru. Și le avem alături pe Ucraina, România, țările Uniunii Europene – fondurile vin de acolo, și partenerul de peste ocean – SUA. Lucrul acesta noi deja îl vedem chiar în UE, vedem sisteme de armament desfășurate în mai multe țări: Franța cu Germania, pe producția în Marea Britanie a E vorba de un avion de vânătoare multirol, considerat unul dintre cele mai bune avioane de luptă din lume., deci, lumea cooperează, fiindcă e mai ieftin să faci așa.
Europa Liberă: Odinioară, Moldova a fost parte a complexului militar sovietic. S-a mai păstrat ceva din fostele capacități, se mai produce ceva în interiorul țării pentru nevoile armatei moldovene?
Radu Burduja: Nu, din câte cunosc nu se produce nimic. Din ce s-a discutat la masa rotundă, aceste companii sunt falimentare și, practic, nu mai produc.
Poate fi folosită și infrastructura din fostul complex militar sovietic
Dar însăși infrastructura, anumite cunoștințe care s-au păstrat de pe atunci pot fi folosite. Într-un fel, unele lucruri pot fi resuscitate. Normal că văd ca infrastructura existentă să fie utilizată, dacă mai poate deveni funcțională. Să zicem, clădirile, ca să nu construim ceva din nou.
Un aspect important care s-a discutat la Chișinău e că industria de apărare, de exemplu în Ucraina, se bazează pe activitatea unor grupuri mici, care sunt dispersate din considerente de siguranță. Poate că același lucru ar trebui să-l facem și aici, în R. Moldova. Decât o uzină mare, poate, mai eficient ar fi să dispunem de mai multe facilități mici. Toate aceste aspecte trebuie analizate minuțios, de făcut o cartografiere la tot ce există în țară – cine și ce produce, iar de aici, de venit cu politici concrete, de creat cadrul normativ și legislativ propice pentru a le dezvolta.
Procesul va începe imediat după modificarea legislației
Europa Liberă: Dacă ați face o estimare, în câți ani R. Moldova ar putea să-și pună pe roate o industrie militară?
Radu Burduja: Eu nu cred că putem face acum o estimare exactă. Depinde ce-și va propune Moldova să dezvolte. Dacă-și va propune să dezvolte niște sisteme complexe, atunci poate dura și ani. Dar dacă-și propune să dezvolte niște tehnologii bazate pe drone, pe tehnologii avansate, ele pot să fi dezvoltate și puse în practică din moment ce s-a aprobat legislația.
Uitați-vă în Ucraina cât de repede s-a dezvoltat industria dronelor și tehnologiile noi, care se schimbă la trei săptămâni. Reprezentantul Ucrainei spunea la Chișinău că principala reglementare aprobată de ei a fost să reducă de la trei ani la trei săptămâni termenul pentru punerea la înzestrare a unui sistem de armament în forțele armate. Aceasta a permis ca țara vecină, din rațiuni de supraviețuire, să adopte atât de rapid sisteme noi în armată.
Europa Liberă: Afirmați că ar fi necesare câteva luni pentru crearea cadrului legal. Despre ce orizont de timp ar fi vorba mai exact?
Radu Burduja: E vorba de două-trei luni. Atunci când se vrea, în R. Moldova legislația poate fi modificată foarte repede. Și revin la teza principală – e nevoie de voință politică. Și din câte am văzut, comandantul suprem [președinta Maia Sandu] s-a exprimat că „da, vom schimba”. Oficialii moldoveni care au participat la masa rotundă au confirmat că ne vom mișca repede, iar noi, ca parte a societății civile, încurajăm asta.
Ofițer demonstrând, într-o unitate militară moldoveană, o pușcă de bruiere a dronelor
Investițiile, o necunoscută
Europa Liberă: La cât s-ar ridica investițiile, la prima etapă, în această viitoare industrie militară?
Radu Burduja: Dacă e vorba de capital privat, atunci, desigur, depinde de companiile care vor veni să producă. Eu nu cred că putem estima, depinde de puterea Moldovei de absorbție. Este greu de spus acum ce investiții sunt necesare. Putem porni cu investiții mici, care vor putea fi crescute în funcție de cerințele pieței interne și capacităților de care avem nevoie pentru a acoperi cerințele operaționale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te