Vicepremierul pentru Reintegrare, George Bălan, vorbește despre etapa în care se află Strategia de reglementare transnsitreană elaborata de autoritățile de la Chișinău, răspunde la întrebarea dacă Republica Moldova are sa nu o viziune comună asupra principiilor de reglementare și dă explicații pe marginea unor dosare sensibile în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol.
Europa Liberă: Chişinăul vorbește de ceva vreme, și partenerii occidentali ai Republicii Moldova la fel, despre necesitatea de a elabora o viziune, o strategie a Chişinăului privind reglementarea conflictului transnistrean. La ce etapă este această strategie?
George Bălan: „Sigur, pe parcursul anilor erau anumite așteptări, erau anumite păreri pe domeniul transnistrean, dar care nu au fost puse pe hârtie și prezentate partenerilor externi și societății moldovenești. Partenerii externi ne întrebau care e viziunea Chişinăului, până unde suntem gata să mergem în procesul de reglementare transnistreană sau în dialogul cu Tiraspolul, ce fel de statut am putea da regiunii transnistrene.
Your browser doesn’t support HTML5
În dialog cu vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan
Noi am elaborat un draft, un proiect de viziune la care au lucrat și reprezentanții diferitor autorități centrale. În același timp, am purtat o serie de consultări cu societatea civilă în vederea elaborării acestei viziuni. Și la momentul de față suntem în proces de coordonare a unei viziuni consolidate, comune, a tuturor instituțiilor puterii de stat a Republicii Moldova, care ulterior urmează să fie prezentată partenerilor externi.”
Europa Liberă: În ce măsură se poate vorbi despre o viziune comună la nivelul autorităților Republicii Moldova? Vedem discursuri din categorii diferite venind pe de o parte de la Guvern, pe de altă parte, de la Președinție.
George Bălan: „În primă fază am remarcat că Președinția s-a raliat cu pozițiile care le promova Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova pe subiectul transnistrean, acesta fiind unicul subiect în care nu existau divergențe majore. Însă, într-adevăr, putem constata că în ultima perioadă putem recepționa mesaje deja diferite din partea Președinției. Sperăm că sunt unele scăpări, încercăm să discutăm pe proiectul viziunii care este elaborat și prezentat de către Guvern și vom vedea dacă Președinția se va alinia la această poziție consolidată pe viziunea transnistreană și o vom putea promova împreună. În cazul în care nu vom primi acest suport, va fi necesar să mergem separat.”
Europa Liberă: Puteți ridica un pic cortina și puncta principiile de bază care ar sta, în viziunea Guvernului, la baza reglementării transnistrene?
George Bălan: „Discutăm despre un statut juridic special pentru regiunea transnistreană, o autonomie largă. În același timp, pentru a pregăti și a promova implementare acestei autonomii largi sunt necesare câteva condiții care trebuie să fie îndeplinite.
Aici vorbim și despre retragerea forțelor militare străine aflate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, și despre necesitatea transformării actualei operațiuni de pacificare, și despre partajarea competențelor dintre centru și regiune. În același timp, pentru noi este important să ne putem menține vectorul european de dezvoltare și de integrare, care nu trebuie să fie pus în pericol de acest statut.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, din partea Președinției vedem, în legătură cu vectorul de dezvoltare, retorica opusă, orientată spre Federaţia Rusă. Și chiar recent dl Dodon a vorbit despre o federalizare a Republicii Moldova. Acesta a vorbit și de anumite concesii și anumite schimbări în interiorul Republicii Moldova, care ar apropia-o cumva, sau ar face-o „mai digerabilă”, cu ghilimelele de rigoare, pentru cetățenii din stânga Nistrului. În percepția Dvs., care este concesia maximă pe care o poate accepta societatea din Republica Moldova în legătură cu prețul pe care ar fi dispusă să-l plătească pentru reunificare? Care este limita peste care societatea moldovenească nu ar putea trece în această reglementare?
George Bălan: „Într-adevăr, constatăm că există anumite mesaje diferite în ultima perioadă care au fost făcute de Președinție. Când vorbim despre statutul juridic, acest statut juridic special trebuie să fie unul funcțional, care să nu pună în pericol securitatea, perspectiva de dezvoltare a Republicii Moldova și să nu afecteze viața cotidiană a cetățenilor Republicii Moldova.
Această reglementare trebuie să fie în favoarea îmbunătățirii vieții și consolidării statului, și nu să ducă la probleme pentru statalitatea Republicii Moldova. Și în același timp trebuie să nu pună o povară exagerată suplimentară pe umerii cetățenilor. Noi trebuie să avem un stat funcțional, trebuie să avem o politică externă independentă, trebuie să avem capacități și posibilități de a ne mișca înainte. Și pentru noi păstrarea vectorului european este un aspect important.
Viziunea noastră nu prevede careva posibile federalizări. O astfel de abordare ar putea duce la anumite ineficiențe sau dificultăți în funcționarea statului reintegrat Republica Moldova. Cred că abordarea autonomiei largi care va fi oferită cetățenilor din regiunea transnistreană va fi suficientă pentru identificarea acestui statut.”
Europa Liberă: Acum eu vă implic într-o polemică indirectă cu președintele Dodon. Acesta a spus că guvernarea actuală de la Chişinău nu este gata pentru o soluționare a conflictului transnistrean, mai mult decât atât, nici partenerii internaționali nu ar fi gata.
George Bălan: „Interesant ar fi de văzut cine ar fi gata, după părerea dlui președinte, de reglementarea conflictului transnistrean.
Partea moldovenească este deschisă pentru identificarea unei soluții viabile și funcționale pentru conflictul transnistrean. Toate eforturile noastre sunt orientate anume în această direcție, inclusiv activitatea grupurilor de lucru sectoriale, activitatea negociatorilor, de asemenea și formatul 5+2 este chemat pentru a identifica soluții.
În același timp, putem constata că există anumiți factori externi care creează dificultăți în activitate și pun presiuni suplimentare asupra acestui proces. Există afirmații de genul că în anumite scenarii există unele soluții pentru conflictul transnistrean care au o parte din rezolvare în capitalele altor state din regiune și care influențează soluționarea sau, din contra, tărăgănarea procesului de reglementare.
Și aici trebuie să ne gândim și la interesul partenerilor internaționali de dialog în problematica transnistreană și să reieșim și din contextul crizei regionale de securitate – aici mă refer la ceea ce se întâmplă și în Ucraina, la riscurile de creare de precedente sau, invers, riscurile de careva destabilizări în această regiune. Aceste aspecte își pun amprenta asupra acestui proces.
Din partea noastră pot să vă asigur că acesta este scopul nostru – să găsim o soluție. Însă nu trebuie să ne aruncăm „cu capul în fântână” fără să știm exact unde dorim să ajungem și ce fel de stat reintegrat dorim să avem după aceasta.
Respectiv, acesta e un proces de durată. Mai bine să negociem o perioadă de timp mai lungă decât să ieșim la o soluție proastă care să nu ne ajute să depășim situația cu conflictul transnistrean. Scopul este să avem un stat de perspectivă pentru cetățenii noștri.”
Europa Liberă: Asistăm la o situație foarte interesantă – eu nu-mi amintesc de asemenea perioade – în care Moscova și Tiraspolul sunt cei care insistă asupra convocării negocierilor în formatul 5+2. De obicei ei erau cei care erau împotriva acestor negocieri. De ce se întâmplă acest lucru? Bănuiesc că este în contextul deschiderii posturilor de control comun la frontiera moldo-ucraineană. Cum vedeți perspectivele acestui format?
George Bălan: „Când vorbim despre faptul că este nevoie de a organiza reuniunile în formatul 5+2 și pozițiile partenerilor asupra oportunității sau amânării acestor ședințe, într-adevăr există anumite abordări divergente. Marea majoritate a partenerilor externi care susțin necesitatea identificării unor soluții concrete pentru problemele existente și discutarea lor în formatul 5+2 cu luarea unor decizii pe aceste subiecte, pentru ca populația să vadă eficiența și rezultatul activității grupurilor de lucru, a negociatorilor și a formatului 5+2.
Anterior am fost martori la niște discuții de durată fără careva rezultate concrete, palpabile, care într-o anumită măsură dăunau imaginii formatul 5+2 și scădeau așteptările populației de la reuniunile acestuia.
În prezent doar Federaţia Rusă și Tiraspolul insistă asupra unei ședințe a formatului 5+2, doar pentru a organiza această ședință și a discuta la modul general, fără careva soluții concrete pentru problemele existente. Restul participanților solicită și insistă asupra necesității identificării de soluții pentru problemele existente – la libertatea circulației, la plăcuțele de înmatriculare, la școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și la pământurile țăranilor din Dubăsari și la multe, multe alte probleme de acest gen.”
Europa Liberă: Apropo despre aceste probleme concrete care necesită soluții destul de rapide. Serviciul vamal a anunțat că din 1 iulie mașinile înmatriculate în regiunea transnistreană nu vor mai putea circula pe teritoriul Republicii Moldova. Și Ucraina a anunțat că s-ar putea să oprească intrarea acestora în Ucraina. Ce soluții a identificat Chişinăul?
George Bălan: „Când vorbim despre plăcuțele din regiunea transnistreană, aceste mașini circulă pe teritoriul țării ca o excepție. Ele sunt nerecunoscute și ilegale în străinătate pentru că nu corespund cerințelor Convenției internaționale privind traficul rutier. Respectiv, noi ca excepție, reieșind din faptul că acest conflict transnistrean nu era soluționat, le-am permis locuitorilor din regiune să circule cu mijloacele lor de transport pe malul drept.
În timp, acest fenomen a luat amploare. Unele persoane de pe malul drept au decis să găsească soluții pentru a-și procura mijloace de transport mai ieftin, fără a achita plățile corespunzătoare în bugetul de stat, respectiv, luându-și mașini cu plăcuțe din regiunea transnistreană, evitând astfel anumite plăți către Serviciul vamal și cel fiscal al Republicii Moldova.
Ceea ce a declarat Serviciul vamal al Republicii Moldova se referă doar la cei care dețin aceste mijloace de transport cu plăcuțe transnistrene și domiciliază permanent în localitățile controlate de autoritățile moldovenești. Acestea circulă pe drumurile țării și structurile noastre responsabile nu dețin nicio informație despre aceste mijloace de transport, despre posesorii acestora și proprietarii nu achită niciun fel de plăți pentru întreținerea drumurilor și alte taxe.
Într-adevăr, vreau să vă confirm că există semnale că în timpul apropiat s-ar putea ca partea ucraineană să treacă la respectarea Convenției de la Viena cu privire la traficul rutier și să nu mai admită în circulația pe teritoriul țării lor mașinile cu plăcuțe din regiunea transnistreană.
Respectiv, autoritățile moldovenești la momentul de față discută subiectul acesta intens cu reprezentanții Tiraspolului în vederea înregistrării acestor mijloace de transport din regiunea transnistreană la oficiile Registru printr-o procedură simplificată și oferirea de alte plăcuțe care ar corespunde standardelor internaționale și nu ar submina intr-un fel sau altul suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Sperăm ca în cadrul acestor grupuri de lucru sectoriale să fie identificate soluții la problema dată.
În cazul în care nu vom reuși să ne mișcăm pe această direcție, va fi nevoie să identificăm soluții de unii singuri, ca să ajutăm populația și agenții economici din regiune să nu se confrunte cu careva impedimente.
Problema de bază este că mijloacele respective de transport trebuie să fie înregistrate. Înregistrare transnistreană nu există. Și toată responsabilitatea de aflare în trafic internațional a mijloacelor respective o poartă Republica Moldova. Respectiv, această înregistrare trebuie să fie făcută de către autoritățile moldovenești, de oficiile Registru. Și aici există toată deschiderea și disponibilitatea din partea noastră.”
Europa Liberă: Recent liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că s-au făcut anumiți pași în direcția îmbunătățirii situației școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Datele Dvs. ce spun?
George Bălan: „Când îi auzim pe colegii noștri de la Tiraspol care spun că fac anumite acțiuni pozitive, să nu uităm că anumite impedimente, majorări de tarife și restricții au fost impuse tot de ei anterior.
Am primit unele semnale că ar putea fi reduse anumite plăți pentru serviciile comunale, dar asta nu soluționează în sine problema acestor școli. Problema de bază a școlilor cu predare în grafie latină în regiunea transnistreană este revenirea la sediile lor care le-au fost abuziv preluate de reprezentații Tiraspolului în anul 2004 și crearea condițiilor normale pentru activitatea acestora în regiune – scoaterea oricăror presiuni, impedimente și alt gen de acțiuni care creează probleme pentru buna funcționare a acestor școli.
Respectiv, aici putem constata doar că e o speculație din partea lor. Da, poate că au redus, sau încearcă să reducă, unele tarife pe care însă tot ei le-au majorat anul trecut. Problema de bază sunt sediile și funcționarea nestingherită și fără niciun fel de presiune a acestor școli. Și noi pe acest subiect vom insista în continuare și vom explica inclusiv și partenerilor internaționali despre necesitatea respectării și revenirii la principiile de bază a bunei funcționări a acestor școli.”
Europa Liberă: În ceea ce privește terenurilor agricultorilor din apropiere de regiunea transnistreană, suntem în mijlocul verii, deci se pare că și acest an a fost pierdut pentru recolta și veniturile acestor agricultori?
George Bălan: „Da, aveți dreptate. Este unul dintre subiectele de bază pe care noi îl abordăm practic la fiecare întrevedere în format 1+1 și în formatul de negocieri 5+2. Noi insistăm pe necesitatea asigurării accesului nestingherit și liber pentru deținătorii terenurilor din raionul Dubăsari care la momentul de față nu au acest acces.
Autoritățile moldovene deja de câțiva ani achită anumite compensații pentru proprietarii pământurilor, dar în același timp conștientizăm că aceste compensații poate nu acoperă toate pierderile și cheltuielile care le au inclusiv proprietarii. Dar în același timp nu putem acoperi pierderile pe care le au agenții economici din această zonă.
Pământul din raionul Dubăsari reprezintă ocupația de bază din acest raion. Faptul că țăranii nu au acces la el creează deficiențe majore și din punct de vedere economic, și social pentru această regiune.
Noi insistăm asupra necesității revenirii la mecanismul din 2006 și asigurării accesului nestingherit a țăranilor și proprietarilor la aceste terenuri. În același timp, dacă nu vor fi careva schimbări și soluții până în toamna acestui an, vom fi nevoiți să trecem la anumite acțiuni care ar putea să-i repună în perspectivă pe acești țărani în dreptul de posesie și de proprietate asupra acestui pământ.”
Europa Liberă: În ceea ce privește relațiile cu Ucraina și posturile comune de control la frontiera moldo-ucraineană, se anunța deschiderea lor luna trecută. Dar se pare că ucrainenii au invocat niște motive tehnice pentru care acest lucru nu s-a putut face atunci. Experții de la Chişinău, opinia publică, leagă această tergiversare de decizia Chişinăului de a reduce cota de import de energie electrică din Ucraina și transferarea acestei cote către centrala din Transnistria. Care este perspectiva acestor posturi comune de control și există o legătură dintre aceste subiecte, sau sunt doar speculații?
George Bălan: „În ceea ce privește legătura dintre achiziția de energie electrică din Ucraina sau din regiunea transnistreană și controlul comun, pot să spun că această legătură este creată artificial, nu este o legătură directă, sunt fenomene separate care nu au tangență. Dacă e să ne referim nemijlocit la controlul comun, într-adevăr o lună în urmă noi am definitivat practic toate procedurile necesare și am soluționat problemele tehnice necesare deschiderii controlului comun la postul de control Cuciurgan-Pervomaisk.
În același timp, autoritățile moldovenești și cele ucrainene au demarat consultări pentru efectuarea acestui control comun și la alte puncte de trecere a frontierei de stat, inclusiv pe segmentul transnistrean. Este nevoie de anumite acțiuni suplimentare din partea Ucrainei, în conformitate cu prevederile lor legale, e o procedură mai lungă de aprobare a acestor schimbări în legislație, care implică multe instituții și un proces destul de lung de circulație a documentelor, inclusiv și discutarea acestora în Rada Supremă din Ucraina.
Eu mă arăt încrezător că acest proces va continua. Pentru că aici nu este doar interesul Chişinăului, a Republicii Moldova, de a securiza și transparentiza în același timp acest segment central al frontierei. Este și interesul vital al Ucrainei pentru că din această zonă transnistreană vin o serie întreagă de riscuri pentru securitatea regională, inclusiv pentru cea ucraineană.
Și din aceste considerente cred că acest proces va continua și se va finaliza logic cu introducerea controlului comun nu doar la Cuciurgan, ci și pe întreg segmentul de frontieră, la alte puncte interstatale și internaționale de trecere pe acest segment. Pentru că acest control comun vine în interesul cetățenilor, simplifică procedurile și subminează doar interesele traficanților, ale celor care se ocupă cu contrabanda sau cu alte fenomene murdare care pot avea loc în zone necontrolate de frontieră.”