Igor Dodon: „PSRM nu examinează variantele de coaliție, socialiștii vor face tot posibilul pentru a obține majoritatea parlamentară” (Video)

Președintele R.Moldova i-a avertizat pe aleșii locali care au semnat declarații simbolice de unire cu România că sunt pasibili de pedepse penale. Președinția și guvernul au poziții diferite asupra principiilor reglementării transnistrene. Igor Dodon spune că ar putea merge în SUA, în pregătirea reuniunii de la Chișinău a Congresului Mondial al Familiilor. Aceste şi alte declaraţii au fost făcute de Igor Dodon într-un interviu acordat Europei Libere.

Un interviu cu Igor Dodon

Europa Liberă: În studioul Europei Libere de la Chișinău, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Vă mulțumim că ați găsit timp să ajungeți la noi și să purtăm o altă discuție după cea de la finele lui septembrie 2017; s-a împlinit și un an de când ați preluat mandatul de șef de stat. Cum definiți situația?

Igor Dodon: „A trecut un an. Eu vreau să vă salut, să vă spun bună ziua, aici, în studio la Europa Liberă! Într-adevăr, în luna septembrie a fost ultima noastră discuție. Multe lucruri s-au întâmplat de atunci, dar și avem un an important, anul 2018, care va fi un an și din ceea ce se întâmplă în ultimele săptămâni vedem că va fi un an nu simplu, dar sper că fără destabilizări mari.”

Europa Liberă: Ați spus că va fi „un an deloc simplu”, pentru că e Anul Centenarului Unirii, pentru că e anul alegerilor, pentru că e anul când cetățenii cred că țara se îndreaptă mai degrabă pe o cale greșită, și nu una dreaptă?

Igor Dodon: „În anul 2017, în una din discuții am spus că sunt câteva etape de riscuri majore de destabilizare în anul 2018. Și atunci am definit că unul ar fi încercările unor cercuri ostile statalității Republicii Moldova să destabilizeze situația. Mă refer la cei care deja au început unele activități legate de Anul Unirii, al doilea risc major ține de campania electorală și tot ce va fi înaintea campaniei electorale și al treilea risc major de destabilizare ține de situația de după alegeri, când se va încerca formarea majorităților parlamentare sau sperăm că un partid va obține majoritatea parlamentară și atunci tot există riscuri ca și tot timpul după alegeri. Dar eu sper foarte mult și-mi doresc foarte mult ca noi să trecem peste aceste provocări și să nu avem o situație de destabilizare în Republica Moldova. Nouă acest lucru nu ne trebuie.”

Europa Liberă: Discutăm despre toate aceste aspecte, dle președinte.

Igor Dodon: „Poftim, sunt la dispoziția Dvs.”

Europa Liberă: Voci tot mai multe se adună și spun că Moldova e pe muchia prăpastiei. Cine o îngroapă și cine o salvează și, mai ales, cum?

Igor Dodon: „Interesante aceste voci. De unde se aud ele – din Occident, în mare parte?”

Europa Liberă: De aici, și pe interior.

Igor Dodon: „Și pe interior, și din Occident, și cel mai interesant, că aceste voci se aud din partea celor care au susținut așa, cu mare ardoare, integrarea europeană, alianțele AE-1, AE-2, AE-3; au susținut atunci când Partidul Democrat și-a creat o majoritate parlamentară în luna ianuarie 2016, când dna Nuland de la București a spus că este un lucru bun și „haideți să susținem PD-ul, care-și face o majoritate parlamentară”. Noi am bătut alarma toți acești ani, am spus că nu e bine ce se întâmplă și acum, în preajma alegerilor, toți cei care au fost cei mai mari pro-europeni, la diferite etape – când „verzi” cu Filat, când „albăstriori” cu Ghimpu, când mai „albaștri” sau mai altă culoare, cu ceilalți, acum sunt foarte îngrijorați. Dar eu îmi pun întrebarea: Dar unde ați fost toți acești ani? Ultimii nouă ani la guvernare în Republica Moldova – din anul 2009 și suntem în anul 2018 – au fost așa-numite partide pro-europene susținute deschis de către Occident, de către Bruxelles și Washington. De ce atunci când noi am bătut alarma, la diferite etape, s-au închis ochii? Eu același lucru li-l spun și ambasadorilor. Eu am avut o discuție câteva săptămâni în urmă cu ambasadorul Statelor Unite, al Uniunii Europene, cu toți ambasadorii, de fapt, erau câteva zeci de persoane și când mi-au adresat o astfel de întrebare că „uitați-vă, sunt probleme”, eu le-am spus foarte simplu: „Dar unde ați fost toată perioada asta? De ce ați permis să se creeze o astfel de situație?”.”

Europa Liberă: Dl Dodon, Dvs. vorbiți despre Bruxelles și Washington, problema e că cetățenii și guvernanții ar trebui să-și facă singuri ordine în casa lor. Dar și Bruxelles-ul, și Washingtonul pun o sumedenie de condiționalități pentru ca situația să se îmbunătățească.

Igor Dodon: „Dna Ursu, problema este că această guvernare nu ar fi supraviețuit, în condițiile când majoritatea cetățenilor sunt împotrivă, fără susținerea politică din afara țării. Și atunci când în ianuarie 2016 noi am ieșit cu toții în Piață, inclusiv eu, pentru ca să deturnăm această situație, nu pro-Rusia sau pro-Europa, noi ne-am unit eforturile și stânga, și dreapta politică și am spus: „Oprim acest dezmăț!”, pentru că nu este corect. Ce a făcut Occidentul? A luat apărarea acestei guvernări, care acum are majoritate parlamentară. Eu despre aceasta vorbesc, eu nu vreau să dau vina pe nimeni, pentru că problema este a noastră, dar atunci această majoritate parlamentară și acest Guvern au fost susținute deschis de către Bruxelles și Washington.”

Europa Liberă: Dar Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pun condiții pentru ca să se facă reforme, ca să se ducă o luptă înverșunată împotriva corupției, ca să scape statul de sărăcie?

Igor Dodon: „Și de ce nu se fac?”

Europa Liberă: Păi, vă întreb pe Dvs., conduceți statul?

Igor Dodon: „Păi, nu, stați puțin. E foarte comod așa de spus: „conduceți statul”. În condițiile când Președinția un an de zile a fost lipsită, practic, de toate instrumentele; atunci când președintele se opune clar unor așa-numite reforme sau numiri în funcție a unor persoane care au suspiciuni de integritate și Curtea Constituțională interpretează, eu consider că președintele este în opoziție față de toată această guvernare și majoritate parlamentară. Și acest lucru s-a demonstrat clar pe parcursul acestui an de zile.”

Europa Liberă: De ce n-ați încercat să ajungeți la tribuna Parlamentului și să vorbiți cu deputații?

Igor Dodon: „Dar cu cine să discuți acolo? Eu am fost în acel Parlament. Să discuți cu cine – cu 50 de deputați, care au plecat dintr-o fracțiune în decurs de ultimii trei ani și s-au alăturat majorității create de Partidul Democrat? Eu cu fracțiunea Partidului Socialiștilor discut în fiecare săptămână și pentru asta n-am nevoie să vin în Parlament.”

Igor Dodon: „Eu am putut să scot lumea în stradă, dar nu m-am dedat provocărilor”

Europa Liberă: Eu ziceam că ar fi o oportunitate să folosiți tribuna legislativă și să anunțați problemele, să polemizați cu aleșii poporului.

Igor Dodon: „Dna Ursu, eu, dacă aș avea posibilitatea să aleg, și atunci când am această posibilitate să aleg, să merg într-o grădiniță de copii, să discut cu 100 de părinți și copii, și cu educatorii sau să merg în actualul Legislativ, eu o să aleg să merg într-o grădiniță de copii, pentru că eu consider că acolo este mai important. Mesajele și tribuna… Noi avem conferințe de presă în fiecare lună, în fiecare zi noi mesajele noastre le aducem la cunoștință. În Parlament, dacă de dus, trebuie de dus de semnat decretul de dizolvare a Parlamentului.”

Europa Liberă: Ați promis și nu ați reușit să ajungeți cu această promisiune?

Igor Dodon: „Păi, dați-mi competențe în acest sens și eu semnez a doua zi, pentru că noi am lansat și un referendum în acest sens. În Parlament pentru acesta trebuie de dus; de dus și de dat pe toți afară de acolo și de făcut alegeri parlamentare. Pentru aceasta, eu aș merge în Parlament, dar așa, unde să te duci și ce să discuți cu dânșii? Ei toți au fost care „verzi”, care „roșii” la comuniști și pe toți i-au strâns împreună și i-au pus în Partidul Democrat, în partidul de guvernare. Despre ce să discutăm?”

Europa Liberă: Dar v-ați împăcat cu gândul că puteți fi suspendat oricând e nevoie ca să permită spicherului Parlamentului ca să promulge legile votate în Legislativ?

Igor Dodon: „În primul rând, nu deputații; decideau persoane, câteva personaje din Curtea Constituțională, unul dintre care a plecat din funcție. Evident că lucrul acesta este ieșit din comun, dar eu în această situație am două variante: prima – să scot poporul în Piață și atunci ajungem la destabilizare sau a doua – să consolidez echipa, eforturile și toate acțiunile pentru lovitura de bază și lupta de bază la alegerile parlamentare. Eu am două opțiuni. Și lucrul acesta eu îl înțeleg foarte bine. Faptul că mă provoacă să scot lumea în stradă și eu sunt conștient că ne provoacă, chiar și unii lideri ai opoziției de dreapta spun: „Hai, Dodon poate a scoate lumea în stradă”. Eu înțeleg foarte bine. La calm, atent, la rece examinăm această situație, dar în condițiile când avem șanse reale să învingem în alegerile parlamentare din toamnă, eu îmi voi consolida toate eforturile pentru campania electorală.”

Europa Liberă: De ce sunteți atât de încrezător că vă aparține câștigul în alegerile parlamentare?

Igor Dodon: „Nu este vorba că suntem prea încrezători sau mai puțin încrezători, eu consider că cetățenii Republicii Moldova înțeleg foarte bine ce se întâmplă; cetățenii Republicii Moldova înțeleg că cei care au fost la guvernare în ultimii nouă ani, însă la guvernare în ultimi nouă au fost atât cei din majoritatea parlamentară, cât și unii lideri ai partidelor de dreapta, de opoziție, ei toți au fost la guvernare, și Ghimpu, și Maia Sandu, toți au fost la guvernare, eu consider că majoritatea…”

Europa Liberă: Și ei vorbesc despre Dvs. acum, că sunteți la guvernare.

Igor Dodon: „Noi nu am avut instrumentele celea pe care le-au avut ei ca parte a majorității parlamentare, ca parte a Guvernului ș.a.m.d. Eu consider că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova vor ca situația să se schimbe. Și aici vorbesc nu despre aceea că se va încerca să se facă jocul mare geopolitic. Și anterior, anul trecut, am venit cu câteva mesaje și voi continua. Eu consider că noi trebuie să explicăm cetățenilor de ce trebuie să voteze o forță sau o echipă care se va ocupa de Moldova; nu de integrarea cu Rusia, nu de integrarea cu Europa, noi trebuie să ne ocupăm de problemele noastre interne. Și situația este de așa natură că șanse sunt reale de a învinge.”

Europa Liberă: Voci și de o parte și de alta, mă refer și din partea socialiștilor, și din partea democraților, s-au făcut auzite spunând că ar putea chiar să se ajungă și la o coaliție post-alegeri.

Igor Dodon: „Dvs. faceți trimitere la o declarație scoasă…”

Europa Liberă: La declarația dlui Țurcanu, la declarația purtătorului de cuvânt al PD…

Igor Dodon: „A fost scoasă o frază din context. Eu am discutat cu colegii, foștii colegi, viitorii colegi din Partidul Socialiștilor – noi nu am făcut coaliții nici după alegerile din 2014; Partidul Socialiștilor, fracțiunea socialiștilor a fost unica în acest Legislativ care a declarat imediat în decembrie 2014 că va fi în opoziție față de majoritatea parlamentară și în această perioadă nu a intrat în coaliții. Comuniștii l-au votat pe Gaburici, alții au intrat în coaliții și ce a rămas din ei? Noi nu am intrat în coaliții și astăzi a fost declarația foarte clară a dnei Greceanîi, care este președintele Partidului Socialiștilor, cu care eu sunt de acord, că socialiștii nu examinează variantele de coaliție, socialiștii vor face tot posibilul pentru a obține majoritatea parlamentară. Și șansele sunt reale.”

Europa Liberă: Dar votul majoritar, când s-a adoptat noua reformă electorală, a creat un precedent, ca să vorbească lumea și despre o coaliție postelectorală?

Igor Dodon: „Știți, în acești trei ani după alegeri, eu chiar am rugat colegii să facem o analiză. Noi am votat zeci, dacă nu chiar sute de proiecte în Parlament, nu doar acesta, toți spun „iaca, sistemul mixt”…”

Europa Liberă: Acesta e cel mai decisiv.

Igor Dodon: „S-au votat multe lucruri. S-a votat, de exemplu, Declarația cu privire la statalitatea și neutralitatea Republicii Moldova, socialiștii, democrații, comuniștii, în 2015. În legislatura precedentă, în toamnă, eu am semnat la vreo 20 de proiecte, care au fost votate cu 76-80 de voturi, diferite reforme. De aceea, faptul că se votează în Parlament unele legi, aceasta nu înseamnă coaliție. Da, noi am insistat pe votul mixt demult, am discutat acest subiect, ca să nu revenim; da, noi ne dorim mai mult de la acest sistem, în special în ceea ce ține de numărul de mandate la diasporă, Transnistria; noi ne dorim acest lucru, dar primul pas s-a făcut și vom avea acest sistem, care dă unele șanse. Cum va fi el implementat? Eu am discutat și cu cei de la Veneția, și de la Bruxelles; e foarte important cum va fi el implementat, pentru că și ambasadorii îmi spun: „Dl Dodon, dar dacă vor fi cazuri când sunt scoși din cursa electorală unii concurenți pe circumscripții, dacă va fi utilizat instrumentul, ca de obicei, Procuratura, judecățile, pentru a-i intimida pe unii?”. Noi am avut situații de acestea și la alegerile locale acum când au fost zece primării. Eu nu am venit cu declarații, dar noi am avut cazuri concrete când unor candidați de-ai noștri veneau și le spuneau: „Nu fă mare agitație!”. Dacă vor fi astfel de cazuri, ține de implementarea reformei, atunci evident că noi cu toții, indiferent cine – de stânga, de dreapta –, noi trebuie să facem publice aceste detalii și să punem sub semnul întrebării care vor fi rezultatele alegerilor.”

Europa Liberă: Dl Candu-spicherul, a spus că regulile jocului nu se mai schimbă în timpul jocului, asta însemnând că, cu un an înainte de a fi convocate aceste alegeri parlamentare, modificări la legislație nu mai pot să fie făcute, iar un grup de activiști, ONG-iști, totuși, insistă pe ideea de a convoca un referendum legislativ. Dvs. ce părere aveți?

Igor Dodon: „Eu susțin referendumurile, toate. Referendumul este cea mai bună formă de democrație și trebuie de dat posibilitate oamenilor să se pronunțe pe orice subiect, chiar și pe subiectul în cauză. Și dacă acest grup de inițiativă venea în luna iulie anul trecut, imediat ce a fost votată această lege, în august, credeți-mă, și eu îi rugam pe colegii mei să dăm posibilitate oamenilor. Ei s-au trezit acum în decembrie, ianuarie, februarie, când petrecerea acestui referendum creează impedimente și riscuri referitor la petrecerea alegerilor parlamentare în acest an, pentru că, dacă facem un referendum în acest an, atunci alegerile parlamentare trebuie transferate pentru anul viitor. Dacă punem pe balanță, pentru mine e mai important ca alegerile parlamentare să aibă loc mai repede, de aceea acest referendum trebuia să-l lanseze în luna septembrie anul trecut și reușeau ca procedură. Ca idee de referendum, eu susțin referendumul, inclusiv pe subiectul acesta, dar în anul acesta el nu este real, pentru că avem alegeri parlamentare și sunt prevederi legale foarte clare – cum se convoacă un referendum și cu cât timp înainte de alegeri poate avea loc acest referendum.”

Europa Liberă: Să vorbim și despre „războiul declarațiilor”, declarațiile celor 11 primării, care simbolic au spus că ar susține Unirea Republicii Moldova cu România și, iată, a apărut și prima declarație împotriva acestor intenții ale celor 11 primării. Ne referim la declarația venită de la opt consilieri din satul Sadova…

Igor Dodon: „…și plus încă câteva zeci de primării la această etapă împreună cu primarii.”

Europa Liberă: Dar cine-i organizează?

Igor Dodon: „În primul rând, sunt simbolice sau nu? Eu nu m-aș referi doar la caracterul simbolic; evident că efect juridic în marea lor parte nu au, dar acestea sunt acțiuni de subminare a statalității și eu nu pot să-mi imaginez cum în România, de exemplu, câteva primării din județul Iași sau Botoșani, sau Suceava, care cândva erau Moldova Mare, ar începe să facă astfel de declarații. Imaginați-vă care ar fi reacția. Eu am văzut reacția foarte promptă a Guvernului român, când au apărut unele subiecte de acest gen în ceea ce ține de Ungaria, Transilvania –prompt, clar subiectele au fost clarificate. La noi încep să apară declarații din ce în ce mai deocheate, pentru că ultimele declarații aveau mai mult conținut politic, adresare la Guvernul României, la președintele României… Astea nu sunt pur simbolice. De aceea, eu consider că astfel de tentative sunt tentative împotriva statalității Republicii Moldova care, conform Constituției, sunt anticonstituționale. Instituțiile de drept – SIS-ul, Procuratura Generală, Ministerul de Interne – trebuie să reacționeze. De ce nu au reacționat? Eu m-am adresat oficial la aceste instituții, inclusiv la Guvern, să se dea cu opinia. Dacă ei o să considere că nu este o încălcare, mie îmi trebuie răspuns oficial, pentru că noi cu acest răspuns al lor și cu acești primari pe urmă o să ne ocupăm foarte serios, pentru că sunt acțiuni de subminare a statalității. Eu îmi aduc aminte când se făceau în alte localități unele acțiuni, în Găgăuzia, deodată, toți „separatiști” ș.a.m.d. Și găgăuzii niciodată n-au spus că vor lichidarea Moldovei. Nu vreau să-i apăr, dar niciodată n-au spus că vor lichidarea Moldovei. Ei spuneau că, dacă Moldova se lichidează, conform legii, ei au dreptul la autodeterminare. Asta este în lege.”

Europa Liberă: Dar aceste declarații și anti-declarații nu seamănă mai multă vrajbă și ură în societate, o societate atât de dezbinată, despre care se vorbește de atâția ani?

Igor Dodon: „Uitați-că ce abordare foarte interesantă. Adică, atunci când ei făceau declarații, asta nu este ură și dezbinare? Când ei făceau acțiuni și declarații anticonstituționale, de lichidare a statalității, nimeni nu observa că asta-i dezbinare. Eu sunt de acord că-i dezbinare, dar eu îi înțeleg și pe ceilalți, pentru că pe parcursul ultimelor săptămâni sute de oameni mi-au telefonat: „Dl Dodon, ce facem? Haideți să facem mitinguri, hai să ieșim!”. Și eu le-am spus: „Oameni buni, eu nu vreau să ieșim la mitinguri, că asta se dorește – destabilizarea situației”. Și mi s-a spus că „dar noi vrem să aprobăm declarații în susținerea statalității”. Le-am spus: „Acesta-i dreptul dvs.”. Și la această oră, astăzi, avem câteva zeci, inclusiv orașe, unde majoritatea nu este a socialiștilor. Orașul Soroca, majoritatea consilierilor orășenești au luat decizia prin care condamnă. Cel mai probabil, vor fi sute de localități care vor face astfel de declarații. Și este dreptul lor.”

Europa Liberă: Dar unde se ajunge prin această vrajbă, dacă se merge tot așa?

Igor Dodon: „Ea nu este vrajbă, dar eu consider că poporul și apropo, poporul moldav la diferite etape când erau riscuri, el se consolida. Și eu mă bucur că în această situație eu văd o consolidare a majorității cetățenilor. Noi nu dorim niciun fel de vrajbă, noi nu dorim destabilizare; aceasta este o reacție firească la unele provocări, care vin din partea unioniștilor. Eu sper foarte mult că mai departe n-o să se meargă. O să se finalizeze totul pe 24, 25 martie, când vor să facă unele manifestări și aici trebuie de pus punct, dar e important să fie o reacție promptă și din partea instituțiilor statului.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că ar putea acest aspect al problemei să fie discutat chiar în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate.

Igor Dodon: „Eu am propus acest lucru, am propus și voi propune și la prima ședință.”

Europa Liberă: Dar dacă nu are consecință juridică?

Igor Dodon: „De ce? Eu cred că reacții din partea…”

Europa Liberă: Simbolismul…

Igor Dodon: „Nu contează, nu contează. Atunci când, de exemplu, se profanează simbolurile statului, cum a avut loc, de exemplu, drapelul în fața Guvernului, sub Arcul de Triumf din Chișinău, este articol din Codul Penal. Trebuie instituțiile statului, aceasta este funcția lor, conform atribuțiilor, să ne spună, las’ să vină la ședința Consiliului Suprem de Securitate și să ne raporteze: „Stimate dle președinte, comandant suprem, uitați-vă, noi am verificat satul cutare, cutare, în opinia noastră, las’ să spună că nu a fost nimic, dar ei nu vor asta să facă, pentru că ei știu… Eu pot să vă spun neoficial, eu știu că toate persoanele acestea au fost documentate și s-a prezentat și o informație că este încălcare a legislației. Noi doar tot avem informații din interior ce se întâmplă acolo, la SIS, la Procuratură. Și ei știu că asta este o încălcare a legislației, pur și simplu, de la șefii lor n-au primit indicații ce să facă mai departe, dar asta nu înseamnă că vor fi alți șefi mai târziu și vor fi și alte indicații și asta trebuie să înțeleagă, în primul rând, cei care luptă împotriva statalității Republicii Moldova. Eu am spus de mai multe ori, dna Ursu, și vreau să repet: Eu nu sunt împotriva Rusiei, împotriva României, eu sunt împotriva celor care vor lichidarea statului. Noi putem să avem polemici geopolitice, interne, că, uite, liberalism sau socialism, că înregistrăm sau nu înregistrăm nu știu ce acolo, dar noi nu trebuie să avem polemici în ceea ce ține de trebuie sau nu să existe Republica Moldova. Eu acest lucru categoric nu pot să-l accept; orice altceva, normale discuții, unii consideră că trebuie să se ducă în Europa, altul vrea să se ducă nu știu unde, în Uniunea Euroasiatică, lupte, dar nu lupte în ceea ce ține de existența sau nu a Republicii Moldova. Aceasta este foarte grav.”

Europa Liberă: Dar știu că era o intenție și chiar s-a materializat în multe localități – 500 de primari din Moldova au fost în România, au făcut parteneriate, au înfrățit localitățile, implementează proiecte comune.

Igor Dodon: „Dar care-i problema în parteneriate? Dna Ursu, eu nu văd aici absolut nicio problemă. Eu știu zeci de primării care au semnat acorduri cu primării din alte state, din Rusia. Poftim! Care e problema? Parteneriate cu Estul, cu Vestul este un lucru bun, dar nu declarații de lichidare a statului Republica Moldova. Aceasta este grav.”

Europa Liberă: Când veți convoca ședința Consiliului Suprem de Securitate?

Igor Dodon: „Eu sper că în timpul cel mai apropiat. Trebuie să definitivăm ce facem cu componența, eu trebuie să emit un decret…”

Europa Liberă: Am văzut reacția premierului, dlui Pavel Filip, care a spus că el va continua să fie prezent la fiecare ședință a acestui Consiliu.

Igor Dodon: „La câteva ședințe n-au dorit să vină, de aceea, în primul rând, eu trebuie să emit un decret pentru actualizarea componenței Consiliului Suprem de Securitate. Cel mai probabil, ședința va avea loc în a doua jumătate a lunii februarie. Pentru începutul săptămânii viitoare trebuie să fiu într-o deplasare externă, să particip la reuniunea șefilor de guverne și de state, o ședință extrem de importantă, unde vor fi premierii și al Franței, și al Indiei… Avem și unele întrevederi bilaterale cu unii colegi, de aceea, cel mai probabil va fi în a doua jumătate a lunii februarie.”

Europa Liberă: De ce nu ați insistat să discutați reglementarea transnistreană în cadrul Consiliului Suprem de Securitate?

Igor Dodon: „Noi niciodată nu am refuzat niciun subiect propus de către colegi. Acest subiect nu a fost propus de nimeni.”

Europa Liberă: Dvs. puteți să-l propuneți?

Igor Dodon: „Eu sunt ferm convins că acest subiect va fi pe ordinea de zi. În acest sens sunt câteva elemente importante: ceea ce ține de acei opt pași sau „4+4+2”, cum numeam noi rezolvarea problemelor curente pentru cetățenii din stânga și dreapta Nistrului. Și unele au fost lansate, începutul rezolvării anul trecut, în discuția de la Viena, dar acesta este primul subiect și noi trebuie să continuăm, să vedem cum se implementează ceea ce a fost semnat și ce facem mai departe cu numerele de înmatriculare a automobilelor ș.a.m.d. Este al doilea element important în ceea ce ține de principiile de reglementare a problemei transnistrene și aici este o poziție a Guvernului și este o poziție a Președinției.”

Europa Liberă: Ele diferă?

Igor Dodon: „Și ele diferă.”

Europa Liberă: Și care-i diferența?

Igor Dodon: „Noi nu le-am discutat public încă. Eu le-am propus dlui Filip și dlui Candu, pentru că aveam acea platformă la nivel de consilieri, ca în timpul cel mai apropiat să discutăm, să încercăm să găsim o poziție comună și, dacă avem o poziție comună, s-o propunem public. Eu îmi doresc chiar în acest an să ajungem la un compromis în acest sens. Și există al treilea element, care e tot ceea ce ține de securitate, pe care am auzit că dl Filip vrea să le discute. Eu tot vreau să le discut, sunt disponibil. Haideți să le discutăm, să ne expunem îngrijorările, ce se întâmplă, cum încercăm să le rezolvăm…”