Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahtoniuc, a spus marți la o conferință de presă că dorește renunțarea la serviciul militar obligatoriu, din cauza condiţiilor proaste din armată şi a corupţiei din sistemul de recrutare. Vlad Plahotniuc a anunţat totodată că-şi doreşte constituirea unei armate profesioniste în care militarii să fie angajaţi în bază de contract, fără a dezvălui şi planurile privitoare la finanţarea unei astfel de instituţii. Fostul ambasador moldovean în SUA, Igor Munteanu, în prezent director al Institutului de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul de la Chişinău, a spus într-un interviu la Europa Liberă că, printr-un asemenea anunţ, liderul PD riscă să fragilizeze o instituţie extrem de importantă, dar şi să transmită un semnal prost în exterior.
Europa Liberă: Ați criticat intenția puterii de a renunța la serviciul militar obligatoriu. Vreau să vă întreb: de ce, din moment ce toată lumea înțelege că avem un sistem de recrutare compromis, că există foarte multe probleme cu acest serviciu militar obligatoriu?
Igor Munteanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Igor Munteanu: „Eu cred că subiectul care se discută în acest moment lansat după conferința Partidului Democrat este scos din context; este populist, pentru că mulți dintre experții militari sau cei din societatea civilă, sau dintre partenerii pentru dezvoltare ar putea să admită că o armată bine dezvoltată, la standardele NATO, ar face față mai bine sarcinilor pentru care o armată trebuie să servească.
Dar noi nu suntem acolo, noi nu avem acest serviciu de militari profesioniști, bine echipați, bine dezvoltați, bine plătiți, bine racordați la standardele de interoperabilitate cu Alianța Nord-Atlantică, de exemplu, sau cu alte instituții care reprezintă partenerii pe acest domeniu de apărare și securitate și, neavându-l, compromiți instituția Armatei, dacă începi să vorbești, de exemplu, că serviciul militar obligatoriu trebuie să fie demantelat, trebuie să fie scos, eliminat, fără ca să pui nimic în loc, pentru că o alternativă a serviciului militar obligatoriu ar fi poate componența de rezerviști, dar noi nu avem un asemenea serviciu în acest moment și, respectiv, noi vorbim despre un proiect ipotetic, încercând în același timp sau lansând o campanie în presă, pentru că vine din partea unui partid foarte important, de a distruge ceea ce există.
Your browser doesn’t support HTML5
„NATO nu va aduce militari pe teritoriul R.Moldova”
Or, acest lucru trezește, după părerea mea, mai multe întrebări decât răspunsuri, că aceste decizii care sunt de serviciu militar obligatoriu sunt servicii care trebuie să fie luate în urma unor ample evaluări, cum ar fi strategic review sau ale strategiei pentru apărare și securitate, sau alte documente și politici care prevăd anumite mecanisme participative și obiective de a stabili dacă merită sau nu merită de a introduce anumite tipuri de modele de dezvoltare.
Asemenea subiecte nu trebuie să fie ridicate niciodată la o conferință de presă a unui partid, pentru că dintr-odată politizezi subiectul, îl îngropi, cu alte cuvinte, în loc de a căuta și de a stabili niște rezultate care să ajute. Este ca și cum ai stabili în acest moment limitatoare de viteză pentru navele cosmice produse în Republica Moldova. Noi nu avem nave cosmice și, respectiv, nu avem o armată profesionistă care s-ar dispensa de înrolarea în armată a conscrișilor, a tinerilor.
Sigur că există probleme cu acești tineri, unii dintre ei sunt bătuți, aplicându-se practici mai vechi ale armatei sovietice, unii nu sunt alimentați așa cum trebuie, dar elementele acestea trebuie să fie rezolvate printr-o altă modalitate, prin racordarea la standardele internaționale și prin revizuirea mecanismului de finanțare a armatei, nu prin dislocarea unui instrument extrem de important, și ar trebui să spun aici că armata este o instituție respectată în societatea din Republica Moldova, nu este o instituție la care publicul nu atrage atenție; poți să îngropi sau să ignori partidele politice, dar nu poți să ignori armata față de țară, pentru că există acest serviciu militar obligatoriu și populația are o atitudine de respect.”
Europa Liberă: „Armata e a poporului, și nu e a PD”, ați comentat. Ce ați vrut să spuneți?
Igor Munteanu: „În primul rând, prin aceasta am menționat o decizie că componența de serviciu militar obligatoriu este o prevedere constituțională. Trebuie de la început să ai suficientă putere să schimbi, să demonstrezi utilitatea acestei inițiative, să explici populației de ce faci acest gest și să înlocuiești toate aceste componente pe care tu le disloci cu așa-zisul model de armată profesionistă. Unde este această armată profesionistă?
Cu 0,4% din Produsul Intern Brut te faci de râs, nu lansezi ideea unei reforme ample și comprehensive a Armatei Naționale. Anunțul Partidului Democrat de la conferința de presă de pomină contrazice tendințele regionale. Uitați-vă ce se întâmplă în regiune, când toată lumea începe să-și dezvolte capabilitățile militare; Suedia revine la serviciul militar obligatoriu din ianuarie 2019, deschide baze militare, începe să educe populația în spirit de mobilizare și de solidaritate națională, pentru că alături, în regiunea baltică, sunt trupele rusești, avioanele de bombardament fac exerciții și această țară să se simtă amenințată, chiar fiind neutră și chiar fiind unul din cele mai dezvoltate state occidentale.
Noi ce facem? Avem conform Curții Constituționale, avem armată străină pe teritoriul nostru și noi demobilizăm tinerii recruți din Armata
Tendințele regionale arată că în Europa Centrală și de Est există niște îngrijorări sporite față de insecuritatea din regiune, față de campania agresivă a unui stat din vecinătatea noastră de a-și extinde teritoriile...
Națională? Mie mi se pare total absurd. Tendințele regionale, dacă te uiți pe harta europeană, arată că în Europa Centrală și de Est există niște îngrijorări sporite față de insecuritatea din regiune, față de campania agresivă a unui stat din vecinătatea noastră de a-și extinde teritoriile pe baza contrazicerii dreptului internațional și anexării de teritorii străine. Crimeea, războiul din Donbas, Transnistria noastră este un butoi de pulbere.
Cum poți să-ți permiți să vorbești despre asemenea subiecte atât de dezinformat și fără o suficientă competență ca să înțelegi care sunt consecințele? Acest lucru arată lipsa pregătirii elementare pentru a aborda acest subiect și lipsa de idei, pentru că altfel nu poți să spui. Ar trebui să mai menționez că, de exemplu, toată lumea știe, noi suferim un exod masiv de populație. Deci, dacă excludem acest lucru și nu înțelegem că armata este în același timp și o instituție de integrare, integratoare, oferă, cel puțin, foarte cinic vorbind, chiar un control medical unor tineri care vin din zonele sărace, din zonele cu populație însărăcită și se integrează.
Este o altă problemă că foarte mulți din acești tineri sunt o perioadă relativ scurtă de timp și nu învață o meserie civilă sau o meserie care le-ar fi utilă pentru a se integra ulterior în sectorul economic. Dar aceste lucruri pot fi revăzute sau pot fi îmbunătățite în felul în care funcționează în acest moment Armata Națională, fără ca să ajungi la ideea de a anula serviciul militar obligatoriu, care mie mi se pare foarte prețios în acest moment. Și asta arată, din păcate, lipsa de idei utile, originale și pregătirea insuficientă a unui partid pentru ampla și vasta agendă de teme cu realmente importanțe pentru reformarea societății.”
Europa Liberă: V-aș ruga în continuare să elaborați un pic un alt aspect pe care l-ați pomenit atunci când comentați această decizie. Așa proiecte politice se asortează ideal dorinței Rusiei de a demilitariza, în primul rând, statul Republica Moldova.
Igor Munteanu: „Vreau să spun că asemenea idei nu conduc decât la o slăbire a ideii, a conceptului, a instituției de Armată Națională în Republica Moldova și pot fi văzute ca un cadou oferit în cadrul
Nu trebuie să uităm de lecțiile din 1992 și nu trebuie să ignorăm posibilitatea reizbucnirii unor ostilități pe baza faptului că aceste forțe secesioniste sunt în continuare sponsorizate de Federația Rusă...
negocierilor obscure intereselor rusești. Tocmai pentru că, în primul rând, armata se bucură de încredere la nivel de populație și reprezintă o instituție indispensabilă atâta vreme cât nimeni nu poate exclude totalmente reizbucnirea unor ostilități.
Noi nu trebuie să uităm de lecțiile din 1992 și nu trebuie să ignorăm posibilitatea reizbucnirii unor ostilități pe baza faptului că aceste forțe secesioniste sunt în continuare sponsorizate de Federația Rusă, practică exerciții militare comune cu GOTR-ul, cu Grupul operativ de trupe rusești în regiune, la care noi nu atragem suficientă atenție. Deci, eu cred că ideea de slăbire nu este în folosul intereselor naționale în Republica Moldova și din contra ar putea fi privite de către partenerii noștri ca o încercare de a ne dispensa de anumite obligații în cadrul IPAP, în cadrul Planului de Acțiuni Comun cu NATO, ar putea să fie un semnal că nu suntem interesați de exerciții comune cu vecinii noștri și într-un fel ar putea fi privit ca o detașare de responsabilitățile de a putea construi un stat funcțional în Republica Moldova, care nu poate să omită necesitatea unei armate. Este un mesaj prost gândit, prost conceput și nefolositor pentru interesul național al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Europa Liberă a vorbit cu mai mulți foști miniștri ai Apărării și trebuie să vă spun că majoritatea sprijină ideea. Cum vă explicați?
Igor Munteanu: „Probabil că foștii miniștri ai Apărării și-au adus aminte de documentele în care se prevedea o anumită tranziție spre o armată funcțională și formată din militari de carieră. Dar spuneți-mi, vă rog, în situația în care economia Republicii Moldova este pe brânci, în care avem doar 0,4% alocate pentru cheltuieli militare, noi în ce măsură putem cu adevărat să contăm pe o armată profesională, în care ipostază noi ne dorim un lucru elementele care fac parte din structura Armatei Naționale în acest moment? Nu am o explicație rațională. Posibil că foști miniștri își aduc aminte că acest lucru suna bine în discursul lor despre reforma Armatei Naționale, dar ca și alte sectoare reforma Armatei Naționale nu s-a încununat de un succes remarcabil.”
Europa Liberă: De ce nu am admite că odată cu această idee s-ar putea ca autoritățile să fie pregătite să suplinească sau să mărească și bugetul Armatei, pentru că neapărat va fi nevoie de noi fonduri pentru plătirea acestor profesioniști?
Igor Munteanu: „Este adevărat, dar eu nu am văzut nicio evaluare sau analiză onestă, obiectivă și făcută profesionist care să arate fondurile din care vor fi crescute cheltuielile pentru apărare până la 2%. Acesta este baremul care se cere din partea mai multor state. România și-a asumat acest indicator, Ungaria rămâne undeva la aproape de 1,2% de cheltuieli militare. De unde vor fi luați acești bani, nu este clar. În plus, faptul că noi nu suntem nici măcar în proces de aderare la o alianță de apărare și securitate ca NATO face ca cheltuielile în general pentru statele neutre, care-și asumă modelul de neutralitate, să fie mult mai mari decât pentru statelor aliniate la anumite alianțe militare.
Respectiv, eu nu văd logic traseul pe care Republica Moldova ar merge în acest moment, pentru ca să întrunească condițiile care ne-ar permite să fim apărați și sub bună pază. Din contra, eu văd o slăbire a instituțiilor statului și văd adunându-se deasupra Republicii Moldova mai multe amenințări la care noi nu am găsit deocamdată răspunsuri satisfăcătoare.”
Europa Liberă: În concluzie, dle Munteanu, ce credeți că a ghidat partidul dominant al puterii atunci când a lansat această inițiativă?
Igor Munteanu: „Vedeți, eu am un răspuns foarte simplu. Într-un an electoral, ca și în cazul vânătorilor, spui foarte multe lucruri pentru ca cineva să te creadă. Liderii acestui partid consumă foarte mult timp pe sondaje de opinie și atunci concret dovadă în misiunea lor că, ridicând niște teme care ar putea să fie sensibile pentru populație cum ar fi citați copiii lor într-o armată care nu este suficient de îndestulată, cred că ar putea să găsească mai mult sprijin popular sau public electoral ș.a.m.d., dar asta este cea mai proastă abordare, pentru că nu prin metode electorale rezolvi problemele acumulate în Armata Națională, ci prin bugetare, prin strategie, prin oameni competenți care rezolvă gravele probleme acumulate de incompetențe și printr-o integrare instituțională mai rapidă în structurile care pot să ne ofere mai multă siguranță și stabilitate în această parte a lumii.”