Politica mult mai strictă a Statelor Unite față de persoanele aflate ilegal în țară ține capul de afiș al presei americane și internaționale după revenirea la Casa Albă a președintelui republican Donald Trump, în urmă cu un an. Atenția agenților ICE (Immigration and Customs Enforcement) se concentrează mai ales pe migranții din America Latină, probabil cea mai numeroasă categorie de acest fel, dar pericolul îi pândește pe toți, inclusiv pe moldoveni, cum a spus Europei Libere într-un interviu pe Zoom avocata specializată în imigrație Dana Bucin, originară din România.
Europa Liberă: Clienții dvs. sunt mai ales românii aflați în SUA. Aveți și clienți moldoveni?
Dana Bucin: Sigur. Sunt mulți moldoveni cu cetățenie română. Pe de altă parte, diferența între moldoveni și români este incidența mai mare a cererilor de azil în SUA, printre moldoveni. Ca cetățean al României, situația e clară, din moment ce România este totuși o țară considerată democratică, parte din UE, parte din NATO...
Europa Liberă: Pe ce bază cer moldovenii azil în SUA?
Dana Bucin: Haideți să precizăm un pic contextul. Moldovenii care mă contactează au depus de obicei cerere de azil în urmă cu mai mulți ani, cu 10 ani, să zicem, iar cazurile lor sunt tot pe rol, prin tribunale... Între timp, lucrurile în R. Moldova s-au mai schimbat, țara are o conducere pro-occidentală și e tot mai greu să obții azil politic venind de acolo. În ce privește motivele invocate în urmă cu zece ani, dominau discriminarea pe criteriul etniei rome, de pildă, pe criteriul apartenenței religioase, plângeri bazate pe nedreptăți cauzate de nivelul ridicat de corupție, plângeri de persecutare din partea unor autorități pro-ruse etc.
Așadar, în vreme ce la români situația tipică este statul peste viză în SUA, la moldoveni e povestea asta cu azilul, cu judecarea cererii, care se prelungește. În mod interesant, cunosc și moldoveni care au intrat peste graniță, de obicei din Mexic.
Europa Liberă: O întrebare naivă: cineva care se uită la acei moldoveni din SUA poate spune: „Dar de ce nu vin acasă, dacă riscă să fie luați de ICE și puși în detenție?” Ce-i ține acolo?
Dana Bucin. Bună întrebare. Exact este alegerea pe care moldoveanul, românul sau orice imigrant trebuie să o facă acum, dacă nu e în statut „regular”. Cei care vor să să lupte ca să stea aici sunt de obicei cei care au o legătură strânsă, de familie. Au un copil născut aici, care e cetățean american și care a crescut în sistemul școlar american și nu-și mai pot închipui care ar fi o viață în sistemul moldovenesc sau românesc. Uneori, copilul nici măcar nu vorbește limba română. Și atunci acești oameni simt că ar vrea să lupte pentru copiii lor și asta îi ține aici, pe unii.
Dacă nu ai membri de familie care te țin aici e mult mai ușor să alegi să te întorci. De fapt, chiar aseară am avut o groază de consultații în care am sfârșit prin a recomanda uite, din moment ce n-ai nicio familie, n-ai niciun angajator care să vrea să te susțină aici prin sponsorizare, nu ai niciun caz de azil viabil și te mai și amenință ăștia de la ICE și n-ai vrea să ajungi în detenție eu zic că poți frumos să te duci pe CBP Home App (este o aplicație în care te înscrii cu grănicerii frontiera SUA, Customs and Border Patrol) și le spui că tu vrei voluntar să ieși din țară te mai și plătesc 1000 de dolari odată ce ai ajuns înapoi în țara ta, deci te plătesc să pleci, voluntar.
Pentru unele persoane merită - de ce să stea aici la salariu mic făcut pe sub masă fără niciun membru al familiei pe lângă ei fără nici o comunitate care să-i susțină? Ăștia chiar probabil e mai înțelept să evite detenția și să evite toate tacticile astea și să meargă înapoi acasă.
Europa Liberă: Riscă moldovenii (sau românii) să fie deportați în terțe țări, cu are nu au nimic în comun?
Dana Bucin: Sigur, iar asta este groaznic. SUA au intrat în înțelegeri de acest fel cu opt țări, inclusiv Uganda și Sudan. În cel mai bun caz ajungi în Belize, care are plajă la Caraibe și este democratică...
Europa Liberă: Pot conta românii sau moldovenii pe ajutorul ambasadelor țărilor lor ca să scape de deportare? Pot juca ambasadele un rol?
Dana Bucin: Pot, însă este un rol foarte limitat. Știu că ambasada României este foarte bună la furnizarea de documente de călătorie pentru cei care vor să plece iute din SUA, dar nu mai au pașaport românesc, este expirat etc. Ce mai poate face consulatul? Dacă i se cere asistența (dar nu proactiv, omul trebuie să sune, așa merg lucrurile!) îl poate ajuta să ia legătura cu familia din România sau - și asta este cel mai important - îi poate face rost cetățeanului de avocat.
Eu spun mereu că omul care știe că poate avea o problemă trebuie să-și facă din timp o relație cu un avocat, să nu aștepte să ajungă la închisoare. Sigur, se poate și atunci, dar e mai bine dinainte.
La fel de important, acum, este ca oamenii să stea pe aproape de comunitățile lor. Astfel sunt mai puțin vulnerabili. Agenții ICE țintesc mai ales persoanele izolate, în situații cât mai „fără martori”.
Agenți federali în timpul unei razii anti-imigrație în Minneapolis, Minnesota, pe 3 februarie 2026.
În plus eu, ca avocată, tocmai pe comunitate mă bizuiesc să obțin scrisori de recomandare pe care să le prezint unui judecător în vederea eliberării omului. Judecătorii, prin lege, trebuie să ia în considerare susținerea comunității pentru persoana respectivă. Ei vor să afle ce fel de om este, bun sau rău. Și există oameni în comunitate, preotul, biserica, non profitul etc., care îl pot susține.
Tare vă rog, apelul meu pentru moldoveni, români, nu contează, este: stai aproape de o comunitate! De regulă, fiindcă este mai comod, comunitatea ta. Nimeni nu te ajută mai mult decât niște români sau moldoveni... buni. (râde) Vedeți cum am calificat aici, „români sau moldoveni buni”. Ăștia care sunt comunitari, nu ăia care... sapă pe la spate!
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te