Partidul Democrat a înregistrat în Parlament proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral în unul uninominal, dar președintele Parlamentului, Andrian Candu, a asigurat că proiectul nu va fi supus votului decât după ce este dezbătut public și primește avizul Comisiei de la Veneția. Expertul constituţional şi fostul consilier prezidenţial Mihai Petrache crede că cea mai bună variantă ar fi sistemul mixt.
Europa Liberă: Potrivit sondajelor de opinie, 80% din cetăţenii Republicii Moldova şi-ar dori să susţină sistemul uninominal. Pentru realităţile zilei de astăzi avantajează statul Republica Moldova ceea ce e deocamdată ca intenţie, dar se propune să fie adoptat în Parlament?
Mihai Petrache: „Rezultatele ultimului sondaj coincid cu rezultatele la toate sondajele începând cu anul 2000. Acesta a fost un trend permanent, în opinia cetăţenilor, dar, mai ales, după 23 de ani, de când aplicăm sistemul proporţional, cetăţenii s-au convins că sistemul acesta este ineficient.
Cât priveşte aşa-numita oportunitate şi necesitate de a purcede la modificarea actualului sistem electoral, eu cred că nu există alternativă. Vreau să vă spun, în aceşti 23 de ani, în Parlament au fost depuse peste 30 de iniţiative. Eu, personal, am avut trei propuneri în acest sens şi, de fiecare dată, partidele care erau la guvernare s-au pronunţat împotrivă.
Your browser doesn’t support HTML5
În dialog cu excpertul constituțional Mihai Petrache
Sistemul proporţional, aplicarea lui în Republica Moldova a fost cel mai defectuos şi a fost cea mai mare problemă, cea mai mare durere de cap care a determinat nefuncţionalitatea puterii de stat. Şi a condus, practic, la ceea ce avem noi astăzi, această debandadă în activitatea puterii, inclusiv a Parlamentului, a guvernului, nemaivorbind de Preşedinţie, cu alegerea preşedintelui de către Parlament. Respectiv, eu cred că este necesar.
E o altă problemă de a aplica sută la sută sistemul uninominal sau mai bine ar fi de aplicat un sistem mixt, care să permită, pe de o parte, consolidarea sistemului pluripartidist, ca partidele ca formă superioară de organizare socială a cetăţenilor şi a activităţii politice, pe de altă parte, să permită crearea unor mecanisme de control al societăţii asupra puterii. În cazul dat, e vorba de alegerea directă a unei cote, a unui număr anumit de deputaţi în circumscripţii uninominale. Acesta, pe de o parte, ar permite cetăţenilor să controleze activitatea aleşilor. Pe de altă parte, ar impune partidele să aibă grijă pentru selectarea, identificarea celor mai buni lideri din teritorii sau chiar şi de aici, la Chişinău, dar cu promovarea lor în anumite teritorii din ţară. Şi să aibă grijă de calitatea, de integritatea, de alte calităţi bune pentru potenţialii candidaţi.”
Europa Liberă: Tocmai aceasta şi reproşează alegătorii, aceste probleme pe care le-au identificat şi ei, atunci când vorbesc despre deputaţi, spunând că pe liste de partid au fost introduse multe nume care ar fi iresponsabile faţă de societate, faţă de stat şi chiar toxice în privinţa integrităţii personale. De aici s-a şi pierdut încrederea în deputăţie şi în Legislativ. Cum va arăta următorul Parlament, următoarea legislatură, dacă se adoptă în Parlament această iniţiativă?
Mihai Petrache: „În convingerea mea, sistemul proporţional, în condiţiile Republicii Moldova, generează în permanenţă iresponsabilitate colectivă, cum ar fi Parlamentul sau sub flagul partidului, atunci când cetăţeanul sau societatea nu poate aborda problema responsabilităţii, doar o dată la patru ani, atunci când ar putea să voteze sau nu. Dar tot acest sistem permite acest turism politic al deputaţilor care nu fac faţă lucrurilor de a migra de pe listele unui partid pe listele altui partid.”
Europa Liberă: Traseismul acesta politic a jucat şi el festa pe parcursul anilor.
Mihai Petrache: „A jucat, fiindcă anume sistemul proporţional şi permite. Depinde cum ţi-ai aranjat relaţiile cu liderul partidului şi atunci poţi să migrezi dintr-o parte în alta.”
Europa Liberă: În funcţie de târgul care se face între aceşti lideri de partid.
Mihai Petrache: „Da. Pe de altă parte, sistemul proporţional oferă o şansă unică de a responsabiliza, de a impune anumite condiţii care solicită o nouă calitate a candidatului, noi mecanisme şi pârghii de influenţă a societăţii asupra lui şi, respectiv, impune o nouă calitate corpului legiuitor.”
Europa Liberă: Să ne explicaţi şi aspectul acesta care ţine de revocarea deputatului sau retragerea mandatului persoanei care nu îndreptăţeşte încrederea alegătorilor din circumscripţia respectivă. Totuşi, este un mecanism destul de greoi şi nici nu prea se cunosc cazuri când s-a reuşit să se convoace un referendum şi să fie retras din funcţie un demnitar.
Mihai Petrache: „Eu înţeleg foarte bine, sunt anumite avize consultative de la Comisia de la Veneţia. Sunt mai puţine sau foarte puţine ţări în care există acest mecanism de revocare. Se face trimitere la caracterul, să spunem aşa, nedemocratic al institutului de revocare, fapt pentru care el și a fost introdus în Constituţia noastră, în articolul 68, norma potrivit căreia orice mandat imperativ este nul. Dar Republica Moldova se confruntă cu o situaţie concretă, când societatea, cetăţenii, nimeni nu poate influenţa asupra comportamentului organelor puterii de stat.
În condiţiile Republicii Moldova avem o situaţie neordinară, respectiv, este necesară aplicarea unor măsuri, de asemenea, neordinare pentru a face ordine în funcţionarea puterii de stat. De aceea, pentru a institui norma potrivit căreia deputaţii pot fi revocaţi va fi necesar modificarea articolului 68 din Constituţie. Dacă vor reuşi acest lucru, slavă Domnului, înseamnă că va fi bine.”
Europa Liberă: Dar, pentru a fi modificat articolul 68 din Constituție, trebuie două treimi din voturile deputaţilor, din 101.
Mihai Petrache: „Eu cred că la aceasta s-au gândit acei care au lansat ideea, dar aceasta îmi aparţine şi mie, eu o promovez de 24 de ani, m-am pronunţat pentru această normă fiindcă, atunci când nu este niciun control, puterea face ce vrea. Dacă am fi avut acest sistem majoritar din start, din ’93, aşa cum a fost cu primul Parlament, noi nu am fi avut această dezordine, această iresponsabilitate individuală şi colectivă în coridoarele puterii şi Republica Moldova s-ar fi dezvoltat în cu totul alte condiţii şi ar fi avut un alt ritm de progres.”
Europa Liberă: Mai ales că de tot răul şi de toate relele astăzi este învinuit, în primul rând, Parlamentul. Deputaţii sunt cei care au pierdut încrederea în faţa alegătorilor.
Mihai Petrache: „Da. Despre ce putem să vorbim, dacă antiratingul este peste 80%? El coincide cu această dorinţă a cetăţenilor, care e peste 80%, de a introduce sistemul uninominal, cu acel antirating faţă de organele puterii de stat.”
Europa Liberă: Domnule Petrache, dar deocamdată e greu de vorbit că ar exista un consens fie în Parlament, fie în societate. Până la urmă, se va găsi mijlocul de aur care să împace părţile? Pentru că unele voci spun că acest lucru ar putea să scindeze şi mai mult societatea care e atât de divizată.
Mihai Petrache: „La noi societatea, practic, nu a fost consolidată niciodată din ’91 până în prezent. Argumentul acesta nu rezistă, fiindcă noi avem indicatorul principal, peste 80% din cetăţeni doresc acest lucru. Putem să vorbim că 20% nu doresc.”
Europa Liberă: Dar vedeţi că partidul actualului preşedinte, socialiştii, spun că nu susţin această iniţiativă. Nici domnul Ghimpu şi liberalii nu au o poziţie foarte clară. Şi partidele extraparlamentare blamează această iniţiativă.
Mihai Petrache: „Adoptarea unei legi sau chiar şi în cazul acesta cu sistemul electoral presupune un anumit consens. Dar consensul acesta se cere de la o majoritate din societate. Şi noi nu putem miza că am putea obţine un consens total în societate în raport cu sistemul electoral. Tot timpul vom avea partide care se vor pronunţa împotrivă, dat fiind faptul că ei nu doresc să se mişte în teritoriu şi să lucreze cu oamenii, să selecteze oameni cu demnitate, pregătiţi profesional şi care să reprezinte adecvat interesele cetăţenilor. De aceea, nu cred că noi vom avea un consens ideal, în cazul în care va fi promovată la nivel de lege această iniţiativă.”
Europa Liberă: Dar la ce ajută aceste semnături care se colectează acum în corturile amplasate în mai multe localităţi?
Mihai Petrache: „Eu cred că e o testare. E o campanie pur politică pe care o promovează Partidul Democrat şi nu este decât o testare pentru a se convinge nu numai în cadrul unui sondaj, dar şi sub semnături care este opinia cetăţenilor. Nu are aceasta niciun efect juridic, decât poate servi ca un indicator, ca un factor de convingere în mâinile Partidului Democrat, nu mai mult.”
Europa Liberă: Şi aceste modificări trebuie făcute cu cât timp înainte până la alegerile ordinare din 2018?
Mihai Petrache: „Este o rezoluţie cu caracter de recomandare, în care se recomandă ca, nu mai târziu decât cu un an până la alegeri, să se facă modificările în regulile electorale în condiţiile sistemului electoral. De aceea, dacă pornim de la aceea că alegerile ar putea să aibă loc în 2018, respectiv, nu este târziu.”
Europa Liberă: Comisia de la Veneţia se va pronunţa, dar nu e neapărat să se ia în calcul şi avizul pe care îl va da Comisia de la Veneţia.
Mihai Petrache: „Nu că nu e neapărat, încercaţi să-l ignoraţi, tot aşa cum se încearcă să se ignore recomandările Fondului Monetar Internaţional. Comisia de la Veneţia este un fel de filtru, un fel de purgatoriu politico-juridic pentru Uniunea Europeană. Şi dacă Comisia de la Veneţia face anumite recomandări, cred că mai degrabă ar putea să se refere la faptul dacă e raţional sau nu să se aplice sută la sută sistemul uninominal, inclusiv asupra institutului de revocare a deputaţilor, aici ar putea fi două aspecte asupra cărora va insista Comisia de la Veneţia. În rest, ţine de competenţa organului reprezentativ, adică a Parlamentului care îşi asumă răspunderea pentru adoptarea şi promovarea acestei legi.”