Vorbind Europei Libere într-un interviu pe 17 august, ministrul Hajder a spus că, în afară de Novodnestrovsk, alimentarea Chișinăului cu apă depinde și de deversările de la Centrala de la Dubăsari controlată de administrația transnistreană și situată mai sus de stația de captare a apei pentru capitală, de la Vadul lui Vodă.
Deocamdată, din lacul de la Dubăsari sunt deversați în jur de 80 de metri cubi de apă pe secundă, cantitate care, potrivit ministrului, ar fi suficientă la această etapă pentru funcționarea stației de captare de unde se dă apă Chișinăului.
Despre măsurile luate de autoritățile municipale la stație, pentru captarea apei și pe timp de secetă, Hajder spune că „sporesc securitatea alimentării cu apă”, dar că ar mai fi nevoie și de altele într-o „eventuală criză, mult mai mare.”
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu ministrul Mediului, Gheorghe Hajder
Nu vrei să asculți întregul interviu? Mergi direct la tema care te interesează:
◉ Tot mai puțină apă la Novodnestrovsk ◉ Se ia de aproape trei ori mai multă apă decât vine ◉ Despre dependența Chișinăului de Dubăsari ◉ Ar putea primi Chișinău apă pe grafic? ◉ Nota de plată pentru Rusia ◉ Ce se întâmplă pe Prut ◉ Planuri de viitor pentru asigurarea securității acvatice
Tot mai puțină apă la Novodnestrovsk
Europa Liberă: Din 28 iulie, R. Moldova se află în stare de alertă hidrologică. Cum a evoluat situația până acum în cele 20 de zile de alertă și cât de probabilă este prelungirea acesteia în luna septembrie?
Gheorghe Hajder: Cred că în această perioadă trebuie să ținem cont și să urmărim tendințele de acumulare de apă, mai cu seamă în lacul de la Novonestrovsk. Vedem aici, din păcate, că debitele apei care se adună în acest lac sunt mai mici și continuă să scadă. Respectiv, o prelungire a stării de alertă este posibilă. Asta ne-ar permite să intervenim acolo unde va fi necesar și aici mă refer la stațiile care alimentează cu apă potabilă localitățile sau cele pentru irigare în cazul anumitor culturi.
Sperăm foarte mult că în următoarea perioadă totuși să se revină la normal, astfel încât să avem cel puțin 100 de metri cubi pe secundă, așa cum am cunoscut Nistrul în ultimii ani.
Europa Liberă: Astăzi suntem în 17 august. Care este situația din lacul de acumulare din Novodnestrovsk?
Gheorghe Hajder: Astăzi, din păcate, s-a înregistrat probabil cel mai mic debit în lacul de acumulare – de doar 23 de metri cubi pe secundă. Acest lucru este unul istoric de mic, cel puțin în perioada în care se monitorizează Nistrul. Având în vedere că păstrăm același debit de deversare – de 75 de metri cubi pe secundă – vorbim de un deficit foarte mare de apă. Trebuie să ținem cont și de pierderile cauzate de evaporarea apei [din lac], prin consumul crescut în această perioadă caldă, atunci când necesitățile populației sunt de regulă mai mari. Tendința de acum este una foarte negativă. În cazul în care nu se va îmbunătăți situația, vor fi necesare noi măsuri.
Europa Liberă: Dar s-a mai confruntat Moldova cu o asemenea secetă hidrologică?
Gheorghe Hajder: Specialiștii care lucrează la „Apele Moldovei” și la în serviciul hidrometeorologic spun că de 30 de ani încoace nu a mai fost o asemenea secetă și debite [atât de] reduse de apă. Vorbim de o situație fără precedent, care se manifestă nu doar pe teritoriul R. Moldova, dar și în Ucraina, Europa. Toate cele 10 state care sunt traversate de Dunăre, la fel au fost nevoite să ia măsuri extraordinare pentru a depăși criza.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder (centru), la stația de captare a apei din Hotin, în timpul unei vizite în Ucraina, în contextul secetei de pe Nistru, 5 august 2026
Se ia de aproape trei ori mai multă apă decât vine
Europa Liberă: Așadar, deversările de la Novodnestrovsk au fost reduse la 75 de metri pe secundă, fluviul Nistru fiind principala sursă de apă pentru orașele Chișinău și Bălți. Ce arată estimările pentru săptămânile următoare și cum decurg negocierile cu partea ucraineană pentru menținerea unui flux de apă sigur?
Gheorghe Hajder: Aș vrea să menționez aici două aspecte importante. Sigur că e bine să avem un nivel cât mai mare pe Nistru acum, pentru o perioadă scurtă, dar trebuie să ținem cont mai cu seamă ce se va întâmpla dacă vom avea o secetă prelungită.
Noi am putea insista pe debite mai mari, dar în cazul în care nu vor fi ploi în următoarele luni, atunci am putea să ajungem la o situație fără precedent când nu va mai fi apă care va putea fizic fi deversată pe Nistru, iar deversările vor echivala cu aportul [din Carpați]. Asta ar înseamnă o diminuare fără precedent. Azi doar 23 de metri cubi pe secundă de apă vin în Novodnestrovsk, în timp ce deversările sunt de 75 de metri pe secundă: se ia de aproape trei ori mai multă apă decât vine.
Trebuie să înțelegem că diminuarea deversărilor este o măsură de precauție, astfel încât să ne asigurăm că vom avea un debit suficient sau cel puțin adecvat pe Nistru până când noi vom ajunge într-o perioadă de ape mari sau în perioada de toamnă când ar putea fi acumulate acele rezerve de apă necesare.
Europa Liberă: ...când ar exista o cantitate minimă de apă.
Gheorghe Hajder: Exact. Trebuie să ținem cont că nu ar fi nici în interesul R. Moldova să fie deversată cât mai multă apă și să nu să se țină cont de ce s-ar putea întâmpla în următoarele luni. Pentru că, așa cum am menționat, dacă în luna iulie lacul de acumulare a scăzut cu mai mult de un metru de apă, pierzându-se o cantitate enormă. Acum, până la mijlocul lunii august, s-a mai pierdut jumătate de metru de apă. Astăzi lacul [de la Novodnestovsk] are un nivel de 112,5 metri –un nivel minim. Nu neapărat un debit foarte mare este în interesul R. Moldova, pentru că atât noi, cât și Ucraina, au localități aprovizionate cu apă din Nistru și trebuie să ținem cont de realitățile [lipsa precipitațiilor] din munții Carpați.
Despre dependența Chișinăului de Dubăsari
Europa Liberă: Municipalitatea capitalei a intervenit la stația de captare de la Vadului Vodă pentru a menține nivelul apei în zona de pompare. Din punctul Dvs. de vedere, cât de eficiente sunt aceste soluții tehnice dacă debitul pe Nistru va continua să scadă?
Gheorghe Hajder: Sper că sunt eficiente. Cu siguranță aceste măsuri sporesc securitatea alimentării cu apă [a Chișinăului], dar acum să vedem în ce măsură ele vor acoperi deficitul de apă. Eu cred că mai e nevoie de măsuri care trebuie să fie întreprinse și să ne pregătim de o eventuală criză, mult mai mare. Sper să nu fie nevoie de acest lucru, dar tot timpul este bine să fim...
Europa Liberă: La ce vă referiți, dle ministru?
Gheorghe Hajder: Trebuie să ne pregătim și de situația în care ar scădea și mai mult nivelul, pentru că – așa cum vă spuneam –avem 23 de metri cubi care intră în lacul de acumulare, cel deversat fiind de 75. Lacul scade cu o viteză mult mai accelerată și partea ucraineană poate diminua iarăși temporar fluxul de apă pe Nistru.
Europa Liberă: Din câte înțelegem, nivelul apei din zona de captare a apei pentru Chișinău depinde de centrala de la Dubăsari, care este controlată de malul stâng. Există certitudinea, dle ministru, că cei de la Dubăsari deversează în aval, adică inclusiv spre stația de la Vadul lui Vodă, volumul necesar de apă?
Gheorghe Hajder: Atunci când vorbeam de riscuri, inclusiv și la acest aspect mă refeream. Noi monitorizăm fluxul de apă deversat de la Dubăsari. Astăzi de la Dubăsari sunt deversate în jur de 78-80 de metri cubi pe secundă. Acest debit asigură, cel puțin la această etapă, funcționarea fără probleme a stației de captare de la Chișinău. Chiar dacă foarte mult depindem de Dubăsari, oricum în lacul de acolo nu există suficientă apă ca să ne asigure pe o perioadă mai îndelungată. Teoretic, noi am putea utiliza acele rezerve pentru o perioadă foarte scurtă: vreo șapte zile. Respectiv, nu ne putem baza pe acele rezerve de apă pentru o perioadă mai lungă, dar putem compensa deficitul de apă care vine din amonte, astfel încât să asigurăm un debit minim.
Lacul de acumulare de la Dubăsari (în prim plan)
Europa Liberă: Dar discutați cu partea transnistreană pe acest subiect, nu?
Gheorghe Hajder: Se discută la nivel de specialiști, inclusiv prin Birou politici de reintegrare și deja urmărim planurile de deversare pentru ziua următoare ca să putem anunța, eventual, colegii de la „Apă-Canal Chișinău” și pe alții care sunt în aval să fie pregătiți de o eventuală scădere de debit.
Ar putea primi Chișinău apă pe grafic?
Europa Liberă: S-ar putea ajunge, oare, în situația în care apa să fie livrată Chișinăului în anumite ore, așa cum sugerează unele voci? Iau autoritățile pentru gestionarea crizelor acest scenariu?
Gheorghe Hajder: Chiar dacă volumele au scăzut și ar putea să mai scadă, va fi suficientă apă pentru alimentarea municipiului Chișinău. Acum trebuie să fim pregătiți tehnic ca acele pompe să nu aibă probleme de captare. [...] S-au luat anumite măsuri, după cum cunoaștem, dar trebuie să fim pregătiți să luăm și alte măsuri, dacă va fi cazul.
Europa Liberă: Am văzut că Odessa s-ar pregăti de o asemenea măsură: livrarea apei pe grafic...
Gheorghe Hajder: Este și asta o opțiune, dar la această etapă nu există riscuri. Sper că toate acele calcule care s-au făcut și pompele care au fost oferite de guvern, inclusiv pompele existente de la stația de captare, vor asigura debitul și volumul de apă necesar, astfel încât să fie continuată aprovizionarea neîntreruptă cu apă.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum se pregătește Chișinăul de o eventuală criză a apei
Nota de plată pentru Rusia
Europa Liberă: În primăvară, Moldova s-a confruntat cu poluarea Nistrului în urma atacurilor rusești din Ucraina. Ce au arătat în cele din urmă probele de laborator, ce daune s-au înregistrat și cine și cum va achita nota de plată?
Gheorghe Hajder: Noi deja am calculat prejudiciile care au fost aduse în urma acelei poluări fără precedent cauzate de atacul Federației Ruse. Le-am calculat ținând cont de datele oficiale care le-am avut la acea etapă și le-am transmis către Procuratura Generală, astfel încât deja să mergem pe proceduri în instanțele internaționale și să solicităm recuperarea prejudiciu cauzat R. Moldova. Este vorba de 455 milioane de lei.
Ce se întâmplă pe Prut
Europa Liberă: Din Râul Prut se alimentează aproape 400 de mii de cetățeni. Ce se întâmplă acum pe râu și care sunt prognozele hidrologice pe termen mediu?
Gheorghe Hajder: La fel ca și pe Nistru, pe Prut avem un deficit de apă. Chiar săptămâna trecută am fost la lacul de acumulare Stânca-Costești. Și acolo există tendința de scădere a lacului de acumulare. S-a luat decizia ca să fie diminuate deversările și pe Prut, astfel încât să putem utiliza rațional și pe perioadă cât mai îndelungat rezervele de apă. Și acolo trebuie să fim foarte raționali și să ținem cont de stațiile de captare, astfel încât diminuările, pe de o parte, să nu afecteze alimentarea cu apă, iar pe de altă parte, să asigure acel flux de apă necesar, pentru a nu admite alte efecte negative, cum ar fi înmulțirea excesivă a algelor sau a scăderii calității apei.
Planuri de viitor pentru asigurarea securității acvatice
Europa Liberă: Ultimii ani arată că seceta hidrologică devine o constantă, nu o excepție. Se gândesc oare autoritățile sau elaborează deja planuri pe termen lung pentru asigurarea securității acvatice a țării?
Gheorghe Hajder: Este un lucru bine cunoscut că perioadele în când vom avea secete prelungite, iar ulterior și inundații în abundență, probabil vor fi tot mai frecvente. De aceea, trebuie să fim pregătiți, de pe o parte, să acumulăm acele rezerve de apă pe teritoriul R. Moldova – atunci când sunt disponibilități mai mari: în perioada toamnă-primăvară – și să le utilizăm evident în perioadele când există deficit, cum este aceasta. În același timp, trebuie să avem pregătită infrastructura de protecție împotriva inundaților, pentru că aceste temperaturi mari de obicei generează alte efecte negative, cum ar fi ploile torențiale care pot provoca inundații.
Europa Liberă: Dar anumite planuri sunt în elaborare?
Gheorghe Hajder: Sigur, deja multe din ele sunt elaborate, inclusiv planul pe inundații, de aprovizionare cu apă potabilă. În procesul aliniere la normele europene, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a venit cu deja anumite planuri și costuri de investiții în această infrastructură critică. Dar trebuie să accelerăm acest proces, astfel încât să fim pregătiți pentru orice situație.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.