Nicolae Dorogan: „Suntem datori ca să menținem populația în localitate, să nu plece peste hotare”

Satul moldovenesc trece astăzi prin schimbări majore. Una dintre ele, cu repercusiuni nebănuite, atât pozitive, dar mai ales negative, este legată de migrația cetațenilor peste hotare. Împreună cu cei de acasă, cotiujenenii aflați peste hotare vor aduna bani pentru a crea condiţii de trai europene rudelor şi consătenilor lor, sugereaza primarul comunei. El spune ca deși mulţi locuitori au plecat de acasă, ei nu-şi uită baştina. Aceştea au contribuit cu surse financiare la legarea localităţii la rețeaua de gaze naturale şi la reparaţia Centrului medicilor de familie, confirmă Nicolae Dorogan, primarul comunei Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti.

Primarul Nicolae Dorogan

Nicolae Dorogan: „Noi suntem datori ca să menținem populația în localitate, să nu plece peste hotare. Satul Cotiujenii Mari este gazificat în proporție de 75 la sută, am reparat Casa de cultură cu 4,5 milioane de lei, a fost construit Centrul de sănătate, la momentul de față am pregătit proiectul pentru apă și canalizare. Credem că anul 2018 va fi un an bogat pentru cetățenii din localitate, deoarece vom începe construcția rețelei de apă și canalizare. Deci, sperăm că cetățenii vor rămâne pe loc și nu vor mai pleca peste hotare.”

Un interviu cu primarul comunei Cotiujenii Mari, Nicolae Dorogan, realizat de Valentina Ursu

Europa Liberă: Dvs., primarilor, vi s-au dezlegat mâinile – s-a promis o autonomie financiară, s-a promis că veți fi adevărații stăpâni în teritoriu, fără ca să depindeți de puterea centrală.

Nicolae Dorogan: „Nicio localitate nu poate să nu depindă de puterea centrală, deoarece acumulările la bugetul local din propriile impozite alcătuiesc 1 milion 200 de mii, dar bugetul Primăriei este de 6 milioane 300 de mii, ceilalți bani sunt veniți de la bugetul de stat. Prin diferite proiecte îmbunătățim starea din localitate, impozitele pe care le achită agenții economici din agricultură, din comerț, deci, impozitele sunt foarte mici și cu acești bani care-s alocați din impozite nu putem ca să acoperim cheltuielile de care are necesitate localitatea.”

Europa Liberă: Câți agenți economici aveți aici, la Cotiujenii Mari?

Nicolae Dorogan: „Cotiujenii Mari dispun de peste 3.000 de hectare de terenuri agricole, avem opt agenți economici; cei mai mari au 800 de hectare, 700 de hectare, 500 de hectare, avem și cu 120, și cu 200 de hectare. Avem opt agenți economici care achită impozitul care vine în bugetul Primăriei, restanțe la achitările de impozite pe moment nu avem, toți agenții au achitat la termen.”

Europa Liberă: Culoarea politică vă avantajează? Reprezentați partidul de guvernământ. E un privilegiu?

Nicolae Dorogan: „Să spunem corect, politica e înainte de alegeri, dar după ce au trecut alegerile locale suntem primari la toți cetățenii din localitate, nu arătăm cu degetul la partide, în localitatea noastră activăm fără partid, fără nimic. Acum am pregătit un proiect „Migrație și dezvoltare locală” PNUD, unde ne-au alocat din bani de peste hotare 15 mii de dolari pentru procurarea unui greder. Cunoaștem foarte bine că grederele sunt foarte scumpe, 3.000 de dolari vor pune migranții din localitate care se află peste hotare, 3.000 de dolari va pune administrația publică locală și vom procura un greder care ne va ajuta la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă și la reparația drumurilor din afara satului, drumurile de țară pentru agricultori. Eu cred că anul 2018 nu ne va înfrânge deloc, bugetul este primit, întărit și de aceea noi vom lucra cum am lucrat și în 2017.”

Europa Liberă: Moldova rămâne o țară dezbinată. Iată și aici, la piața din localitate, am discutat cu mai mulți cetățeni și părerile sunt împărțite. Unii vor ca să continue acest parcurs european, alții, din contra, văd viitorul statului doar împreună cu Federația Rusă. Se răsfrâng asupra viitorului aceste opțiuni divizate?

Nicolae Dorogan: „Deci, noi cunoaștem foarte bine și deja e făcut primul pas înspre Europa, cetățenii din localitatea noastră și din toată Republica Moldova merg timp de trei luni de zile peste hotare la rude, la prieteni, la copii, la neamuri; o parte își fac activitatea de muncă peste hotare și aduc bani în localitate. Încetișor localitatea se dezvoltă și cu banii de peste hotare. La noi în localitate toți 100% nu pot să fie spre Europa și 100% nu pot să fie spre Rusia, dar totuși sperăm că mai mult de 50% din cetățeni se uită spre Europa.”

Europa Liberă: Foarte mulți muncesc în Federația Rusă, își câștigă acolo bucata de pâine. Și iată chiar cu unii m-am întâlnit la piața din sat și mi-au zis că ei cred că Rusia ar putea să ajute mai mult Republicii Moldova, dar când îi întrebi despre ajutorul concret pe care îl oferă Rusia, foarte puțini știu ce să răspundă.

Nicolae Dorogan: „Din anul ’92 de când am devenit independenți, vreau să vă spun că localitatea Cotiujenii Mari n-a primit din Rusia niciun bănuț. Toți banii care au fost investiți în diferite proiecte din localitate – la amenajare, la dezvoltare – au fost din proiectele europene. Deci, sunt rătăcite acele persoane care deja au trăit în vremea socialistă, până la anii de independență, ei au activat în timpul acela și ceva le-a mai rămas în mintea lor, dar înapoi nu putem să facem niciun pas.”

Europa Liberă: Trăiesc cu nostalgia?

Nicolae Dorogan: „Trăiesc cu nostalgie cei care sunt în etate, e clar că au diferite păreri. Noi am sărbătorit Ziua băștinașilor localității Cotiujenii Mari, unde a fost discutată această întrebare și majoritatea cetățenilor care au luat parte la această sărbătoare au fost de părerea că e mai bine să mergem spre Europa, decât spre Rusia. Deci, în continuare, îmi doresc ca localitatea Cotiujenii Mari și toată Republica Moldova să se dezvolte și să nu se deosebească viața de la sat de cea de la oraș - să avem apă, canalizare, gaz, drumuri bune, amenajare și atunci copiii se vor întoarce la baștină. Satul Cotiujenii Mari are viitor, deoarece din localitate sunt plecați, dar la noi satul încă n-a îmbătrânit, din contra, întinerește. La noi în localitate e mai mare natalitatea decât mortalitatea, de aceea…”

Europa Liberă: Și totuși, pe timpuri erau vreo 5.000 de locuitori, acum sunt în jumătate?

Nicolae Dorogan: „Pe timpuri, în anii ’86-’87 au fost 6.700 de locuitori, iar la momentul de față au rămas 3.200 și ceva de locuitori, deoarece am trecut printr-o situație foarte grea. Să spunem așa, pașii pe care am început a-i face spre democrație au fost foarte grei, dar astăzi încetișor ne așezăm fiecare la locul lui și încetișor începem a face pași buni spre un viitor bun. Cetățeanul poate câștiga încrederea, fiindcă, amenajând localitatea, cetățenilor care sunt în etate le trezim mentalitatea că într-adevăr localitatea merge pe un drum bun.”

Europa Liberă: Dar reușiți să convingeți cetățenii să se implice și ei în dezvoltarea satului, pentru că știți că și aceste proiecte pe care le câștigați fără contribuția cetățenilor e greu să fie implementate?

Nicolae Dorogan: „Reușim, deoarece sătenii noștri, noi am plasat la platforma „Guvern24” și Asociația băștinașilor două conturi bancare și vedem în ce timp scurt băștinașii au achitat o sumă foarte bună tot de peste hotare și într-adevăr o să lucrăm cu diferite proiecte europene și numai așa vom dezvolta localitatea.”

Europa Liberă: Deci, de la sărăcie se poate ajunge și la bunăstare?

Nicolae Dorogan: „Sperăm la mai bine, la mai mult și la mai bine.”

Nicolae