Într-un an electoral se vorbește foarte mult despre reformarea clasei politice, despre apariția unor oameni noi, cu o altă viziune, cu un alt suflu, care să aducă în parlament cinstea, onestitatea și munca în folosul cetățenilor și al tării. Aspectul care interesează este în ce măsură acei pretendenți la fotoliu de deputat se încadrează în portretul de om politic agreat de mai multă lume. Nicolae Tudoreanu, primarul satului Festelița, raionul Ștefan Vodă nu crede căvor veni mulţi altii in locul celor compromiși.
Your browser doesn’t support HTML5
Nicolae Tudoreanu: „Cam s-a subțiat acest strat de oameni cinstiți din societate și nu este de o zi-două. Acest lucru s-a întâmplat, probabil, în perioada sovietică când s-a cam dat cinstea pe rușine și iată că avem generații de educație în sistemul sovietic unde rușinea și cinstea erau de fapt elemente nu prea la modă, ca să zic așa. Cu cât puteai si mai șmecher, cu atât mai bine o duceai; cu cât mai bine puteai aplica dublul standard, cel pe care de fapt îl promovează sistemul comunist-sovietic, erai mai în văzul lumii, erai mai gospodar. Aceste elemente, pot spune, s-au cam subțiat.”
Europa Liberă: Dacă ar fi, totuși, niște modele în societate – și aceste modele nu trebuie căutate doar în vârful puterii și în stradă, și în comunitate, și în rândul profesorilor, doctorilor, polițiștilor, țăranilor, preoților –, dacă ar fi aceste modele cât mai multe, cum ar arăta o asemenea Moldovă?
Nicolae Tudoreanu: „Cu siguranță, aceste modele ar trebui să se consolideze. Ele sunt în toate domeniile, ele nu predomină; predomină, de fapt, partea opusă a acestor elite de care Dvs. întrebați
Sunt în funcție de primar și când încerci să rezolvi o problemă publică cu cineva din diferite instituții ale statului și nu accepți niște reguli nescrise în aceste relații, ești considerat nebun...
și nu știu de ce, dar consolidarea lor nici nu prea se vede, pentru că de multe ori omul corect, cinstit, onest este considerat nebun. Observăm aceste lucruri, pentru că sunt în funcție de primar și când încerci să rezolvi o problemă publică cu cineva din diferite instituții ale statului și nu accepți niște reguli nescrise în aceste relații, ești considerat nebun.
De aceea, atâta timp cât în societate aceste lucruri nu se respectă, nu se iau în considerare oamenii care gândesc în felul în care noi ar trebui să construim societatea, atâta timp o să fie așa, pentru că cei care stau într-o parte, nu se dau în frunte oamenii corecți și onești.”
Europa Liberă: Și tot mai mult atunci se aude vorbind că cutare sau cutare a furat, a fost implicat în afaceri dubioase, s-a îmbogățit ilegal… Iată, cât de mult se răsfrânge?
Nicolae Tudoreanu: „Păi să știți că poporul nu prea acuză hoții, poporul abia așteaptă să ajungă și el să fie hoț, în mare parte. Sunt responsabil de ceea ce spun. Îmi place expresia ceea că „poporul își merită conducerea”, pentru că adică pe alocuri țăranii din sate, care au copii bine realizați politic, știu foarte bine cum și-au realizat carierele politice feciorii lor, dar pe de o parte, stau chitic și așteaptă ce o să fie; nici nu critică, nici nu se implică activ în procesele politice, pentru că își dau seama că și descendenții lor au pufușor pe botișor. De aceea este foarte încurcată starea de onestitate a societății moldovenești, este extrem de încurcată și nici elitele pedagogice n-ar putea schimba acest lucru, pentru că și în acest sistem observ că este deja aplicat foarte reușit acest dublu standard, în special, atunci când se dau gradele de calificare la pedagogi, observăm aceste mese copioase după lecțiile astea deschise prin care li se atribuie graduri didactice profesorilor. Este o situație destul de rușinoasă, să zic eu așa, pentru că moldovenii au dat cinstea pe rușine.”
Europa Liberă: Cine a compromis valorile acestea care au mare preț în societate?
Nicolae Tudoreanu: „Aceste valori au mai predominat în societatea noastră atât timp cât am avut descendenți ai școlii românești, bătrâni din perioada interbelică care au făcut școală românească, care au făcut serviciul militar în Armata Română. Acele personalități, pentru că sunt la al patrulea mandat și am apucat din acești oameni, din această generație de aur a Basarabiei, care totuși aveau onestitate, însă perioada sovietică pentru mine este o perioadă în care aceste lucruri s-au marginalizat, onestitatea nu a mai fost, să zic eu așa, la modă și iată că, aplicând aceste standarde duble în societate, am ajuns într-un moment în care predomină partea rea a societății și acești oameni sunt în frunte, acești oameni conduc societatea și partea bună, într-un fel, stă în repaus, nu știm pentru câtă vreme, pentru că nu se observă o resuscitare a societății. Cu atât mai mult că suntem aici un teritoriu blestemat geopolitic unde moldoveanul este permanent obligat să se conformeze unor regimuri, unor sisteme pentru a supraviețui.”
Europa Liberă: Republica Moldova este într-un an electoral și se va cere înlăturarea neghinei, recuperarea onoarei pierdute. Cum să se descurce un simplu cetățean pe cine trebuie să-l trimită acolo, în forul legislativ de la Chișinău?
Nicolae Tudoreanu: „Este foarte complicat, pentru că societatea moldovenească nu este departe de societatea politică, adică elitele politice ne reprezintă pe noi și foarte multă lume bună nici nu se implică în politică, de aceea este foarte complicat pentru moldoveni să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul Republicii Moldova, dar, oricum, viața merge înainte și trebuie să ne determinăm într-un fel. Ar fi logica răului cel mai mic, pentru că de fapt toată lumea trăiește cu răul cel mai mic, dar cred că alegerile din toamnă nu vor rezolva mult din problema onestității moldovenilor.”
Europa Liberă: Onestitatea unei persoane cere să spui apăsat: „Am greșit, am lucrat cu oameni de proastă calitate, am promovat competențe îndoielnice, cumetri, nepoți, am camuflat numeroase manevre de culise, am încercat să las să se înțeleagă că nu observ ceea ce se întâmplă în jurul meu, am tolerat pe alocuri…”. Va avea curajul cel care se vrea să reprezinte elita politică a Republicii Moldova să recunoască aceste lucruri?
Nicolae Tudoreanu: „Eu cred că pentru urechile moldovenilor această mărturisire publică este posibilă, pentru că să nu uităm că actualul sistem politic în Republica Moldova este unul bazat pe mămăliguță, adică îți gâdilă urechile frumos, înseamnă că acea persoană merită să fie undeva, să reprezinte de fapt populația Republicii Moldova. O să fie aceste mărturisiri publice, dar este o zicală moldovenească că „lupul părul își schimbă, dar năravul ba” și oricum lăcomia, nesimțirea asta de a aduna atâta avere, știind că oricum toate le lași într-o zi, este una prea accentuată în Republica Moldova. Este prea mare diferența între oamenii prea avuți și oamenii care așteaptă totuși, până la urmă, să le dea cineva printr-o muncă cinstită, așa cum sunt o bună parte și din primari care, la salariile derizorii pe care le avem, continuăm să muncim, să prestăm servicii populației. Dar populația nu este pregătită nici pentru această mărturisire publică.”
Europa Liberă: Dar cine are dreptul să urce pe această treaptă a omului cinstit?
Nicolae Tudoreanu: „Eiii… Cine are dreptul? Oameni care nu sunt lacomi, în primul rând, și oameni care înțeleg că viața este una vremelnică aici și au bunul-simț înnăscut în sine. Cred că asta e. Omul nelacom. Oamenii lacomi ajung la situații când nu mai văd poporul. Trebuie să știi să-ți organizezi agenda vieții tale în niște limite fără de care nu poți să trăiești – mâncare, haine, apă –, dar să nu aduni averi fabuloase care până la urmă nu costă nimic.”
Europa Liberă: La Feștelița, dar și în Republica Moldova am auzit mai multe voci care vorbesc despre Nicolae Tudoreanu că ar fi un model pentru societatea din Republica Moldova. Dvs. aveți modele?
Nicolae Tudoreanu: „Primul model pentru mine este prima învățătoare care m-a învățat și, Dumnezeu să-i dea sănătate, este și acum în viață; soțul ei a fost director de școală și au avut o modestie foarte rar întâlnită pe tot parcursul vieții lor. În rest, vreau să vă zic că nu prea am modele nici eu. Pentru noi este complicat, pentru că nu suntem în spațiul etnogenetic natural firesc și de aici pornesc toate problemele. Nu avem noi izbândă, zic eu, în actualul sistem politic să ne resuscităm social.
Avem nevoie de niște procese care să fie firești, naturale, etnogenetice, ca să avem administrația bazată pe principii autentice, pentru că la noi iese așa de parcă am fi o gospodărie agricolă la final de anii ’92-’93, când gâfâiau acele gospodării agricole, am impresia că aș putea compara Republica Moldova. Se fac foarte mari eforturi, observ, instituțional; se fac mari eforturi legate de reprezentarea Republicii Moldova pe plan internațional. Este complicat, deoarece societatea noastră este una într-un dezechilibru intelectual și social. Ba nu înțelegi legile, „Monitoarele oficiale” publică niște legi care nu sunt pe înțelesul populației, adică normele legale, tot ce este legat de structurile de stat, instituționale promovează niște directive care nu sunt pe înțelesul populației.
Eu mă uit, chiar și o simplă cerere de ajutor social, până ce nu-i traduci în limba rusă tot ce-i scris acolo, la moldovenii noștri nu la ruși, nu înțelege terminologia, nu înțelege sensul frazelor. Avem probleme la absorbția subvențiilor de la AIPA, pentru că oamenii nu pot depune o cere, elementar nu înțeleg terminologia economică, terminologia financiară, terminologia medicală, să poată citi un prospect al unui medicament, să înțeleagă ce-i scris acolo, să înțeleagă pentru ce-i el, să poată citi o carte cu copilul împreună, să poată să-i explice. Păi, este o criză așa, intelectuală, socială profundă, din care nu știu dacă în următorii 50-60 de ani vom putea să ieșim.”