Doamnă Cîrciumari, ce înseamnă, mai exact, meseria de navigator oncologic? Care sunt responsabilitățile unui astfel de specialist?
Navigatorul oncologic are un rol medical-administrativ și sprijină persoanele diagnosticate cu cancer, ghidându-le pe tot parcursul complex al tratamentului, de la diagnostic și până la etapa de supraveghere. Este persoana care ajută pacientul să nu se piardă în sistemul medical. Maladia oncologică se diferențiază de alte boli, iar în momentul în care o persoană primește acest diagnostic este foarte bulversată și, deseori, nici familia, în dorința de a-l sprijini, nu face față.
Dar cum află un pacient oncologic că există un om care îl poate ajuta? Cum ajung pacienții la dvs.?
Pacientul poate afla despre mine prin intermediul echipei medicale. Primul contact este cu medicul de familie și asistenta medicală, care îl pot direcționa către mine. De asemenea, pacientul poate afla de la medicul specialist-oncolog, de la recepția Institutului Oncologic (IO), prin recomandările altor pacienți sau aparținători și prin Asociația „Viața continuă”, din care fac parte.
Cât timp îl însoțiți pe acest drum?
Traseul pacientului oncologic are câteva etape: culegerea anamnezei, investigațiile clinice și paraclinice, consultația oncologică în care se stabilește diagnosticul, decizia consiliului multidisciplinar în oncologie, tratamentul, apoi monitorizarea și evaluarea.
Noi știm cu toții că diagnosticul de cancer rămâne pentru toată viața. De aceea, este important ca pacientul să fie monitorizat și după terminarea tratamentului. Uneori, pacienții, după ce finalizează tratamentul, nu se mai întorc la medicul oncolog pentru monitorizarea stării de sănătate, pentru a preveni o eventuală recidivă. De aceea, eu ghidez pacientul de la culegerea datelor și până la monitorizarea și evaluarea anuală.
Dnă Cîrciumari, ce v-a determinat să mergeți pe această cale?
Ludmila Cîrciumari, navigator oncologic
Activitatea mea în cadrul Institutului Oncologic, timp de șase ani, în procesul de implementare a sistemului de management al calității, răspunsurile pacienților din chestionarele trimestriale pe care le analizăm, dar și experiența de un an și jumătate ca navigator în cadrul proiectului dedicat crizei refugiaților, de la începutul conflictului din Ucraina, m-au făcut să înțeleg cât este de importantă această funcție.
Echipa medicală nu reușește întotdeauna să țină sub control avalanșa de pacienți. Din păcate, în țara noastră incidența și prevalența cancerului cresc de la an la an. Uneori, pacientul iese din cabinetul medicului oncolog și nu mai revine. De aceea este nevoie de cineva care să-l ajute și să-l ghideze.
Cine poate fi navigator oncologic și cum ajunge să facă asta?
Ar fi de dorit ca navigatorul oncologic să aibă studii superioare și o anumită experiență profesională, de preferință în domeniul medical sau social. Este necesară și o specializare prin cursuri autorizate de formare profesională, acreditate de instituții specializate.
Navigator poate fi și un asistent medical sau un psiholog care se specializează în acest domeniu. De asemenea, poate fi și o rudă a unui pacient, care cunoaște traseul și are un grad mare de empatie față de pacient.
În România, meseria de navigator oncologic figurează deja în nomenclatorul de meserii. Este o ocupație recunoscută, însă încă relativ puțin implementată în spitalele publice.
Cine este navigatorul oncologic
Conceptul de navigator oncologic (patient navigator – în engleză) a apărut în 1990, în SUA, când medicul chirurg Harold P Freedman a creat la Harlem Hospital Center din New York primul program care ghida pacienții prin etapele diagnosticului și tratamentului cancerului. Rezultatele au fost notabile: supraviețuirea la cinci ani pentru cancerul de sân a crescut de la 39% la 70%. Modelul s-a extins ulterior în SUA și în alte țări, iar navigatorii au devenit o componentă importantă a echipelor oncologice. În România, profesia de navigator medical este recunoscută oficial și inclusă în clasificarea ocupațiilor din anul 2016.
De când ajutați pacienții, ați observat schimbări în starea lor emoțională după ce beneficiază de sprijinul dvs.?
Desigur. Complianța la diagnostic, investigații și tratament este mult mai mare. Când pacientul vede că nu este singur și întâlnește și supraviețuitori ai maladiei, începe să creadă că acest parcurs poate fi depășit. Acest lucru îl motivează foarte mult. Contează enorm și starea psiho-emoțională atunci când inițiază și urmează tratamentul.
O meta-analiză a programelor de navigare oncologică (peste 10.500 de pacienți) a arătat că bolnavii ghidați de navigator au avut o probabilitate cu 51% mai mare de a ajunge la diagnostic în timp util și o probabilitate cu 43% mai mare de a începe tratamentul mai repede, comparativ cu îngrijirea obișnuită.
Care sunt cele mai frecvente dificultăți cu care se confruntă pacienții oncologici în R. Moldova?
Prima problemă este accesul la medici. Avem un anumit număr de medici oncologi și există perioade de așteptare pentru tratamentul specific, fie că vorbim despre intervenții chirurgicale, chimioterapie sau radioterapie.
În R. Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză de îmbolnăvire și de mortalitate, după bolile cardiovasculare. Anual, în jur de 10.000 de oameni sunt diagnosticați cu cancer, iar alții peste 5.000 mor din această cauză. O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun sau/ și alcool, de obezitate, inactivitate fizică, expunerea îndelungată la razele ultraviolete etc.
Cum vedeți dezvoltarea acestei profesii în Republica Moldova în următorii ani?
Oferta apare din cerere. Atunci când o persoană primește un astfel de diagnostic și află că are o cunoștință care lucrează la Institutul Oncologic, de multe ori prima persoană pe care o contactează nu este medicul, ci acea cunoștință. O întreabă ce înseamnă diagnosticul, în ce constă tratamentul și care sunt șansele de vindecare.
Având în vedere numărul tot mai mare de pacienți oncologici, echipa medicală are nevoie de acest navigator, care face legătura între pacient și specialiști. El facilitează comunicarea în echipă, menține legătura cu pacientul, transmite informații relevante, contribuie la prezentarea pacienților în cadrul Institutului Oncologic, coordonează consultațiile dintre oncolog și medicul de familie și poate face inclusiv programări.
Atunci când această specializare își va demonstra pe deplin necesitatea și eficiența, Institutul Oncologic ar putea înainta o propunere către Ministerul Sănătății pentru elaborarea cadrului normativ necesar recunoașterii oficiale a profesiei.
Dnă Cîrciumari, un navigator oncologic trebuie și plătit. Cine vă remunerează munca?
În prezent, fac această activitate în mod voluntar. De la fondarea Asociației „Viața continuă” mi-am asumat acest lucru. Fiecare dintre noi, din asociație, a avut anumite bariere în propriul traseu de vindecare și, pornind de la experiența pe care o avem, încercăm să oferim această informație și altor pacienți.
Ce mesaj ați transmite pacienților care se confruntă cu un diagnostic oncologic?
Este important să știe că oncologia este o prioritate de sănătate publică la nivel de stat. Statul face eforturi pentru ca tratamentul oncologic să fie cât mai accesibil. Maladia oncologică este netransmisibilă, iar tratamentele disponibile în țară sunt eficiente.
Pacienții trebuie să știe: nu sunt singuri, cancerul poate fi tratat, iar șansele de vindecare cresc cu cât tratamentul este început mai devreme.
De asemenea, pot apela pentru ajutor la Asociația „Viața fără leucemie”, în cazul copiilor, și la Asociația „Viața continuă”, pentru adulți. Aici oamenii pot găsi informații și suport psihologic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te