Expertul militar de la Moscova, Pavel Felgenhauer, spune că lipsa de reacție a Moscovei la acuzațiile aduse fostului lider transnistrean Evgheni Șevciuk se explică prin faptul că Federaţia Rusă are acum alte priorități decât regiunea transnistreană, sarcina ei în această zonă fiind trecerea întregului teritoriul al Republicii Moldova sub influența sa, în speranța că Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon va lua majoritatea la alegerile parlamentare de anul viitor. Astfel, se va putea reveni la ideea de federalizare a Republicii Moldova, la un nou plan Kozak, care ar îndepărta Republica Moldova de UE și ar subordona-o Rusiei, Transnistria fiind principalul element de control.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Pavel Felgenhauer
Europa Liberă: Acum două săptămâni a fost un moment foarte interesant când fostul lider al administrației transnistrene, așa-numitul președinte, Evgheni Șevciuk, a fost nevoit să fugă din „Transnistria natală” în „Chişinău ostil”. Au fost foarte multe comentarii pe marginea acestui eveniment. Cum se vede acest lucru de la Moscova? În plus, nu am văzut niciun fel de reacție oficială la Moscova. Cum se explică acest lucru?
Pavel Felgenhauer: „În primul rând, se pare că în acest moment Transnistria nu este chiar în fruntea priorităților pentru conducerea de vârf a Rusiei, sunt multe alte preocupări mai importante. În plus, noi avem acum o prietenie strânsă cu Dodon, președintele moldovean, ceea ce înseamnă că legăturile cu Transnistria devin mai puțin importante și, mai ales, mai puțin publice. Asta, deoarece există speranța că în curând la Chişinău se va instala o putere pro-rusească, că partidul lui Dodon va câștiga alegerile și atunci, în general, se va putea merge în direcția reanimării planului Kozak sau ceva de genul acesta.”
Pavel Felgenhauer
Europa Liberă: Din punct de vedere economic situația în Transnistria este foarte dificilă. Reprezentanții actualei administrații, care a preluat puterea în decembrie, merg des la Moscova și unul dintre aspectele cele mai importante discutate acolo ține de asistența economică; sunt solicitate și investiții, și asistență pentru menținerea cursului rublei transnistrene. Moscova poate acum să ajute Transnistria din punct de vedere economic? Și cum să supraviețuiască regiunea, având în vedere că situația se complică din ce în ce mai mult?
Pavel Felgenhauer: „Moscova nu are bani în plus acum. Iar Transnistria în acest moment este una dintre prioritățile cele mai puțin importante. Din punct de vedere strategic sigur că Transnistria este foarte importantă, în sensul că Federaţia Rusă ar vrea nu doar să mențină acolo un avanpost, dar în general să readucă Moldova, ca și pe toate celelalte republici post-sovietice, în orbita sa, să stabilească o de facto a doua frontieră sovietică, în sens militar.
Iată de ce Transnistria desigur că este importantă, dar Moldova în întregime este totuși mai importantă. Iată de ce acum îl curtăm pe Dodon și mizăm pe faptul că forțele „sănătoase” vor veni la putere la Chişinău și că vom putea relua planul Kozak pentru reunificarea Transnistriei cu Moldova într-un stat federal care se va afla sub protectorat rusesc. Există o astfel de idee la Moscova.
Iată de ce Transnistria acum, în calitate de punct de sprijin care se contrapune unor spirite antisovietice de la Chişinău și Kiev, nu mai este atât de importantă din punct de vedere strategic. În plus, nici bani nu sunt prea mulți.
Așa că Transnistria sigur că nu va fi abandonată, însă nici investiții mari în această regiune nu vor fi, cu atât mai mult susținere publică politică la nivel oficial. Noi avem acum planuri mai ambițioase.”
Europa Liberă: Se pare că e la fel ca în cazul Crimeii, ca atunci când premierul Medvedev a spus celebra frază „Bani nu sunt, dar voi țineți-vă”.
Pavel Felgenhauer: „În principiu bani chiar nu sunt prea mulți acum și din punct de vedere strategic scopurile sunt mai ambițioase decât pur și simplu de a menține Transnistria. Cu atât mai mult ideea de alipire a acesteia la Federaţia Rusă chiar nu interesează pe nimeni acum.”
Europa Liberă: O întrebare în contextul acestor scopuri ambițioase despre care vorbiți. Din a doua jumătate a anului trecut asistăm la o creștere a frecvenței aplicațiilor militare desfășurate de Grupul Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană. Cum se explică acest lucru?
Pavel Felgenhauer: „Aplicațiile au loc, evident, dar acestea nu prezintă o forță militară serioasă; este un lucru clar pentru toată lumea. GOTR în general nu are armament greu. Are câteva blindate și nimic mai mult, restul armamentului este portabil.
Acolo există câteva unități, puține de tot, de armament sovietic vechi, iar echipament nou nu poate ajunge acolo pentru că GOTR este tăiată de Rusia de către Ucraina, pe teritoriul căreia, după cum bine înțelegeți, niciun fel de încărcături și transporturi militare dinspre Rusia spre Transnistria nu vor trece. Iar legătura aeriană se face prin Chişinău. Chiar și militarii ruși care merg acolo la post trebuie să treacă prin Chişinău.
Tancuri au mai rămas acolo câteva unități. Formal, sunt tancurile forțelor armate transnistrene. Sunt modele ucrainene de tancuri, pe care noi în Rusia nici măcar nu putem să le menținem în stare funcțională, acestea au fost deja demult date la fier vechi, pentru că uzina producătoare e în Ucraina.
Așa că armament greu acolo nu este. Există trei batalioane: două de autoblindate și unul administrativ-polițienesc. Acestea au în dotare armament ușor. Nici forțele armate ale Transnistriei nu sunt capabile să desfășoare acțiuni militare ofensive.
Astfel încât, din punct de vedere militar, amenințări reale practic nu există pentru că nimeni nu poate face nimic la modul real - nici forțele transnistrene, nici forțele moldovene, nici această mică grupare militară din trei batalioane - fără susținere aeriană, fără practic niciun fel de armament greu.
Astfel încât aceste trupe joacă o funcție doar politică, în acest moment ele nu au niciun fel de funcție militară. Pentru ca funcția acestui grup operativ să devină militară, noi trebuie să obținem un coridor terestru către această regiune din Crimeea prin Odesa.”
Europa Liberă: Excludeți un astfel de scenariu? Mai ales că urmează luna august, atunci când atmosfera se încinge și la propriu, și la figurat.
Pavel Felgenhauer: „Nu exclud, în viață se poate întâmpla orice. Dar deocamdată acest grup mic nu poate fi tratat ca o forță militară serioasă. GOTR se poate apăra dacă ar fi atacat, dar nimeni nu are de gând să-l atace acum. Da, în cadrul acestuia sunt organizate niște exerciții, militarii își mențin forma. Dar în acest moment nu aceasta este problema.
Problema este una de politică internă. Au loc bătălii interne, Dodon încearcă să se lămurească cu Plahotniuc. Dodon a mizat pe Rusia, Moscovei acest lucru îi place. El a fost principalul oaspete la parada de 9 mai de la Moscova. Asta înseamnă că Transnistria este dată la o parte acum și nimeni nu-i va susține în mod public pe separatiștii transnistreni. Dar nici nu se va renunța la ei.”
Europa Liberă: Adică vor fi ținuți de rezervă?
Pavel Felgenhauer: „Da, bineînțeles. Dar speranța mare este că Dodon, partidul lui, vor câștiga alegerile parlamentare și vor forma un nou Guvern și atunci el ar putea să îndeplinească unele dintre promisiunile sale, să reorienteze Moldova pe făgașul rusesc, împreună cu Transnistria. Iată de ce este important ca oamenilor din Republica Moldova să li se sugereze clar că problema transnistreană poate fi soluționată și o reunificare poate fi posibilă doar dacă Rusia va dori acest lucru și dacă la Chişinău va fi un Guvern pro-rus.”
Europa Liberă: Dar ceea ce spuneți înseamnă că perspectivele procesului 5+2 sunt practic nule pentru acest an, până la următoarele alegeri?
Pavel Felgenhauer: „Cred că da, pentru că acum relațiile Rusiei cu Occidentul sunt foarte proaste, iar cu Ucraina încă și mai proaste. Iar fără Ucraina este în general complicat de soluționat ceva în acest subiect.
În plus, toți jucătorii externi, inclusiv Rusia, au alte priorități, Ucraina, Siria, un război în Karabah poate izbucni în orice moment. Iar la voi nici măcar un război nu poate izbucni, așa că deja e bine.”
Europa Liberă: Ucraina are interesul de a institui controlul mixt la frontiera moldo-ucraineană? Deschiderea primului post era anunțată pentru mai, acum este iulie și acesta încă nu este funcțional. Cum se poate explica acest lucru?
Pavel Felgenhauer: „În primul rând, la Kiev acum sunt cu totul alte priorități, legate de confruntarea cu Rusia. Iar frontiera cu Transnistria este o bună sursă de îmbogățire pentru unii funcționari locali, sau poate chiar mai mult decât locali. Și probabil că aceștia chiar nu-și doresc ca acolo să fie oprită contrabanda.”
Europa Liberă: Explicația deci este banal de simplă. Noi încercăm să întrezărim tot felul de aspecte geopolitice, dar se pare că totul ține de interese economice private.
Pavel Felgenhauer: „Conducerea de vârf a Ucrainei acum privește în cu totul altă parte, iar aici, pe loc oamenii continuă să facă bani.
Ucraina, cu toate forțele, încearcă să ajungă sub umbrela NATO, este îngrijorată de amplificarea confruntării cu Rusia, confruntarea chiar crește. Deci în mare pentru autoritățile ucrainene acest lucru nu este tocmai o prioritate. Dar dacă de la Bruxelles s-ar fi insistat și s-ar fi făcut presiuni asupra Kievului pentru ca acesta să deschidă punctele comune de control la frontiera moldo-ucraineană, poate că ceva s-ar fi întâmplat. Dar fără asta e puțin probabil. Mai ales că status-qvo-ul convine la foarte multă lume, din punct de vedere pur financiar.”
Europa Liberă: Ce are de făcut Transnistria în această situație? Bani nu sunt, de rezistat îi este greu să reziste, Dodon pe de altă parte propune locuri în Parlamentul de la Chişinău, federalizare și așa mai departe. E o situație destul de dificilă.
Pavel Felgenhauer: „Federalizarea va fi un proiect absolut rusesc, o federalizare după modelul lui Kozak, adică de facto creare a unei Moldove confederative, cu reintegrarea Transnistriei și sub protectorat rusesc. Pentru Rusia asta e varianta ideală. Iar Transnistria, în forma ei actuală, Rusia e gata să o cedeze.”
Europa Liberă: Credeți că este gata să o cedeze? Pentru că Vadim Krasnoselski spunea chiar recent, într-o polemică cu Igor Dodon, că Rusia nu va ceda niciodată Transnistria Chişinăului.
Pavel Felgenhauer: „Nu până la capăt, bineînțeles. Pentru că la Chişinău acum sunt anumite stări de spirit, mâine vor fi altele. Toată lumea ține minte cum Voronin a fost inițial de acord cu planul Kozak, după care totul s-a anulat, chiar când Putin era în drum și venea la Chişinău să semneze. Așa că Transnistria ca măsură de siguranță va rămâne, într-o formă sau alta. Adică nu va fi cedată de tot. Dar se vor face presiuni asupra administrației de acolo pentru ca aceasta să accepte o decizie conspirativă, asta cu siguranță.
Iar faptul că situația e proastă și că ei au nevoie de Rusia mai mult ca niciodată – păi, cu atât mai bine.
Cel mai probabil că Rusia va încerca ca de obicei să construiască un fel de echilibru între Tiraspol și Chişinău. Pentru a avea un control solid și pe termen lung asupra Moldovei trebuie ca Transnistria să rămână în continuare într-o stare semi-integrată.”