Septimius Pârvu: „Este un exerciţiu de psihologie inversă în care utilizatorul este pus în pielea unui troll”

Expert Forum din România a lansat un joc online destinat studenţilor şi elevilor pentru înțelegerea şi combaterea propagandei, a manipulării şi știrilor false. Jocul e competitiv: te invită într-un exerciţiu de simulare a comportamentului de troll, să creezi o pagină de fake news, să-ţi construieşti o audiență şi o credibilitate false. Jocul a fost pilotat în Chişinău şi alte localităţi conținutul fiind adaptat la temele de dezbatere publică din Republica Moldova. Acum experții români au revenit în Moldova pentru a promova iniţiativa în mai multe instituţiile de învăţământ. Cum poate fi combătută propaganda prin joc? Aflăm din interviul cu expertul Septimius Pârvu.

Interviu cu Septimius Pârvu

Europa Liberă: Mai întâi să ne spuneți de unde a apărut ideea acestui joc şi de ce aţi decis să-l promovaţi în R. Moldova acum, în ajun de alegeri?

Septimius Pârvu: „Jocul a fost dezvoltat de un partener olandez care se numeşte Drog. Noi practic am făcut o adaptare după conceptul dezvoltat de dânșii pentru R. Moldova. Jocul nu este neapărat dedicat perioadei alegerilor. Este un joc universal. El se numeşte Get Bad News Moldova, iar site-ul unde îl puteţi găsi este getbadnewsmoldova.com. Scopul lui este să dezvolte gândire critică. Practic, este un exerciţiu de psihologie inversă în care utilizatorul este pus în pielea unui troll, trebuie să creeze ştiri false înțelegând astfel procesul prin care se dezvoltă astfel de informaţii.

Practic, trebuie să foloseşti toate mecanismele pe care le folosește un troll pentru a crea o ştire falsă, dacă este prea falsă ai şi un indicator care îţi arată, pierzi puncte. Deci trebuie să mergi exact pe liniile după care ar merge un troll care creează astfel de ştiri. Jocul nu este specific numai pentru R. Moldova. Vor exista variante şi pentru alte ţări. Însă ne-am gândit, luând în calcul faptul că există totuși probleme vizibile la acest capitol în R. Moldova, că un astfel de instrument ar putea fi foarte util. În acest sens am dezvoltat şi un toolkit pentru profesori. Publicul nostru țintă principal este acel al profesorilor care pot da mai departe elevilor şi aplicația este momentan gândită pentru liceu, gimnaziu şi va fi probabil adaptată şi pentru clase mai mici, dar este o metodă înafara limitelor educației clasice prin care înveţi atractiv şi înveţi într-un mod foarte practic cum se întâmplă aceste lucruri. Evident el trebuie pus într-un spaţiu mai larg. Noi mergem discutăm la clase. Am făcut traininguri cu profesori şi o să lucrăm şi cu elevi pentru a avea şi discuţii după ce fac jocul pentru că sunt foarte importante aceste discuţii să vedem exact ce au înţeles tinerii şi ce pot face pentru a împrăştia mai departe concluziile care le-au tras în urma parcurgerii acestui proces din joc.”

Septimius Pârvu

Europa Liberă: Dar acest exerciţiu de simulare a comportamentului de troll pe care îl presupune jocul nu poate produce un efect invers decât cel pe care vi-l propuneți, adică să facă mai atractiv trolling-ul?

Septimius Pârvu: „Jocul are şi explicaţii. Înţelegi când treci prin anumite etape, îţi explică de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat sau de ce se folosesc anumite mecanisme. El a fost testat şi sociologic înainte de a fi promovat. Nu este neapărat aruncat pe piaţă fără a exista nişte teste înainte. Sunt foarte importante şi discuţiile. De aceea le punem într-un context educațional, de aceea avem un mic toolkit care vine odată cu jocul pentru a înţelege contextul mai larg al cea înseamnă dezinformare şi ştiri false.”

Europa Liberă: Aţi pilotat jocul pe un grup de profesori de liceu în Chişinău, precum şi pe câteva grupuri de elevi şi studenţi, în capitală şi alte localităţi, adaptând conţinutul la temele de dezbatere publică din Republica Moldova. Ce reacţii au fost?

Septimius Pârvu: „L-am pilotat şi în România în cadrul unui program pe c are îl desfășurăm acolo, se numește Şcoala pentru Democraţie. Credem că a fost foarte util, în primul rând pentru că este un subiect despre care se vorbeşte foarte mult, dar pe de altă parte se ştiu foarte puţine lucruri despre dedesupturi, destre ce este un bot, ce este un troll, care sunt mecanismele psihologice din spate. În general discuția la nivel public este destul de superficială şi atunci credem că profesorii şi în general beneficiarii care au folosit acest joc, care au trecut prin trainingurile noastre au înţeles mult mai multe despre ce înseamnă acest proces. Credem că reacţiile au fost bune. Bineînțeles este un produs în continuă dezvoltarea şi pentru noi este important feedback-ul pentru a şti în ce măsură poate fi îmbunătățit, poate fi adaptat poate şi pentru alte grupuri. Concluzia generală este că este un instrument foarte util pentru învățarea alternativă şi credem că a fost apreciat de cei cu care am lucrat.”

Europa Liberă: În condițiile în care este imposibil de dezmințit fiecare informație falsă în parte, gândirea critică rămâne singura soluție care ar putea fi eficientă în combaterea știrilor false sau ar fi şi alte instrumente?

Septimius Pârvu: „Sigur nu avem neapărat așteptări că un singur instrument poate să salveze lumea, să schimbe toate aceste probleme care există şi în România, există şi în Moldova, există în multe alte ţări ne uităm şi în Vest, adică nu suntem atât de unici la capitolul acesta, ne uităm şi în SUA. Există un fenomen global. Cred că există mai multe metode care puse cap la cap funcționează. Pe de o parte este aceasta şi lucru cu profesorii credem că este esențial pentru că ei sunt formatori de opinie. Mai lucrăm cu studenți, de exemplu, la jurnalism. am făcut un astfel de training la Constanța. Evident sunt şi macro-măsuri pe care le pot lua guvernele, le poate lua Comisia Europeană împotriva unor inițiative. Există de altfel şi la nivelul Comisiei un departament care se ocupă de combaterea știrilor false, toate aceste trebuie puse cap la cap. Evident pe termen lung educaţia este soluţia, dar este un proces care durează, care necesită bani, timp. Sunt şi alte instrumente despre care vorbeam care poate au un efect pe termen mai scurt. Cert este, după cum ziceam, nu putem să luăm fiecare ştire să o dezmințim, poate avea un efect limitat, dar trebuie să dezvoltăm minţi care pot judeca pentru ele fiecare dintre informațiile pe care le primesc.”

Europa Liberă: La o dezbatere pe care aţi organizat-o recent la Bucureşti s-a discutat că ştirile false și proasta guvernare merg mână în mână, că politicienii în mod deliberat recurg la fake-newsuri, au tot interesul să bombardeze populația cu teme false, cu teme emoționale, cu teme care să isterizeze lumea în alegeri. Cum se poate apăra omul de rând care nu vrea să fie bombardat cu ştirile false?

Septimius Pârvu: „Cred că fiecare dintre noi trebuie să ne uităm în primul rând la contextul în care apar aceste informaţii. De multe ori o ştire falsă „bună” nici măcar nu este total falsă, este pe jumătate falsă, este un adevăr îndulcit, un adevăr un pic strâmb. Şi atunci de multe ori ele sunt foarte greu de combătut. De multe ori vorbim despre cifre, nu stă nimeni să caute, să sape într-un buget sau într-o grămadă de date care poate fi foarte greu de accesat. Dar cred că trebui să punem lucrurile în context, să ne uităm la trei-patru surse, să ne uităm la cine este persoana care a scos ştirea sau care a spus un anumit lucru. Trebuie să vedem că sunt tot felul de site-uri care fac fact-checking pe internet. Putem să ne uităm şi la astfel de surse. Deci trebuie să punem un pic lucrurile în context şi să ne informăm din mai multe surse. Câteodată şi sursele pe care le credem de încredere pot greşi. Aşa că este bine să ne uităm în mai multe locuri şi să încercăm să luăm informația de pe platforme, ziare, de la persoane în care avem încredere.”

Europa Liberă: Se vorbește foarte mult în spațiul ex-sovietic inclusiv în Moldova despre o influență digitală, mediatică crescătoare a Rusiei. Ce poate face Moldova, țără care aparține acestei zone, ca să se apere de aceste influențe?

Septimius Pârvu: „Cred că o soluţie ar fi educaţia mediatică în şcoli pentru că acela este nivelul la care trebuie să începem să ne pregătim. Bineînţeles că trebuie să lucrăm şi cu populaţia adultă, dar credem că prin reţelele de profesori putem avea un impact mult mai mare, altfel cred că este destul de greu de combătut în mass-media, în mainstream. Cred că tot acele instrumente despre care vorbeam mai devreme puse cap la cap pot fi utile, site-urile de fact-checking, educaţia. De multe ori balanţa nu este neapărat egală în termen de surse, bani, investiții în crearea sau în combaterea de ştiri false. De multe ori cei care combat au mai puţine resurse. Cred că în primul rând trebuie de investit mult mai mult în educație şi susținute poate şi acele portaluri sau grupuri independente care încearcă să combată astfel de comportamente.”

Europa Liberă: Organizaţia Dvs. monitorizează şi alegerile din 24 februarie. Cum și-au schimbat trolii atitudinea, activitatea, poate aţi observat cumva vreo schimbare în felul în care au acţionat aceştia în campania electorală? Am văzut şi acele acţiuni ale Facebook care a închis mai multe pagini.

Septimius Pârvu: „Pare că există un interes ridicat acum pentru crearea de ştiri false. Am văzut că într-adevăr Facebook a închis vreo 150-160 de surse care păreau a colabora în a crea ştiri false, că au existat pagini care au apărut peste noapte în care s-a investit foarte mult în reclamă plătită şi care au făcut sute de mii de like-uri. La un moment dat a fost chiar share organic, adică nici măcar nu a fost plătit. de asemenea am citit recent un raport al watchdog.md în care analizează unele din aceste surse. Deci cred că există o activitate destul de intensă în crearea de ştiri false. Unele dintre teme sunt recurente, cea cu migranţii, de exemplu, care am auzit-o şi la alegerile trecute. Este o temă care apare şi în România. nu este neapărat specifică R. Moldova. Au mai fost şi alte teme. Ele din păcate sunt destul de frecvente. Unul din riscuri este că la un moment dat devin atât de subtile încât de fapt nici nu-ţi dai seama cine le creează pentru şi împotriva cui. De asta cred că sunt importante măsurile de blocare şi din partea rețelelor sociale pentru că la un moment dat propaganda sau genul acesta de creare de ştiri false tind să devină atât de sofisticate încât cu ochiul liber va fi greu de combătut, însă în algoritmii Facebook sau alte reţele probabil este mult mai vizibil cum conlucrează aceste conturi.”

Europa Liberă: Difuzarea dezinformării sau a elementelor de propagandă cât de mult poate influența alegerea cetățenilor atunci când aceștia sunt chemați la urnele de vot?

Septimius Pârvu: „Cred că depinde foarte mult şi de sistemul electoral. În acest gen de sistem mixt unde contează foarte mult votul şi pe circumscripția uninominală unde avem un candidat o sută sau două sute de voturi pot face o diferență enormă mai ales că nu există un prag minim pentru validarea mandatului. Ştiri de acest gen chiar pot avea un impact important, de asta este bine ca alegătorii să citească de două-trei ori din mai multe surse, poate chiar să meargă la dezbateri cu candidaţi pentru a vedea de la sursă informația pentru a pune întrebări. Astfel de informaţii denaturate cred că pot avea un impact destul de mare asupra alegerilor şi avem câteva exemple şi din alte ţări, inclusiv din vest, unde au modificat, nu ştim exact cât, dar au modificat rezultatul alegerilor.”