În Republica Moldova agricultură poate şi trebuie să devină o afacere profitabilă, este crezul fermierului de la Cimişlia, Valentin Negru. Preocupat de grija pământului, el continuă să se ocupe de consolidarea terenurilor agricole. Mai întâi din raza localităţii Cenac, după care şi din oraşul Cimişlia. A luat împrumuturi de la bancă pentru a procura tehnică modernă.
Valentin Negru
A investit milioane de lei în utilaje şi tehnică pentru a prelucra cele peste trei mii hectare de teren agricol.
Valentin Negru: „Agricultura, la ziua de azi, este ramura cea mai importantă a Republicii Moldova. În ultima perioadă, agricultorii au rezultate, se mândresc.”
Europa Liberă: Poate pământul să hrănească agricultorul?
Valentin Negru: „Da!”
Your browser doesn’t support HTML5
Valentina Ursu în dialog cu fermierul Valentin Negru de la Cimișlia
Europa Liberă: În ce condiții, pentru că s-a vorbit mult că parcelarea a fost metoda cea mai rea pentru a fi dezvoltată agricultura?
Valentin Negru: „Greșeli se fac în fiecare zi, dar când omul are dorință, le corectează. Programul „Pământ”, așa cum a mers la noi, a avut rezultate foarte bune. Să ne uităm unde n-a fost. Sunt gospodării prin Găgăuzia, chiar și în raionul Hâncești, care n-au intrat în Programul „Pământ”, și acolo-i un dezastru și mai mare – oamenii nu au nimic. Acum s-a pornit și o concurență; din an în an oamenii primesc tot mai bine și mai bine. E clar că și…”
Europa Liberă: Deținătorii cotelor?
Valentin Negru: „Deținătorii cotelor, da. Dacă zeci de ani în urmă, 20, un rezultat se socotea bun de două tone de floarea-soarelui la hectar, acum acesta-i un rezultat mediu.”
Valentin Negru
Europa Liberă: Dar care-i rezultatul bun?
Valentin Negru: „Rezultatul bun îi până la patru tone; la grâu se ajunge și la opt tone. Dacă investești, înseamnă că pământul te răsplătește.”
Europa Liberă: Apropo, investițiile… Câtă investiție trebuie la un hectar de pământ?
Valentin Negru: „La culturile multianuale este o investiție, la culturile de câmp e alta, dar, dacă te apuci serios de agricultură, nu este o graniță anume la investiții, fiindcă în ziua de azi concurența e foarte mare și omul vrând să aibă un profit trebuie să investească. Încă înainte se spunea la moldoveni: „cu pământul nu te faci nici bogat, dar nici nu mori de foame”. Asta-i clar că erau vorbe pentru cei care voiau să facă agricultură prin horoscop, dar nu prin a investi și a obține rezultate bune.”
La Cimișlia
Europa Liberă: Ca să nu mori de foame, înseamnă permanent să muncești, iar permanent să muncești înseamnă să aduci tehnologii noi, să cumperi utilaj modern, să ai brațe de muncă calificate, pentru că și la pământ trebuie mâini calificate?
Valentin Negru: „La ziua de azi, ca să fim nu că răsplătiți, dar cum era pe timpuri, stăteau la cozi pentru a se angaja în agricultură, la ziua de azi eu am făcut permanent, de acum trei ani la rând, solicitări de a ne veni un agronom. Nu vine. Asta este. Sau să luăm un mecanizator. Păi, pe ce tehnică îi învață pe ei și ce fel de tehnică se află acum în câmp? E cerul și pământul! Ei vin după absolvire și nu știu nimic, dar cine vrea, avem cursuri la noi, îi învățăm și mergem înainte.
Omul dacă este remunerat, el singur își dă străduința și, cu părere de rău, e un procent foarte mare care lucrează, să spunem, ilegal, nu plătesc impozite, nu au angajați. Ar fi cel mai bine să fie toți angajați oficial, fiindcă mâine dacă nu-i plac condițiile de lucru la un proprietar, se duce în altă parte, dar dacă el nu este angajat, totuși, pleacă oamenii peste hotare.
La ziua de azi, impozitele sunt foarte mari. E bine cum s-a făcut în România, să nu fie totul pe spatele angajatorului, era bine ca impozitele să le plătească angajatul. Noi plătim toate impozitele, dar omul numără banul pe care-l primește în mână. El socoate că acesta-i salariul lui de la noi.”
Europa Liberă: Reproșul cel mai mare pe care-l auzim de la agricultori e că nu există piață de desfacere pentru ceea ce crește. Cum e să cucerești, să penetrezi piața unde să fie solicitată marfa?
Valentin Negru: „Nu au acei care nu vând cu documente oficiale. Iată acolo este o problemă. În ultimul timp, este problemă. I-au mai constrâns pe cei care nu au documente, întreprinderile care nu-și legalizează businessul. Iată cu acestea sunt probleme, dar de dimineață până seara exportatorii, intermediarii telefonează și chiar te sustrag de la muncă: „Nu aveți de vânzare, nu aveți de vânzare?...” E o problemă la noi când e roada mai mare, când e anul roditor, atunci e prețul mai mic.”
Europa Liberă: Aveți în grija Dvs. mai multe hectare. Sunt 3000 de hectare de pământ. Pentru Dvs. nu e mai convenabil să aveți piața unde să duceți direct marfa?
Valentin Negru: „La noi se vorbește mult despre asta, dar fiecare trebuie să aibă businessul lui, trebuie să-și mănânce pâinea lui, fiindcă eu cândva tot importam, asta tot e o bătaie de cap, asta tot e un risc. Fiecare trebuie să se ocupe cu lucrul lui. La ziua de azi și la exportul de produse agricole este concurență, dacă te înțelegi, nu te grăbești, este bine.”
Europa Liberă: Pentru Dvs. care piață e mai atractivă – cea a Federației Ruse sau cea comunitară, a Uniunii Europene?
Valentin Negru: „Noi ne ocupăm cu culturi de câmp și Federația Rusă tot e un exportator foarte mare. Noi vindem la exportatori și chiar nu mă cam interesează unde vând ei. Ni se achită și atunci chiar nu mă interesează. Având un produs calitativ, la noi e solicitat și pe piața internă și-i prețul mai mare.”
Europa Liberă: În multe țări agricultura este salvată pentru că se dau subvenții, subvenții solide. Republica Moldova a început și ea cât de cât să încerce această procedură, dar se pare că încă o parte dintre agricultori mai rămân nemulțumiți că e prea mică această mărime a subvențiilor care ajunge inclusiv la pământul pe care îl prelucrați?
Valentin Negru: „Subvențiile într-adevăr sunt un sprijin, un suport foarte bun pentru agricultori, dar mulți din agricultori se plâng că nu le primesc actele, nu li se dau subvenții…”
Valentin Negru
Europa Liberă: E greu de întocmit dosarul pentru a obține aceste subvenții?
Valentin Negru: „Nu este greu. La noi, cu părere de rău, sunt agricultori care vreau pe cale ilegală să mai dobândească ceva. La ziua de azi, în comparație cu țările europene, noi avem subvenții mai mici. La noi nu se dă la hectar, la noi se dă pentru investiții – pentru investiții în tehnică, pentru defrișare. Iată la defrișare e o sumă foarte bună, adică a mai crescut. Până la ziua de azi a fost situația cam grea, dar am primit.
Am fost plăcut surprins că, totuși, banii au venit la cont. Acum mai luăm și credite mari, fiindcă creditul tot se subvenționează dobânda. Față de, să spunem, alt business, agricultorii să ne plângem, nu-i chiar bine. O spun nu doar așa, o demonstrează cifrele – avem venit de milioane. E un venit care nu este ascuns. Anul acesta a fost un an foarte bun, anul trecut a fost mai puțin bun, dar au fost prețurile mai bune.”
Europa Liberă: Puneți accent și pe agricultura ecologică? Ce perspectivă are tot ceea ce e ecologic?
Valentin Negru: „Cu părere de rău, în Moldova, o spun nu numai de agricultura ecologică, dar între grâul alimentar și cel furajer este o diferență de 10-20 de bani. E o rușine! Ce să mai vorbim de produse ecologice, care pot să fie și dublu la preț? La noi nimeni nu ajunge, este rentabil, dar nu este întrebat.”
Europa Liberă: Ajungeți la faliment?
Valentin Negru: „Nu-i solicitare. La noi, până la ziua de azi, se cumpără ce-i mai ieftin. Uitați-vă chiar și la orice achiziție. Nu se uită la calitate, se ia la prețul care-i minim și de aceea la spitale, la multe instituții nimerește produsul cel mai ieftin și de calitate mai proastă.”
Europa Liberă: De atâta că nu se pune accent pe calitate, dar pe cantitate, da?
Valentin Negru: „Nu se pune, nu se pune. Păi, acestea sunt condițiile la licitație. Dacă era cândva, vreo zece ani în urmă, se sufoca Cimișlia de un miros neplăcut de la Fabrica de păsări , fiindcă proprietarul nu avea unde da găinațul, la ziua de azi, noi curățăm ocoalele și de la persoanele fizice…”
Europa Liberă: Și folosiți ca îngrășământ organic?
Valentin Negru: „Da, se folosește ca îngrășământ organic. De acum nimic nu mai este așa, ca gunoi, dar este folosit în agricultură ca un îngrășământ.”
Europa Liberă: În cinci-zece ani, ce pronostic faceți pentru agricultura moldovenească? Cum se va dezvolta și de cine depinde dezvoltarea acestui domeniu?
Valentin Negru: „Acum, de când piața s-a demonopolizat, e mai rentabil.”
Europa Liberă: Chiar vreți să spuneți că acum nu mai sunt monopoliști?
Valentin Negru: „Se simte, mai ales anul acesta, se simte că totuși se mai înțeleg. Chiar se monopolizează înapoi, se înțeleg, o știm, și doi ani în urmă a fost…”
Europa Liberă: Înțelegeri de cartel, așa-i?
Valentin Negru: „Da. A fost când la calea ferată toate vagoanele au fost arendate de un singur exportator și brusc atunci prețurile au căzut. Se mai face și la ziua de azi.”
Europa Liberă: Sunteți solidari dvs., breasla celor care muncesc în agricultură?
Valentin Negru: „Nu, clar că nu. Cel care nu produce, acela are beneficiu, dar nu producătorul.”
Europa Liberă: Și vă întrebam: Ce perspectivă oferiți dezvoltării agriculturii?
Valentin Negru: „La noi, în Moldova, un simplu eveniment poate să întoarcă totul la 180o, dar să sperăm că totul va fi bine, fiindcă e unica ramură unde sunt întruniți cei mai mulți cetățeni și eu cred că se va ajunge și până sus și va fi atrasă atenția mai mult, că la ziua de azi, uitați-vă, nu rezistă drumurile la toate camioanele care exportă produsele cerealiere din Moldova. Din an în an rezultatele la agricultori sunt mai bune și mai bune.”