Coaliția de guvernare a înaintat candidatura lui Eugen Sturza, vicepreședintele Partidului Popular European din Moldova, la funcția de Ministru al Apărării. Anunțul a fost făcut de Vlad Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM) marți, și din capul locului a declarat că e candidatura finală, sugerând președintelui țării Igor Dodon să o accepte. La rândul său, șeful statului a declarat că nu acceptă candidatura lui Sturza nici dacă va fi propusă repetat. Ce va urma? Aceasta și alte întrebări le-am adresat fostului ministru al apărării și liderului partidului Liberal-Democrat Viorel Cibotaru:
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal cu Viorel Cibotaru, liderul Partidului Liberal Democrat
Viorel Cibotaru: „Urmează să vedem – situația se repetă. În cazul cu Valeriu Munteanu, deci, la un moment dat, Guvernul s-a oprit și nu a repetat această candidatură, dar acum, eu cred că gătința Partidului Democrat și, de fapt, Dvs. v-ați exprimat „coaliția de guvernare”, eu nu văd coaliție, văd un singur partid. De fapt, coaliția este cu Partidul Socialiștilor, dar acestea îs detalii de interpretare. Eu cred că de data aceasta Partidul Democrat va merge până la capătul procedurii – fie prin intenția de a crea un precedent și de a-l lipsi pe președintele rebel Dodon de orice împuterniciri sau orice posibilități de a stopa procesul de guvernare a țării, inclusiv pe domeniul împuternicirilor explicite ale președintelui, ce se referă la funcția de comandant suprem al forțelor armate față de președintele țării atunci când trebuie să susțină prin decret numirea candidaturilor votate de Guvern în funcția de Ministru al Apărării, este un drept explicit al președintelui Republicii Moldova. În cazul acesta, finalitatea acestui proces poate să se încheie doar prin faptul că va fi aplicată acea explicație a Curții Constituționale, prin care președintele, dacă refuză să numească Ministrul Apărării a doua oară, această împuternicire, cel mai probabil, va fi transferată următorului în ierarhia puterii în Republica Moldova, președintelui Parlamentului, spicherului, care este un reprezentant al partidului de guvernământ, al Partidului Democrat.”
Viorel Cibotaru, liderul PLDM, la o conferință de presă, Chișinău, 3 marite 2017
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, Partidul Democrat a anunțat că va propune un proiect de lege prin care își doresc să limiteze împuternicirile șefului statului, care este și comandantul suprem, în ceea ce privește inclusiv participarea soldaților moldoveni la exerciții militare din străinătate. Cum credeți că vor obține democrații acest lucru la modul practic?
Viorel Cibotaru: „La modul practic, de fapt, noi demult am ieșit din spațiul constituțional înțeles în termenii europeni. De fapt, este un haos rescrierea fără reguli a Constituției și a legislației Republicii Moldova, a cutumelor care s-au stabilit în înțelegeri clasice a ceea ce înseamnă regimul prezidențial sau regimul parlamentar, sau regimuri de tranziție – semi-prezidențiale, semi-parlamentare. Și în acest sens, creativitatea Partidului Democrat și a Partidului Socialiștilor, care își revendică astăzi puterea, poate să nu aibă limite și nu are limite.”
Moldova - Ministerul Apărării, Chișinău 12 septembrie 2017
Europa Liberă: Aș vrea să ne referim puțin și la argumentele președintelui, întorcându-ne la povestea cu candidatul pentru funcția de Ministru al Apărării. Președintele spune că acest candidat nu este un militar profesionist. În general, e obligatoriu ca Ministrul Apărării să aibă experiență militară, domnule Cibotaru?
Viorel Cibotaru: „Sigur că nu. Nu este obligatoriu. Deci, practica mai multor țări arată că, de fapt, și în ultimul timp ca o tendință în marea majoritate a țărilor europene și a țărilor din lumea civilizată a fost ca militarii să nu-și concentreze și puterea legislativă, și politică, și puterea militară în mâinile unei singure persoane care să cumuleze aceste două mandate, dacă doriți – comanda armatei și reprezentarea politică, în cazul armatei. De aceea, preferabilă este situația în țările cu un regim parlamentar, cu majorități formate de partide diferite să fie un delegat din
partea partidelor politice care au acces la guvernare, care va promova politicile majorității, ale partidului care l-a delegat în cadrul forțelor armate. Și o bună parte din funcții privind gestionarea lucrurilor în armată o poartă altă figură, care este comandantul armatei, șeful Marelui Stat Major, secretarul de Stat, mai nou, în noua structură, noua viziune; ministrului revenindu-i anumite funcții care sunt bine descrise în legislație. Și nu este nevoie numaidecât să fie militar, dar, bine, lucrurile în situații speciale, sigur că cu un mandat complicat, de exemplu, atunci când trebuie de elaborat o nouă viziune, când trebuie de concertat eforturile nu doar pe segmentul intern al funcționării armatei, dar și de a convinge societatea în necesitatea unor reforme profunde, atunci este bine să fie un politician cu experiență, de dorit cu un background militar, care posibil cândva a fost militar. Deci, întotdeauna se dă preferință unor astfel de persoane; în alte situații și în multe țări este un trend să fie numite femei, de exemplu, care marchează un alt trend în privința schimbării politicilor de gen în forțele armate. De aceea, lucrurile în fond trebuie să fie examinate în totalitatea factorilor, deci, nu rupte, va să zică că îl dorește președintele numaidecât militar sau Guvernul vrea o doamnă sau un domn cu experiență, cu vârstă etc. Deci, toate trebuie privite în complex. Dacă privim la această numire, eu o consider una destul de slabă, pentru că situația este destul de complicată, atunci când Republica Moldova timp de trei ani nu are viziunea adoptată la nivel de țară. Sunt două strategii fundamentale care determină viața sectorului de securitate și de apărare – Strategia de securitate și Strategia de apărare – nu sunt adoptate; au stat doi ani în Guvern, nu au fost transmise Parlamentului pentru adoptare, chiar dacă au fost adoptate în urma unui proces, dar nu al unui grup de lucru, pur și simplu. Astăzi acest proces a fost reluat, în viziunea mea, alogic, în sensul că iarăși cu încălcări de proceduri, de tradiții, dacă nu și de regulamentele normale cum ar trebui să se dezvolte lucrurile. Se dorește să se fundamenteze o altă viziune, care a priori putem să ne așteptăm că această viziune va fi contrară cursului adoptat de țară și a legislației recente și va fi cu totul de altă natură. Deci, iarăși suntem aruncați într-un haos și într-un proces care nu este controlat de societate.”
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, Partidul Democrat pare să fie determinat să numească noul ministru, în pofida rezistenței domnului Dodon. De ce nu au făcut-o timp de nouă luni, perioadă în care postul este vacant?
Viorel Cibotaru: „Eu cred că procesele care se desfășoară în Armata Națională nu sunt prioritare pentru Partidul Democrat. Doi – această funcție a Ministerului Apărării, după demisia Guvernului Gaburici, a revenit Partidului Liberal și până nu și-au reglat toate conturile și continuă să-și regleze conturile, chiar după ce Partidului Liberal a ieșit de la guvernare, a Partidului Democrat cu Partidul Liberal, iată acum, când situația a început să fie într-un fel stresată de către președinte, dar de ce o face el, este absolut clar, că imediat aceste interdicții de militari au intrat în hotline-urile știrilor regionale și în Federația Rusă, deci, el iarăși își etalează pro-rusismul său și antioccidentalismul, anti-NATO, anti-procesele acestea de integrare europeană și euroatlantică a Republicii Moldova. În acest context, Partidul Democrat a hotărât să facă o mișcare și să numească. Mișcarea tot este absolut evidentă – a propune această funcție Partidului Popular European, făcând anumite gesturi sau considerând că aceasta va fi privit cu ochi buni la Bruxelles, dar eu consider că este un lucru, să-i spunem așa, de fațadă, pentru că nu există o voință politică, nu există o viziune, dacă ar exista această voință și viziune, aceste documente demult erau promovate, adoptate în Parlament și nu se aștepta să intre în funcție Igor Dodon, sprijinit de același Partidul Democrat în alegerile prezidențiale. Deci, este un joc politic, în care ambele partide – Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat – vor să-și tragă dividende.”
Președintele Igor Dodon la ședința Consiliului Suprem de Securitate, 4 septembrie 2017
Europa Liberă: Deci, așa explicați Dvs. această dispută pentru funcția de Ministru al Apărării?
Viorel Cibotaru: „Păi, în cazul de față, Partidul Democrat a fost atras de către președintele Dodon și sunt nevoiți să facă anumite mișcări. Situația este atât de deplorabilă în acest domeniu și Partidul Democrat este incapabil și nu-și dorește niște reforme profunde. Prin reforme profunde, eu am în vedere depășirea înțelegerii eronate care este exclusiv propagată în acest spațiu de către Federația Rusă a principiului neutralității – unu. Doi – transformarea Armatei Naționale în una operațională și capabilă dă dea ripostă la multiple riscuri care există astăzi. Trei – integrarea Republicii Moldova într-un efort colectiv, ceea ce nu contravine nici principiului neutralității, dar necesită o activitate mult mai amplă. Am în vedere și participarea nu doar în operațiunile gestionate de Organizația Națiunilor Unite, dar și de NATO, dar și de Uniunea Europeană, în cadrul politicii de securitate și apărare colectivă, lucru care este așteptat, este dorit; lucru care ar aduce beneficii enorme procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Iată de ce ambele partide – și Partidul Democrat, și Partidul Socialiștilor – fac acest joc, pentru, de fapt, a stopa acest proces, a avea niște scuze; Dodon – în fața Moscovei, Partidul Democrat – în fața Bruxelles-ului și Washingtonului.”
Europa Liberă: Dacă e să ne referim puțin aici și la funcția de Ministru al Apărării, din câte înțelegem, această funcție presupune o dublă subordonare – pe de o parte, comandantului suprem, care este șeful statului, iar pe de altă parte, Guvernului, ramuri sau părți care văd diferit domeniul apărării din retorica pe care o vedem aproape zilnic. În aceste condiții, domnule Cibotaru, cum credeți că ar trebui să procedeze șeful Apărării?
Viorel Cibotaru: „Foarte bună întrebare. Iarăși revenim la acel punct la care m-am referit eu, check and balance, adică sistemul de balansare a puterilor în stat, este o zonă deosebită, de aceea Ministrul Apărării, într-adevăr, atunci când mi-am exercitat această funcție, am avut nevoie de coordonări a multiplelor activități pe care mi le asumam și cu prim-ministrul, care era conducătorul operativ, dar și cu președintele Republicii Moldova. Și o făceam regulat și într-un mod sistemic și nesistemic. Am încercat și eu, și domnul președinte să construim o relație specială în acest sens, pentru că foarte mult contează și încrederea, și înțelegerea ce face și unul, și altul. Și eu cred că lucrul acesta este absolut necesar. Noi am trecut printr-o criză foarte profundă în anul 1996, când Ministrul Apărării de atunci, Pavel Creangă, a contestat, inclusiv prim-ministrul, un decret al președintelui Snegur și noi timp de două-trei ore practic de la o situație de coliziune aparent constituțională, eram în pragul unui război civil, când se dădeau comenzi și se ridicau unități, când în mai multe unități militare ofițerii s-au împărțit în două tabere și stăteau cu armele încărcate unul în fața altuia și eu nu știu, doar o responsabilitate enormă a militarilor de atunci, dar și a clasei politice, dar cu mare greu, în timp de trei zile, am reușit să ieșim din criza aceea. Dar vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că noi am fost atunci în pragul unui război civil. Iată ce înseamnă niște jocuri politice, ignorarea Constituției, ignorarea regulilor, ignorarea acestor practici de balansare a puterii. Astăzi, eu văd o situație care foarte mult seamănă, chiar dacă noi avem suspiciuni foarte întemeiate că jocul acesta este făcut la două mâini. Deci, el este, practic, jucat din interese mai degrabă de imagine sau a unei politici, mai mult sau mai puțin, concertate.”