Diplomat și journalist, Vlad Lupan a fost din 2012 ambasadorul Moldovei la Națiunile Unite. Inainte de aceasta a fost vicepreședinte al Partidului Liberal și a fost deputat în Parlamentul de la Chisinau între 2010 și 2011. In present este autorul unui blog în limba engleza în care discută mai cu seamă evoluții de politică regională si moldovenească. Recent, într-un interviu cu site-ul BuzzFeed, Vlad Lupan vorbea despre schimbarea sa din postul de ambassador, anul trecut ca urmare a presiunilor făcute de Rusia, indepărtarea sa din postul de la ONU fiind solicitată președintelui Igor Dodon de ministrul rus de externe Serghei Lavrov .Corespondenta noastră a stat de vorba cu Vlad Lupan despre aceasta tema si nu numai.
Vlad Lupan
Your browser doesn’t support HTML5
Liliana Barbăroșie în dialog cu diplomatul Vlad Lupan
Europa Liberă: Ați făcut niște declarații pentru presa americană la distanța de aproape un an, vreo zece luni, de la rechemarea Dvs. din funcția de reprezentant al Moldovei la ONU – declarații importante, din punctul meu de vedere. Vreau să ne spuneți: de ce ați considerat necesar ca opinia publică să afle cumva prin aceste declarații dedesubturile condițiilor în care v-ați exercitat mandatul și în care ați fost rechemat; să se afle acum, într-un context nu tocmai liniștit din punctul de vedere al politicii interne, nici al celei externe?
Vlad Lupan: „Popularizarea subiectului respectiv în Statele Unite este un subiect de importanță majoră. Nu este atât de mult legat de Republica Moldova, cât faptul că sunt o serie de lecții utile pentru SUA despre influența Federației Ruse, există o anumită îngrijorare în Statele Unite, atât pe eșichierul din stânga, cât și pe cel din dreapta despre ce se întâmplă din acest punct de vedere. Și iată, acest exemplu al meu era un exemplu, de fapt, de utilizare a tehnologiilor de fake news, nu doar pentru a influența alegeri, dar și pentru a se axa pe anumite persoane inclusiv.”
Europa Liberă: Deci, decizii la Chișinău luate sub influența factorului rusesc şi prin intermediul unei campanii de fake news- asta credeți că vi s-a întâmplat? Mă refer la rechemarea Dvs. din funcție…
Vlad Lupan: „Eu nu am îndoieli în privința influenței factorului rusesc în cazul meu, chiar dacă, de exemplu, portalul de știri BuzzFeed News, care a publicat interviul meu, a spus că nu a reușit să verifice independent faptul că președintele Dodon a menționat în declarația sa inclusiv postul meu la New York, după revenirea de la Moscova… Fără îndoială, la fiecare declarație la ONU, la fiecare speech pe care l-am avut, la fiecare intervenție pe care am avut-o la ONU, practic, pe subiectele ce țin de conflictul transnistrean sau situația din Ucraina, care influențează asupra Republicii Moldova, imediat au urmat anumite intervenții ale Federației Ruse. Trebuie să luăm în calcul, evident, și schimbarea politică din Republica Moldova, de aceea acești doi factori s-au îmbinat și au produs acest rezultat.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ați fost, totuși, rechemat nu de Igor Dodon, ci de un Guvern dominat de democrați, un Guvern, care se declară pro-occidental? Prin urmare, nu ar trebui să cadă de acord cu Rusia sau cu Dodon, mai ales în situații atât de delicate ca funcția de ambasador la ONU. Vreau să ne spuneți clar: credeți că rechemarea Dvs. a fost rezultatul unui troc între socialiști, prin intermediul lor al Moscovei cu democrații?
Vlad Lupan: „Președintele Dodon s-a întors de la Moscova în luna ianuarie. La sfârșitul lunii ianuarie a avut loc ședința cu ambasadorii statelor Uniunii Europene; peste puțin timp, în luna februarie a avut loc o altă ședință – trilaterală – între spicherul Parlamentului Republicii Moldova, între prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip și președintele Dodon. Imediat după ședința respectivă a și apărut știrea prin care o serie de diplomați sunt retrași și vor fi înlocuiți. Dacă analizați atent lista respectivă, majoritatea persoanelor care urmează a fi înlocuite au fost considerate diplomați care promovau linia pro-europeană a Guvernului, în primul rând; în al doilea rând, să nu uităm că la nominalizarea noilor ambasadori, după acest proces, după prima listă, la nominalizarea noilor ambasadori au fost incluși ulterior și domnii Neguță și încă un domn de la Partidul Socialiștilor. Aceștia sunt indicatori absolut clari că a existat un troc între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor dlui Dodon pentru înlocuirea unor ambasadori și includerea altor ambasadori în corpul diplomatic.”
Europa Liberă: Sunt, totuși, un avertisment aceste declarații ale Domniei Voastre? Ele ar putea fi înțelese ca un avertisment față de partenerii externi, un avertisment care ar putea să sune pe scurt în felul următor: „Nu vă lăsați voi, Vest fiind, aburiți de democrați; nu sunt ei cei care își doresc cu adevărat scoaterea Republicii Moldova de sub influența rusă”?
Vlad Lupan: „În primul rând, mesajul meu nu era un avertisment legat de Republica Moldova ca atare. Republica Moldova, așa cum am explicat, este un teren de testare a diferitelor tehnologii, o țărișoară neimportantă din perspectiva multor actori internaționali. Eu nu aș fi vorbit despre Republica Moldova pur și simplu, pentru scopurile Republicii Moldova în presa americană. Eu vorbesc atât pentru Republica Moldova, cât și pentru publicul american, ca ei să înțeleagă ceea ce se întâmplă. Dacă ei se inspiră din această informație, dacă ei o găsesc utilă – și se pare că au găsit-o utilă –, atunci e bine; dacă aceasta ajută atât publicului american, cât și celui din Republica Moldova, cred că tot e bine. Să vedem.”
Europa Liberă: Avansăm în discuție, dle Lupan. Ați publicat un articol pe blogul Dvs., un articol din care am putea înțelege că Legea anti-propagandă este o ipocrizie, fiindcă autorul ei, de fapt, ar fi fost ani la rând factorul-cheie de propagare a factorului rusesc. De ce ați considerat că trebuie să punctați acest lucru?
Vlad Lupan: „Eu n-aș fi spus că aș fi declarat că e o ipocrizie. Este, pur și simplu, o analiză a situației. Știți, în lumea sunt oameni care se ocupă de expertiză în bază de fapte. La noi, totul e într-atât de politizat, încât absolut totul este o chestiune politică. Uneori este și o
Faptul că nu cunoaștem istoria, inclusiv propria noastră istorie, adecvat, înseamnă că putem repeta greșelile trecutului. ...
chestiune de a cunoaște. Deci, oamenii, generațiile tinere trebuie să învețe ceva, ca să nu repete aceste greșeli.
Faptul că nu cunoaștem istoria, inclusiv propria noastră istorie, adecvat, din păcate, înseamnă că putem repeta greșelile trecutului. Acum se fac o serie de greșeli, în opinia mea, pentru că, pe de o parte, Legea anti-propagandă este un lucru bun. Fără îndoială, o lege privind oprirea, blocarea, oprirea propagandei Federației Ruse, care nu ține cont nici de opiniile celorlalți, dă informații neverificate, ba chiar eronate intenționat, fără îndoială, o asemenea lege este bună. Dar uitați-vă și ce se întâmplă, cum este utilizată această lege. Da, totul e bine, când e totul pe hârtie, dar când în practică ajungem la situații în care în timpul știrilor difuzate în Republica Moldova sunt incluse știri fie din Federația Rusă în mod direct, cu un comentariu din Republica Moldova, fie sunt incluse persoane din Republica Moldova, care dețin aceste posturi și care continuă să-și promoveze imaginea lor în baza acestei Legi anti-propagandă. Deci, este utilizarea Legii anti-propagandă pentru scopuri politice interne.
Eu mi-aș dori ca utilizarea acestei legi să fie nu doar pentru scopuri politice interne sau, mai bine zis, nu în primul rând pentru scopuri politice interne, cât pentru protejarea populației de la dezinformare crasă. Deci, atunci când voi vedea că implementarea acestei legi se face în conformitate cu conceptul ei, atunci cred că voi spune că lucrurile merg bine și o asemenea lege funcționează normal în Republica Moldova.
Din păcate, în Republica Moldova multe legi nu funcționează normal și, iată, acesta ar fi fost semnalul pe care l-am transmis, că nu întotdeauna activitățile în ce privește combaterea știrilor false corespund conținutului sau ideii respective de combatere. Uneori, ele sunt utilizate pentru activități politice proprii. Între Republica Moldova și Federația Rusă este Ucraina. Am încheiat noi cu Ucraina acorduri de sprijin militar bilateral? Ce facem noi concret, nu doar prin cuvinte și nu doar prin legi pe care pe urmă le implementăm în interese politice proprii?
Influența Bisericii sau cum oprim această influență – a avut loc vreo ședință a guvernelor din Republica Moldova, oricare ar fi fost ele, cu preoții și să le spună că poate ar trebui să se oprească? A avut așa ceva loc? Până când Guvernul Republicii Moldova nu va întreprinde acțiuni, până când partidele politice nu vor întreprinde acțiuni în această privință, până atunci nu putem să vorbim despre faptul că, „iată, va veni Occidentul și ne va salva”. Nu salvează Occidentul pe nimeni, dacă nu există interes propriu. Nu poți să te îneci, dar să nu strigi pentru ajutor.”
Europa Liberă: Un studiu s-a dat recent la Chișinău, o concluzie era inclusiv că la nivelul mainstream-ului, adică la nivelul deciziilor există această influență rusă în Republica Moldova. Cum vi se pare?
Vlad Lupan: „La nivelul deciziilor, evident că există influență, pentru că, până la urmă, Federația Rusă are embargouri împotriva Republicii Moldova, a avut embargouri la o serie de produse, pentru că „MoldovaGaz” este subsidiară a „Gazprom”-ului și este condusă de o persoană care raportează direct la unul din politicienii din Republica Moldova, despre care am și vorbit. Cel care deține controlul asupra audiovizualului și asupra majorității mass-media din Republica Moldova, care retransmite în continuare posturile rusești. Deci, să nu uităm că evident că există multiple fațete de influență a Federației Ruse în Republica Moldova și, dacă există, într-adevăr, dorință de a opri aceste fațete, atunci populația Republicii Moldova trebuie să se întrebe: dar care sunt forțele politice care, într-adevăr, ar putea să facă lucrul acesta?”
Europa Liberă: Pomeniți în articolul Dvs. de pe blog parlamentarele din 2016 și afirmați că faptul că cetățenii au votat-o pe Maia Sandu în proporție destul de mare – Maia Sandu, nepregătită, fără resurse administrative – ar fi demonstrat că cetățenii nu se lasă ușor atrași în plasele propagandei ruse.
Vlad Lupan: „Este vorba despre faptul că o bună parte din populația Republicii Moldova, cei care au votat, de exemplu, în prezidențialele din 2016 pentru Maia Sandu au spus foarte clar că ei nu vor un model pe verticală a scării, în care șeful azi decide că legea-i într-un fel, dar mâine e altfel. Acești oameni au venit să voteze pentru progres în ce privește statul de drept, în care corupția să fie eliminată. Eu sunt absolut sigur că numărul votanților care ar fi votat pe un proiect anticorupție ar fi fost și mai mare. Este un mesaj în care, de fapt, încerc să informez publicul din Statele Unite că, de fapt, populația Republicii Moldova ar fi vrut, dacă guvernarea nu este capabilă să transmită, dacă guverne consecutive n-au fost capabile să transmită un mesaj prin care să spună: „Noi vrem să fim ajutați. Ajutați-ne adecvat, vă rugăm”, atunci și populația o va face. Iată acest vot a fost o probă clară despre populația care a cerut un ajutor Occidentului; populația unui stat își dorește stat de drept, își dorește anticorupție, își dorește să fie liberi și independenți de alte state care-i influențează soarta și vor să decidă singuri cum vor merge mai departe – independent, neindependent –, acesta este un lucru pe care îl vor face cetățenii Republicii Moldova singuri.”
Europa Liberă: Am să vă cer acum un mesaj pentru cetățenii din Republica Moldova. Știți că Moldova a fost vizată în Raportul Serviciilor Americane de Informații audiat la începutul săptămânii în cadrul Comisiei pentru informații din Senat? Un alineat suna în felul următor: „Coaliția de guvernământ, aparent pro-europeană”, s-a folosit cuvântul „ostensibly” și a continuat, „dacă nu va fi învinsă la alegerile planificate în noiembrie, va încerca, probabil, să reducă influența Rusiei și să mențină o fațadă a reformelor europene”.
Vlad Lupan: „Da, mesajul este destul de clar. Probabil, acest semnal din Senatul american este oarecum un semnal de formă dublă – este 50:50. Este stilul clasic al prezentărilor din Occident, în care ei nu tind să vorbească foarte direct. Ei nu vorbesc ca noi; ei nu „trântesc pe șleau”, cum se spune la noi, nu au deprinderi din astea, cu excepția cazurilor în care sunt forțați să o facă. Trebuie să citești printre rânduri.
Deci, în cazul Republicii Moldova, mesajul este relativ – 50:50 – în care se spune „aparent pro-europeană”, pe de o parte, pe de altă
Oamenii trebuie să iasă masiv la vot, să voteze un mesaj absolut clar de sprijin al valorilor normale...
parte, se spune că „trebuie să oprească influența Federației Ruse”. O modalitate de a opri influența Federației Ruse, în opinia mea, este un vot al populației Republicii Moldova. Și asta ar trebui să înțeleagă oamenii – trebuie să iasă masiv la vot, să voteze un mesaj absolut clar de sprijin al valorilor normale, nu al valorilor bossului că azi e așa, dar mâine legea se va schimba.
Dacă populația Republicii Moldova va vota – pentru dânșii nu poate să voteze nimeni altcineva. Deci, există doar o singură forță politică în Republica Moldova reală și asta este populația Republicii Moldova. Dacă populația Republicii Moldova va vota masiv pentru asemenea forțe, cel puțin pentru a asigura că nu există o majoritate constituțională în Parlamentul Republicii Moldova a forțelor pro-ruse sau care sunt gata să coopereze cu forțele pro-ruse, atunci, probabil, acesta ar fi un lucru, acesta ar fi un mesaj pe care l-aș transmite cetățenilor Republicii Moldova. Ei trebuie să aleagă ce vor – ei vor în Europa, felul de a trăi în Europa bine sau vor să trăiască relativ binișor, dar foarte nesigur în varianta rusească? Treaba lor. Până la urmă, oamenii știți că nu se uită la multe declarații de genul acesta și sugestii. Știți foarte bine că, dacă omul lucrează în Rusia, atunci, practic, votează după cum sugerează mass-media rusească.”
Europa Liberă: Interesantă interpretare dați Dvs. acestui pasaj. Eu mai degrabă îl vedeam adresat sau fiind despre autorități. Dvs. credeți că, totuși, era despre cetățeni.
Vlad Lupan: „Dvs. m-ați întrebat care ar fi mesajul meu, pornind de la acest pasaj.”
Europa Liberă: Am înțeles.
Vlad Lupan: „Pasajul a fost atât pentru senatori, cât și pentru autoritățile Republicii Moldova. Concluzia finală, ce ar trebui să facă cetățeanul Republicii Moldova acum, este cea pe care am spus-o eu.”