Guvernul Republicii Moldova a aprobat ieri Regulamentul cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție. Cetățenii străini și apatrizii vor putea, astfel, dobândi cetățenia moldovenească cu condiția că vor contribui la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă cu o sumă nerambursabilă de 100 de mii de euro și vor investi cel puțin 250 de mii de euro. Solicitantul de cetățenie va trebui să aibă o bună reputație economică și financiară și să nu prezinte un pericol pentru securitatea statului. Ce este bine și ce este rău în această intenție a autorităților moldovene?
Dionis Cenușă
O convorbire la această temă cu expertul Dionis Cenuşă, de la Centrul analitic independent Expert-Grup.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Dionis Cenușă (Expert-Grup)
Europa Liberă: Guvernul a aprobat ieri Regulamentul cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție. Mai multe critici și sugestii referitoare la acest regulament și la această intenție în general a autorităților par să fi fost neglijate. Se poate spune astfel că ușile pentru orice cetățean străin sau apatrid care este eligibil pentru obținerea prin investiție a unui pașaport moldovenesc sunt deja deschise?
Dionis Cenuşă: „Decizia Guvernului de a aproba Regulamentul încheie procesul de instituționalizare a acestui mecanism. Vorbim însă despre mai multe neclarități care au rămas fără răspuns din partea autorităților - începând cu modul în care acest Regulament a fost consultat cu opinia publică, cu societatea civilă, nu au fost respectați termenii din Legea privind transparența procesului decizional şi terminând cu elementele acestui mecanism, cum ar fi Fondul de investiţii publice sau mecanismul prin care este evaluată aplicaţia care vine de la un eventual beneficiar al acestui mecanism. Ridică semne de întrebare şi domeniile care au fost alese ca prioritare pentru investiţiile din partea viitorilor cetăţeni.”
Europa Liberă: O să revenim cu certitudine la aceste deficiențe ale actelor adoptate. Dacă pornim, pentru început, de la prezumția celei mai bune intenții ale autorităţilor, ce este bine în această inițiativă sau ce se doreşte?
Dionis Cenuşă: „Intenţia ca atare de a aduce investiţii în Republica Moldova este una bună. Cred că acest scop este ceea ce distinge această iniţiativă de altele de până acum. Este foarte important însă ca investiţiile să nu fie în detrimentul interesului public, ordinii publice şi securității naţionale. Totodată este important ca investiţiile să ajungă în domenii cu adevărat prioritare. Aceste domenii sunt descrise în documente strategice. Bunăoară, în strategia naţională de dezvoltare 2020 sunt indicate foarte clar sectoarele care necesită investiţii, cum ar fi educaţia, agricultura, drumurile. Sunt şi alte documente care menţionează sectoare importante – textile, industria IT etc. Din păcate, aceste sectoare nu se regăsesc în Regulamentul în cauză. Dimpotrivă găsim aici sectorul imobiliar, un sector reglementat destul de prost. S-ar putea crea alte probleme pentru sector şi pentru economia în întregime, dacă amendamentele la Legea cetăţeniei şi Regulamentul vor fi implementate.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, unul dintre autorii iniţiativei, deputatul democrat Sergiu Sîrbu ne spunea anterior că domeniile în care ar urma să vină investiţiile vor fi periodic modificate de către Guvern. Schimbă acest lucru datele problemei?
Dionis Cenuşă: „Ar schimba situaţia doar în ce priveşte orientarea investiţiilor. De la bun început s-a mers însă pe ceea ce Republica Moldova nu are nevoie. Legătura dintre acest Regulament, sectoarele care au fost selectate şi realitatea economică din ţară arată că mecanismul şi legea în sine nu au fost gândite pentru a ajuta economia, ci pentru alte scopuri, probabil.”
Europa Liberă: Chiar Dvs. ați semnat o notă de poziție în care ați exprimat mai multe rezerve față de această inițiativă a guvernării și, mai ales, față de modul în care este concepută. Pe scurt, care sunt deficiențele cele mai mari ale amendamentelor la Legea cetățeniei, ale regulamentului respectiv și ale modului în general în care este pusă problema?
Dionis Cenuşă: „Sunt mai multe deficiențe pe care le-am depistat împreună cu colegul meu de la Expert-Grup. În primul rând e vorba, aşa cum am menţionat la începutul interviului, de modul în care au fost consultate amendamentele şi Regulamentul. Nu au fost respectaţi termenii, prin urmare multe aspecte nu au putut fi analizate suficient de bine şi nu s-a putut veni cu o reacţie astfel ca să fie îmbunătățite aceste documente în faza lor iniţială. Vorbim apoi de conţinutul acestor documente.
Nu există claritate despre Fondul public pentru dezvoltare durabilă. Un astfel de fond trebuia să fie reglementat înainte de a fi inclus într-o lege. Ridică semne de întrebare şi aspectele ce ţin de modul de selectare a aplicaţiilor, crearea comisiei care ar urma să evalueze aplicaţiile, cererile celor 5 mii de eventuali solicitanți. Este prevăzut, de exemplu, că şedinţele comisiei sunt deliberative dacă la ele participă trei membri (din cinci) şi că deciziile se iau prin majoritatea voturilor celor prezenţi. Prin urmare, două voturi ar putea să decidă asupra acordării sau neacordării cetăţeniei, inclusiv atunci când reprezentantul Aparatului Președintelui Republicii Moldova nu participă. Este subminat însăși rolul preşedintelui şi a aparatului prezidențial în acordarea cetățeniei, președinția fiind de fapt principala instituţie care decide în această materie.
Nu în ultimul rând, sunt ignorate preocupările CNA care a spus foarte clar în avizul său că amendamentele la Legea cetăţeniei şi Regulamentul crează riscuri pentru ordinea publică şi securitatea naţională. Plus la asta, Guvernul, autorităţile nu a examinat suficient de bine care sunt sectoarele unde chiar e nevoie de investiţii. A fost inclus, de exemplu, sectorul imobiliar, dar au fost ignorate sectoare mult mai importante pe care le-am menţionat anterior.”
Europa Liberă: În opinia Dvs. ce au urmărit de fapt autorii acestei iniţiative? Care ar fi scopurile şi intențiile nedeclarate?
Dionis Cenuşă: „Scopul declarat a fost să atragă investiţii în condiţiile în care Republica Moldova a trecut prin șocuri în ultimii ani, mă refer desigur la criza din sectorul bancar. În realitate însă modul în care au fost elaborate şi adoptate aceste documente creează riscuri legate bunăoară de întoarcerea În Republica Moldova a banilor, a fondurilor care au dispărut în contextul crizei sistemului bancar doar că pe alte căi.”
Europa Liberă: La modul practic, cum ar funcționa această „schemă” prin care ar reveni acești bani?
Dionis Cenuşă: „Este foarte greu să înţelegem cum exact vor funcţiona aceste presupuse scheme. Este clar însă că astfel de mecanisme de acordare a cetăţeniei sunt caracteristice zonelor off-shore. Aceste zone
Regulamentul şi legea în sine creează posibilităţi ca banii care au fost transferaţi din sistemul bancar moldovenesc spre tot felul de zone off-shore să ajungă în ţară prin aceste investiţii...
ascund de regulă fonduri care se obţin pe căi nu tocmai legale. Prin urmare, Regulamentul şi legea în sine creează posibilităţi ca banii care au fost transferaţi din sistemul bancar moldovenesc spre tot felul de zone off-shore să ajungă în ţară prin aceste investiţii, care ar urma să fie făcute timp de cinci ani. Iar pentru aceste investiţii persoanele ar urma să obţină cetăţenie. Cunoaştem că sunt persoane care nu sunt rezidenţi în R. Moldova şi care sunt implicate în tot felul de scheme off-shore. Prin urmare, există probabilitatea ca ceea ce nu a fost deocamdată suficient de bine investigat şi returnat în ancheta fraudei bancare, să se reîntoarcă în viitorul apropiat prin acest mecanism introdus de către autorități.”
Europa Liberă: Ați remarcat la un moment dat că acest fel de business cu cetățenii străini ar putea duce la o eventuala suspendare a regimului fără vize cu UE? Chiar poate exista o asemenea posibilitate?
Dionis Cenuşă: „În condiţiile în care noi avem mai multe întrebări legate de raţionamentul Regulamentului şi a legii în sine şi dacă vor fi acordate cetăţenii unor persoane care s-ar putea dovedi că au probleme de integritate sau pot reprezenta un pericol pentru securitatea publică, atunci autorităţile europene ar putea să ridice întrebarea privind viabilitatea regimului fără vize pentru Republica Moldova. În prezent există foarte multe iniţiative pentru îmbunătăţirea sistemului Schengen. Vedem un interes tot mai mare pentru a securiza frontierele UE. Prin urmare, astfel de legi şi regulamente ca cele adoptate de autorităţile moldovene ar putea trezi nişte întrebări la nivelul UE.”
Europa Liberă: 100 de mii de euro nerambursabil, 250 de mii – investiții - ieftin, scump pentru cetățenia Republicii Moldova?
Dionis Cenuşă: „Nu e vorba de valoarea sumei, ci care va fi impactul final pentru bunăstarea cetăţenilor, pentru ordinea publică şi pentru economia ţării.”