În timp ce guvernarea PDM și a sateliților săi susține că recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE cu privire la adoptarea sistemului electoral mixt au fost îndeplinite aproape în totalitate, o analiză a centrului Promo-LEX arată că din totalul de 32 al acestora doar 12 au fost duse la bun sfârșit. Controversa, amplificată și de criticile ce vin din partea unei părți a clasei politice, se derulează chiar sub ochii unei delegații comune a Comisiei de la Veneția și OSCE, aflată la Chișinău în procesul de pregătire a unui aviz privind legislația electorală modificată. O convorbire pe această temă cu Pavel Postica, directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Promo-LEX.
Pavel Postică
Europa Liberă: În timp ce guvernarea democrată susține că, practic, n-a lăsat aproape nimic nerealizat din recomandările făcute de Comisia de la Veneția și delegația Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE cu privire la adoptarea sistemului electoral mixt, numeroase critici dinspre partidele politice și dinspre societatea civilă nu contenesc, ci par să se amplifice. O analiză a Promo-LEX, de exemplu, despre care vom vorbi astăzi, arată că doar circa o treime din recomandările celor două instituții internaționale se pare că pot fi considerate ca executate pe deplin. Întâi de toate, dle Postica, pentru a înlătura unele nelămuriri, de ce diferă atât de mult aprecierile privind executarea recomandărilor? Guvernarea spune una, oponenții acesteia spun cu totul altceva. Sunt aceste recomandări atât de ambigue, încât să nu fie chiar ușor de apreciat dacă au fost sau nu executate?
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Pavel Postică (Promo-Lex)
Pavel Postică: „Tocmai de asta și este important să subliniem faptul că Parlamentul se pare că a supraapreciat ceea ce a făcut el, or, ei au zis că au acceptat de principiu majoritatea recomandărilor care au parvenit de la Comisia de la Veneția, însă în realitate au făcut lucrul cu jumătăți de măsură, așa cum se întâmplă de obicei în Republica Moldova. Da, se pare că ceva-ceva au făcut, dar nu până la urmă și putem să mergem pe exemple mai exacte.”
Europa Liberă: Da, iată, ce a constatat propriu-zis Promo-LEX în analiza asupra executării recomandărilor respective?
Pavel Postică: „Spre exemplu, Comisia de la Veneția a recomandat sau una din recomandările fundamentale este existența unui consens larg în societate pe tema modificării sistemului electoral. Or, aici Parlamentul a zis că a executat această recomandare a Comisiei de la Veneția prin faptul că au avut un consens politic major, pentru că sistemul electoral a fost modificat cu o majoritate impunătoare în Parlament, adică un consens politic, într-adevăr, a existat, dar pe de altă parte, n-a existat un consens social. Și acest consens social putea fi atins, așa cum a fost recomandat inclusiv de mulți participanți la acele discuții publice care au fost organizate de Parlament, printr-un referendum. Și atunci orice întrebare sau orice suspiciune vizavi de un consens referitor la modificarea sistemului electoral ar fi dispărut.
În continuare, noi vedem că Parlamentul nu doar că nu a organizat un referendum cu privire la aprobarea acestei legi pentru a atinge acest consens național, mai mult, se pare că se pun obstacole pentru organizarea acum a acestui referendum, care la fel poate fi privit nu doar ca referendum de abrogare a Legii 154, prin care a fost implementat sau pus în aplicare sistemul electoral mixt, ci și ca un mecanism de atingere a consensului național. Or, dacă un astfel de referendum ar pica, înseamnă că au avut dreptate acei politicieni care au votat în Parlament trecerea la sistemul electoral mixt.”
Europa Liberă: Într-un alt punct spuneți că s-a încălcat caracterul independent al Comisiei naționale de constituire a circumscripțiilor uninominale. Ce se are în vedere?
Pavel Postică: „Cu referire la Comisia națională au fost mai multe recomandări formulate de către Comisia de la Veneția. Și aici lucrurile stau nu foarte bine, pentru că, pe de o parte, în lege au fost implementate sau expuse anumite criterii cu privire la independența acestei comisii, care sunt mecanismele și modalitatea trasării circumscripțiilor electorale, marjele de variație etc., etc.
Aici noi, pe de o parte, am constatat că, într-adevăr, anumite recomandări ale Comisiei de la Veneția au fost implementate de către
Din șapte recomandări care au fost executate sută la sută de către Parlament cinci din ele au fost puse în aplicare greșit ...
Parlament, doar că punerea lor în aplicare a fost defectuoasă. Am constatat că din șapte recomandări care au fost executate sută la sută de către Parlament cinci din ele au fost puse în aplicare greșit și majoritatea din ele se referă anume la această comisie, care ar fi trebuit să fie independentă.
Vreau să ofer și câteva detalii cu privire la de ce noi am zis că nu este independentă această comisie. În primul rând, fiindcă, contrar legislației, Regulamentul de activitate a comisiei a fost impus membrilor comisiei de către Guvern, pe când în lege scrie foarte clar că, pentru a asigura un caracter independent, membrii comisiei urmau să-și propună un regulament de activitate, care doar să fie aprobat, avizat într-un fel sau altul de către Guvern. Pe când lucrurile s-au petrecut altfel. În acest regulament de activitate a comisiei, noi nu vedem o durată clară a mandatului, noi nu vedem care este mecanismul de modificare a componenței comisiei, iar toate aceste lucruri direct știrbesc din independența ei.”
Europa Liberă: Dar Promo-LEX a mai constatat o serie de recomandări care au fost executate, cum se spune, „cu abateri de la norma legală sau amânări”. Este vorba aici și de delimitarea circumscripțiilor, și criterii clare pentru constituirea circumscripțiilor peste pentru regiunea transnistreană ș.a.m.d. Dacă, dle Postică, aceste constatări vor fi împărtășite și de cele două instituții internaționale, la ce ne-am mai putea sau ar trebui să ne așteptăm în acest caz?
Pavel Postică: „Până la urmă, noi trebuie să recunoaștem că avizul acestei Comisii este un aviz consultativ. Dreptul de a modifica legislația Republicii Moldova, într-adevăr, aparține Parlamentului, doar că asta va fi o pată de rușine atât pe Parlament, cât și pe Guvern, cât și pe întreaga țară. În cazul în care având posibilitate, având aceste recomandări pur tehnice, inclusiv pur tehnice, nu s-a făcut nimic și nu s-a mers pe calea implementării bune a unui mecanism care de altfel nici n-a fost recomandat. Asta a fost principala recomandare a Comisiei de la Veneția, care a fost încălcată. Ei au zis că nu este bine să modifice sistemul electoral, în special pe unul mixt pentru Republica Moldova, reieșind din toate realitățile istorice pe care le avem, politice etc., etc.”
Europa Liberă: O delegație a Comisiei de la Veneția și OSCE s-a aflat ieri la Chișinău, în procesul de pregătire a unui aviz final, din câte înțelegem, privind legislația electorală modificată. Cu ce se poate solda, în proiecția Dvs., misiunea celor două organizații?
Pavel Postică: „Eu cred că noi trebuie să mai subliniem încă un lucru foarte important pe care trebuie să-l cunoască radioascultătorii.”
Europa Liberă: Da, da, dar foarte pe scurt.
Pavel Postică: „Această vizită a Comisiei de la Veneția nu a fost cerută
Este a doua oară când partenerii internaționali solicită avize din partea Comisiei de la Veneția cu referire la legislația R. Moldova...
de către autoritățile naționale. Acest aviz a fost cerut de partenerii noștri internaționali. Deja în istoria Republicii Moldova, dacă nu greșesc, e a doua oară când partenerii internaționali solicită avize din partea Comisiei de la Veneția cu referire la legislația Republicii Moldova. Deci, pentru prima dată au cerut acest lucru în toamna anului trecut și a fost emis un aviz în luna decembrie de către Comisia de la Veneția pe mecanismul de susținere financiară a partidelor politice și a campaniilor electorale.”
Europa Liberă: Totuși, cu ce se poate solda misiunea, iată, și cu această precizare importantă pe care o faceți?
Pavel Postică: „Misiunea se va solda cu un aviz de care ar trebui să țină cont autoritățile naționale.”
Europa Liberă: Dar când se contată, iată, procesul netransparent și, pe alocuri, contrar prevederilor legale de executare a recomandărilor, trebuie să înțelegem că acest lucru poate pune în pericol buna desfășurare a alegerilor? Ce se are în vedere de fapt?
Pavel Postică: „Cu siguranță, da. Cel puțin, din punctul nostru de vedere, faptul că majoritatea recomandărilor pur tehnice au fost neglijate, faptul că multiplele recomandări ale misiunilor anterioare de observare a legilor naționale și internaționale, adresele Curții Constituționale nu au fost puse în aplicare de către Parlament arată, de fapt, că pot fi și sunt suspiciuni rezonabile că nu se vrea ajustarea cadrului legal, probabil, intenționat pentru a genera anumite aspecte problematice, pe care ușor le depășești atunci când ești la guvernare. Asta nu ar însemna decât utilizarea resurselor administrative pentru a-și crea un rezultat favorabil la alegeri.”
Europa Liberă: Și cu acest grad de executare a recomandărilor – și mai înainte, și acum –, câtă credibilitate va mai avea sau poate avea procesul electoral?
Pavel Postică: „Este greu de spus acum. Sunt doar niște suspiciuni care eu sper să fie înlăturate, cel puțin, până la organizarea alegerilor. Dar, da, ele există, aceste suspiciuni, nu știu, eu sper cu tot dinadinsul că noi să nu avem parte de aspecte problematice în campania electorală ce urmează pentru alegerile parlamentare, dar nu vreau să fiu sceptic.”