Boris Gîlca: „Avem un sistem de sănătate dezechilibrat, structural și moral”

Anul 2018 începe nu chiar bine pentru sistemul medical. Avem, iată, o mobilizare exemplară a societăţii civile împotriva hibelor din acest sistem şi a celor ce le admit. Totul a pornit de la mesajul unei tinere care a povestit pe o reţea socială ceea ce par a fi chinuri şi suferinţe groaznice prin care a trecut într-o instituţie medicală la care a apelat pentru o întrerupere nevoită de sarcină. Exemplul i-a fost urmat de alte femei. Ele au iniţiat o petiţie şi un ultimatum către autorităţi – dacă în două săptămâni nu iau măsuri, ies în stradă. Invitaţii noştri de astăzi sunt Boris Gîlca, secretar general de stat în ministerul de resort, şi juristul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Radu Bobeică.

Interviul dimineții

Europa Liberă: Domnule Boris Gîlca, mă adresez mai întâi dumneavoastră. Aș vrea să ne spuneți, înainte ca să existe niște concluzii oficiale ale Comisiei de anchetă pe care Ministerul spune că a creat-o, ce știți că s-a întâmplat cu tânăra care a declanșat scandalul?

Boris Gîlcă

Boris Gîlca: „În primul rând, vă mulțumesc că abordați acest subiect. Într-adevăr, cum ați menționat și dumneavoastră, Ministerul a dispus o anchetă internă. Probabil, sunt două anchete în paralel: una care a fost din partea instituției respective și a doua din partea Ministerului. Vom avea aceste concluzii și ne vom putea pronunța.”

Europa Liberă: Și poliția, dacă nu greșesc, a anunțat declanșarea unei anchete.

Boris Gîlca: „Deja sunt alte organe competente care nu țin de dirijarea noastră și foarte bine că se face o anchetă independentă. Deci, din primele informații, înțelegem că a avut loc un caz medical gestionat cu sutele la această instituție. Și trebuie să facem distincție între actul medical și procedura medicală propriu-zisă și, probabil, comunicarea ineficientă sau chiar proastă, putem spune, la acest capitol.

Înțelegem și pot să admit că, uneori, nu avem o comunicare eficientă în sistem. Dar toată lumea zice că e de vină sistemul, iar când e vorba să facem o reformă, o transformare, o schimbare, trebuie să schimbăm sistemul. Dar întrebarea mea este - cine face acest sistem? Nu tot oamenii fac acest sistem? Or, schimbarea vine de la om.”

Europa Liberă: Dar, domnule Boris Gîlca, citez acum dintr-un comunicat pe care l-a difuzat instituția pe care o reprezentați: „Ministerul condamnă ferm manifestările de atitudine neglijentă, ignorantă și abaterile de la normele de etică și de ontologie medicală”. Vă refereați în acest comunicat la anume acest caz sau vorbeați în general despre poziția Ministerului în raport cu astfel de lucruri?

Boris Gîlca: „Da, m-am referit, în primul rând, și la acest caz, dar și la altele câteva care au bulversat opinia publică în ultimele două-trei luni. Cu siguranță vom condamna cazurile de comunicare proastă, de neglijență, de ignoranță, de brutalitate din partea lucrătorilor medicali. Dar nu trebuie să facem o generalizare.

Pe lângă majoritatea absolută a medicilor buni, profesioniști, cu compasiune, cu o comunicare foarte bună cu pacienții, avem și, probabil, dintre cei care au îmbrăcat pur întâmplător halatul de medic și derapează de la jurământul lui Hipocrates. În acest context, într-adevăr, Ministerul își va face concluzia prin această anchetă internă.”

Europa Liberă: Când? Când vă așteptați la primele rezultate?

Boris Gîlca: „Rezultatele preliminare, anume pe acest caz, al Institutului Mamei și Copilului, vor fi disponibile pe parcursul zilei de mâine sau la sfârșitul zilei de mâine, marți.”

Europa Liberă: Deocamdată nu puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat, se constată cazul de neglijență medicală sau nu?

Boris Gîlca: „Deci, se constată, în primul rând, o comunicare proastă și anumite elemente de ignoranță. O să revin cu aceste detalii pe parcursul următoarelor zile.”

Europa Liberă: Da, o să urmărim și noi reacția Ministerului. Domnule Radu Bobeică, organizația dumneavoastră a efectuat recent un studiu asupra reglementării legale ale erorii medicale, altfel spus malpraxisul, și reacției la eroarea medicală. Ce ați constatat?

Radu Bobeica: „Într-adevăr, Institutul pentru Drepturile Omului s-a ocupat chiar anul trecut de coordonarea elaborării unui studiu de evaluare a politicilor naționale existente în domeniul malpraxisului medical.

Experții noștri au constatat, într-adevăr, că este un domeniu foarte actual, care este puțin reglementat. Marea majoritate a angajaților medicali s-au declarat foarte deschiși pentru a iniția o asemenea reformă, a face regulă în sistem. Drepturile pacientului rămân a fi mai puțin respectate în domeniul medical, fapt evidențiat și în instituțiile mass-media, în știrile de ultimă oră.”

Europa Liberă: V-a surprins acest caz, ca și altele care au fost relatate, după ce ați efectuat studiul? Este acest caz ca un fel de hârtie de turnesol la ceea ce se întâmplă în sistem sau nu neapărat?

Radu Bobeicu: „Eu am reușit abia ieri să văd știrea respectivă, este într-adevăr un caz care lasă de dorit. Dar, să nu uităm: este prezumția nevinovăției și deci trebuie să fie o anchetă, trebuie să fie anumite discuții între medici și victimă, presupusa victimă. Deci, eu aș sfătui în primul rând medicii și victima să aibă un dialog pașnic, deoarece și în domeniul medical cine nu muncește, nu greșește. Eu nu mă grăbesc să fac careva acuzații, poate este, într-adevăr, o mică neglijență, sau o nepăsare, sau cine știe ce a fost? Noi nu putem da acum un verdict.”

Europa Liberă: Da, înțeleg că nu aveți încă o poziție referitor la acest caz anume, dar, domnule Boris Gîlca, cum vi se pare concluzia IDOM referitor la nevoia reglementării mai exacte a erorii medicale? Ce credeți că ar trebui să se întâmple?

Boris Gîlca: „În primul rând, noi, de la Minister, chiar ne bucurăm pentru că avem un parteneriat foarte bun cu IDOM-ul, am salutat rezultatele acestui studiu și concluziile.

De fapt, studiul de la IDOM vine să confirme încă o dată ceea ce am menționat nu o singură dată: Republica Moldova, sistemul de sănătate, are nevoie de o instituție specializată care ar gestiona, ar discuta cazurile de erori medicale, de greșeli, de malpraxis, inclusiv de comunicare proastă. Pentru că un domeniu sensibil, din când în când se mai întâmplă aceste lucruri, iar aceste lucruri trebuie, într-adevăr, bine-documentate și prevenite.

Pe de altă parte, cred că acest caz de la Institutul Mamei și Copilului este unul foarte elocvent când a fost gestionată în public și pe rețelele de socializare o discuție de acest fel. Discuțiile și abordările din mass-media au fost și profesioniste, și mai puțin profesioniste, dar este un alt subiect.”

Europa Liberă: Sigur, este un alt subiect. Acum aș vrea să vedem, foarte exact, în câteva zile, cum a reacționat instituția medicală.

Boris Gîlca: „Cu siguranță vom reacționa și vă zic că suntem foarte deschiși în gestionarea acestui caz.”

Europa Liberă: Cred că ați văzut, domnule Boris Gîlca, domnule Radu Bobeică, că s-a inițiat urmarea acestui caz o petiție către autorități. Semnatarele, în special mame tinere, cer demisii și reforme radicale în sistem și vorbesc în acea petiție despre faptul că li se cer bani pentru servicii considerate gratuite, că nu li se acordă la timp ajutor medical necesar, că medicația este eronată, că sunt adesea umilite în instituțiile medicale. Dumneavoastră, domnule Boris Gîlca, cum priviți la aceste dezvăluiri?

Boris Gîlca: „Am citit și eu această petiție. În primul rând, e bine ca femeile să aibă acest curaj să vorbească despre anumite cazuri de contrapunere sistemului, dar vom urmări și acest lucru. Vreau să vă zic că părtaș la o crimă este și cel care primește bani, și cel care dă bani, în primul rând.”

Europa Liberă: Dar care este planul Ministerului? Cum va reacționa Ministerul la aceste dezvăluiri care, iată, s-au declanșat odată cu cazul tinerei de la Anenii Noi.

Boris Gîlca: „Avem în continuare, în ancheta internă tragicul caz Bulat din Drochia, Niculina Bulat. Și avem acum și acest caz la Institutul Mamei și Copilului. Cu siguranță vom reacționa. Vreau să zic că anume aceste cazuri ne dau imbold pentru transformările necesare în sistemul de sănătate. Avem un sistem de sănătate dezechilibrat, inclusiv structural, dar și moral.”

Europa Liberă: Dar iată că în noiembrie, atunci când a fost acest caz cu Niculina, s-a vorbit atunci despre nevoia unor reforme urgente. Acum, în comunicatul referitor la tânăra din Anenii Noi și Centrul Mamei și Copilului tot despre nevoia unor reforme urgente se vorbește. Ce trebuie să se mai întâmple ca aceste reforme chiar să înceapă să se facă?

Boris Gîlca: „Reformele, o să vedeți și dumneavoastră – anul 2018 va fi un an al transformărilor, un an al schimbărilor, inclusiv în sistemul de sănătate. Or, o schimbare sau o transformare nu se poate face peste noapte sau în două luni.

Deci avem un concept și acest lucru se va întâmpla foarte, foarte rapid. Pe de altă parte, noi toți suntem dependenți de factorul uman: la bine și la rău. Și probabil și aceste două cazuri exact vin să ne spună că de fapt în succesul sau insuccesul unei acțiuni totul depinde de om și nu de sistem, acesta e mesajul nostru.”

Europa Liberă: Domnule Bobeică, vreau să închei, probabil, cu dumneavoastră. Cât de justificată vi se pare înverșunarea împotriva sistemului medical care, transpare, iată, din petițiile și dezvăluirile care s-au făcut până la acest moment de mamele ce au reacționat la cazul tinerei din Anenii Noi?

Radu Bobeică: „Într-adevăr, eu sunt de acord cu domnul Boris Boris Gîlca – există factorul uman, noi nu am putea da vina pe întreg sistemul. Eu sunt de acord că anumite reforme pe anumite segmente în domeniul sănătății ar trebui schimbate și aș sugera ca drepturile omului să fie puse la baza oricărei schimbări, să fie luate în considerare drepturile simple sau drepturile omului simplu …”

Europa Liberă: Cu ce ar trebui să înceapă asta?

Radu Bobeică: „Cu ce ar trebui să înceapă? Ar trebui să înceapă cu reforme în domeniul legal și cu informarea despre aceste reforme, cu aducerea la cunoștința medicilor și a funcționarilor publici despre drepturile omului, despre necesitatea de a ne focusa anume pe drepturile omului simplu.”

Europa Liberă: Nu, în plan de acțiuni concrete vă întrebam.

Radu Bobeică: „Desigur, un plan de acțiuni concrete trebuie să le facă oamenii care fac legi, aleșii poporului.”

Europa Liberă: Instituirea unei resurse care ar reglementa eroarea medicală ar fi un prim pas?

Radu Bobeică: „Desigur, malpraxisul medical necesită a fi reglementat juridic, legal. La etapa actuală el nu este reglementat, doar indirect. Toate țările civilizate, dezvoltate au o asemenea reglementare și o asemenea asigurare de erori medicale.”

Europa Liberă: Da, am înțeles. Domnule Boris Gîlca, vă întreb și pe dumneavoastră, pe finalul acestei discuții - în noiembrie, atunci când decesul tinerei de 20 de ani, Niculina, despre care vorbeam mai devreme, căreia medicii din Drochia par să nu-i fi acordat toate îngrijirile medicale de care era nevoie, atunci s-a vorbit la fel despre o anchetă, s-a vorbit, la fel, despre indiferența umană în instituțiile medicale. Cu ce s-a soldat, iată, acel caz și acea anchetă?

Boris Gîlca: „Noi avem raportul final pe cazul Bulat din Drochia. Nu l-am făcut public, pentru că, în paralel, merge ancheta Procuraturii și, în acest caz, au fost implicate nu numai spitalul din Drochia, dar și spitalul din Bălți și altă instituție din Chișinău. Și în acest raport, cu certitudine, avem demonstrate cazurile de ignoranță și lipsă de atitudine, ori acestea sunt fapte inadmisibile în sistemul de sănătate.”

Europa Liberă: Vor urma sancțiuni?

Boris Gîlca: „Vor urma sancțiuni, cu siguranță, pe ambele cazuri, asta vreau să vă spun. Și mai mult ca atât: noi trebuie să încurajăm și să aducem gratitudine medicilor care lucrează dedicat și așa o vom face. Și vom condamna pe acei puțini care dau o palmă la tot sistemul de sănătate prin comportamentul lor. Și acest lucru va fi o lege în sistemul de sănătate din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Mulțumim domnule Boris Gîlca, mulțumim domnule Radu Bobeică. Doamnelor, domnilor i-ați ascultat pe Boris Gîlca, secretar general de stat în Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și juristul Institutului pentru Drepturilor Omului din Republica Moldova, Radu Bobeică.