Legislaţia media va fi rescrisă. Intenţia a fost făcută publică săptămâna trecută de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a anunţat totdată că de aceasta se va ocupa un grup larg, de în jur de 20 de experţi, iar spre finalul lui 2017 ar urma să existe un nou Cod al audiovizualului, „care să ia a exemplu legislaţia UE”. Discutăm acest subiect astăzi cu Corina Cepoi, expertă media şi coordonatoarea din Republica Moldova a noului proiect internaţional media Internews.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu experta media Corina Cepoi
Europa Liberă: Dnă Cepoi, cum priviţi această decizie a preşedintelui Parlamentului, Adrian Candu, de a crea un grup de lucru cu reprezentare largă, pentru rescrierea legislaţiei ce vizează activitatea mass-media în Moldova?
Corina Cepoi
Corina Cepoi: „Cred că e o intenție benefică, pentru că e necesară îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media, ca să lucreze mai bine organizațiile media. Doar pentru asta se face - pentru a crea un cadru juridic mai bun.”
Europa Liberă: „Vrem o legislaţie cât mai modernă, cu ultimele tendinţe. Se va lua ca exemplu legislaţia din Uniunea Europeană”, spunea Andrian Candu în contextul lansării acestei iniţiative. Dar tot Andrian Candu recent, într-un interviu cu prilejul Zilelor Libertăţii Presei, spunea în felul următor: „presa și jurnaliștii sunt liberi să decidă cum își fac meseria, iar managerii de presă să-și stabilească reguli și limite de moralitate. Treaba statului este să asigure publicului alegere, această alegere există.” Cum să înţelegem? Când a fost sincer dl. Candu: acum, când creează acest grup de lucru, sau când sugera că presa nu are, de fapt, probleme?
Corina Cepoi: „Probabil, politicienii încearcă să fie sinceri în toate declarațiile. Adică, ceea ce a spus și mai devreme, și mai târziu. Eu sunt singură că, cumva, cei care sunt la putere ei vor să creadă în asta. Însă noi ne uităm mai degrabă la rezultatele monitorizărilor care se fac, și în alegeri, și monitorizări tematice care sunt realizate de organizațiile internaționale, și de cele locale, și acolo vedem o problemă.
Vedem că acea diversitate de opinii e limitată, mai ales pe audiovizual, acolo unde sunt telespectatorii noștri în mare parte. Deci, influența televiziunii, chiar dacă Internetul se dezvoltă, influența televiziunii este foarte mare. Și apoi avem stipulări contradictorii în legislație de care m-am ciocnit chiar și eu. Anul trecut voiam să fac un mic raport, o evaluare a situației și am văzut că avem mai multe legi pe domeniul audiovizualului, dar mai ales mai multe proiecte de legi, care toate sunt în discuție, sunt schimbări în legislația actuală, sunt câteva proiecte de legi pe domeniul acesta, şi atunci trebuie să decidem care sunt acele de bază, care sunt acele care corespund legislației europene, despre ce au vorbit și politicienii, că asta vrem să facem, să mergem spre ajustarea legislației noastre la niște standarde europene. Și cred că de aceea e binevenită crearea acestui grup de lucru ca să aducem oarecum la un bun sfârșit toate aceste proiecte care uneori sunt contradictorii și care nu corespund legislației deja în vigoare.”
Europa Liberă: Am să-l citez, dna Cepoi, pe un europarlamentar lituanian Petras Austrevicius, care recent ne spunea într-un interviu, cu prilejul acelor discuții din Parlamentul European despre amânarea ajutorului de 100 de milioane de euro pentru Moldova, că sunt multe probleme, lucruri care îngrijorează la nivelul Uniunii Europene în legătură cu evoluțiile din Moldova, iar „în primul rând”, spunea dumnealui, „concentrarea mediilor într-o serie de concerne: două dintre ele controlează peste 85% din piața de reclamă”. Am putea presupune, date fiind aceste declarații, că speakerul de asta atrage atât de mare atenție acestui subiect acum, pentru că ar fi fost atenționat de acolo, din Uniunea Europeană?
Corina Cepoi: „Da, am putea. Şi nu doar instituțiile europene sunt în alertă într-un fel. Sunt îngrijorați de subiectul ce ține de legislația mass-media, dar și de situația în general pe domeniul mass-media în Republica Moldova, pentru că într-adevăr nu avem diversitate mare ce ține de proprietarii mass-media. Și, dacă ne uităm la opinia care deja este în presă, deseori e aceeași opinie în mai multe organizații din media.
Mie mi-a plăcut, de exemplu, un videoclip care s-a făcut mai devreme, de la mai multe televiziuni, în care chiar cei care citeau știrile, de fapt, spuneau exact același lucru. Asta chiar a fost șocant pentru mine - o aşa unificare a vocii la televiziunile noastre nu am așteptat să se întâmple. Și de asta este pentru noi, pentru organizațiile internaționale și cele locale, este foarte îngrijorătoare situația. Și sunt sigură și la nivel de declarații, dar și la nivel de alte acțiuni, organizațiile internaționale, cele diplomatice încearcă să îndemne guvernanții noștri să facă cumva să îndrepte situația, să o îmbunătățească, inclusiv prin legislația care o reglementează.
De asta cred că și Ambasada Americană, Agenția de Asistență Internațională Americană au început acest proiect de care ne ocupăm noi, cei de la Internews, un proiect internațional în care sunt trei piloni, iar unul dintre acestea este focusat anume pe legislația mass-media și îmbunătățirea mass-media, în parteneriat cu Freedom House.”
Europa Liberă: Dna Cepoi, concentrarea din mass-media şi politici editoriale în care se implică proprietarii; condiții economice precare; autocenzura jurnaliștilor; lipsa solidarității de breaslă - sunt câteva dintre problemele mass-mediei despre care se vorbeşte, inclusiv Dvs. o faceţi, cu o anumită periodicitate. Cum poate rezolva o nouă legislaţie media anume aceste probleme?
Corina Cepoi: „O nouă legislație în mass-media poate scoate aceste contradicții din legislație. Şi, mai ales, referința care deseori apare pe accesul la informație a oficialilor când presa nu primește răspunsuri din diferite instanții. Deci, nu cred că grupul acesta se va limita doar la legislația ce ține de audiovizual, unde deja am spus că vrem să scoatem aceste contradicții din alte legi și să armonizăm legislația. Adică, să o facem conform tuturor prevederilor și standardelor internaționale la care a aderat Republica Moldova. Cumva am extinde lista acestor legi la care am vrea să lucrăm în cadrul acestui grup. Prin acest grup, am ajuta și oficialii să îmbunătățească legislația mass-media.”
Europa Liberă: Dar, uitați-vă, dacă ne uităm pe un singur exemplu: pe concentrarea din mass-media. Codul audiovizual a fost amendat recent în acest sens, iar proprietarii a mai mult de două licențe au fost obligați să se conformeze legii, adică să renunțe la alte licențe dacă le au, fără să mai aștepte expirarea acestor licențe. Și răspunsul unuia din cei mai mare proprietari media, a dlui Vlad Plahotniuc, care a fost? Două din televiziunile deţinute de el au trecut la o altă companie, creată cu două săptămâni înainte de asta. Nu e un exemplu care ar putea să fie văzut ca o tentativă clasică de a evita de fapt prevederile legale?
Corina Cepoi: „E adevărat. Cât de bune nu ar fi legile, dacă nu există şi bunele intenții ale guvernanților noștri, noi degeaba lucrăm la aceste legi. Pentru că se vor găsi metode de a evita aceste prevederi legislative și de a manipula legislația. În unele țări chiar și din Europa de Vest, unde legislația e mai rea decât la noi, însă situația mass-media este mai bună. Din ce cauză? Pentru că, de fapt, politicienii și cei care sunt la putere, nu au acele intenții de a manipula situația.
De aceea cred că nu vom lucra doar cu legislația, dar vom face și activități de promovare a bunelor intenții sau a practicilor bune ce țin de audiovizual și de legislația în general. Nu cred că legile perfecte ar crea o situație perfectă și aceste intenții corecte, oneste și în conformitate cu legislația ar duce la îmbunătățirea situației. Dar asta e parte din activitatea noastră. Şi în parteneriat cu organizațiile locale, vom face asta neapărat, pentru că să le amintim politicienilor, celor care sunt la putere, că legislația nu este totul și ceea ce ei vor să facă contează mai mult chiar decât situația și conformitățile legislative.”
Europa Liberă: Recent premierul Pavel Filip s-a adresat investitorilor străini să vină și să investească în presa din Republica Moldova, spunând că este nevoie de o presă mai puternică care să spună guvernării adevărul, dacă e să-l citez pe dl premier. Dvs. ce credeți despre această invitație?
Corina Cepoi: „Da, am urmărit declarațiile și emisiunile care le-ați făcut la temă după aceea. Îmi pare o intenție nobilă sau o chemare nobilă, însă foarte nerealistă, dacă aș putea spunea astfel. Dacă ne uităm la piața mass-media pe care o avem aici, mai ales piața publicitară, este o piață foarte mică. Iar un investitor serios nu vine decât poate dacă ar avea intenții nobile, dar în situația economică largă mondială chiar și aceste intenții nobile, de a veni și de a pierde bani, cred că nu sunt realiste. A veni într-o piață foarte mică, din punct de vedere al mărimii ei ca bani, un investitor nu vine să piardă bani. El vine de obicei să facă bani. Asta e un factor.
Și al doilea este concentrarea pieței de publicitate, sau acea concentrare a spațiului publicitar care este în mâinile a doar două companii mari, care sunt legate și ele de politicienii noștri. Adică, nu este o liberalizare adevărată a acestei piețe, iar în aceste condiţii nu fac oamenii din afaceri bani și nu face presa în mare parte bani, ci fac oamenii din spate – politicienii. Și atunci un investitor nu o să vină în așa spațiu informațional sau geografic.”