În câteva zile începe un nou an şcolar. Împreună cu vice-preşedintele formaţiunii PAS, Igor Grosu, fost vice-ministru al educaţiei, aruncăm o privire astăzi asupra principalelor probleme ale acestui nou început, în condiţiile unei lipse totale a informaţiei despre pregătirea infrastructurii şi a cadrelor didactice, dar şi a unei restructurări serioase în executiv, inclusiv la nivelul Ministerului educaţiei.
Europa Liberă: Întâi de toate, v-aş întreba dacă aţi observat, la fel ca noi, că în acest an, ca niciodată, nu cunoaştem nimic despre cum s-au sfârşit pregătirile infrastructurale, cu bine, cu rău şi dacă aceştia s-au sfârşit?
Igor Grosu: „Eu, în virtutea ocupației pe care o am, călătoresc foarte des în cursul săptămânii prin țară și vreau să vă spun că, ca de obicei, lucrurile se fac pe ultima sută de metri.
Igor Grosu
Întâmplarea face să port discuții cu constructorii, cu reprezentanți ai companiilor care se ocupă de reparații și cam toți spun că sunt pe ultima sută de metri: haideți repede, repede să terminăm a repara grădinița, să terminăm lucrările de reparație la școli ș.a.m.d. Cam asta este atmosfera.”
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Igor Grosu
Europa Liberă: I-am lansat o invitație ministrei Monica Babuc, dar deocamdată nu a putut răspunde invitației noastre, sperăm foarte mult ca să poată răspundă, ca să aflăm mai multe detalii despre asta. Ce vă așteptați, dle Grosu, să se întâmple în domeniul educației după restructurarea ministerială și comasarea culturii, cercetării, educației, tineretului, sportului într-o singură entitate executivă?
Igor Grosu: „Cred că acest seism, aceste comasări patru în unul, sau câte ministere au reușit să fie comasate în unul, o să aibă un impact negativ asupra educației. Astfel de transformări, de comasări vor avea impact, pentru că în primul rând au trezit frustrări în rândurile angajaților din aceste structuri, doi, mai e timp până la o delimitare clară a competențelor, a atribuțiilor între structurile noi, pentru că unele departamente, bănuiesc eu, pentru că e top secret și nu cunoaștem, vor trebui să fie comasate. Cel puțin în teorie.”
Europa Liberă: Așteptările nu sunt prea roz, să înţelegem?
Igor Grosu: „Nu, pentru că de exemplu unii se gândesc că trebuie să-și facă valizele, că se va veni cu echipa doamnei ministră de la cultură care se va impune pe tot palierul. Și în cazul acesta ce se întâmplă? Se sustrage atenția de la lucruri mult mai importante, cum ar fi revizuirea curriculară. Va dați seama că în astfel de perioade cam puțină lume din minister o să fie preocupată de lucruri mai fundamentale și atunci lucrul acesta trece pe planul secund. Se așteptă când se vor limpezi apele și iarăși mai pierdem un an. Asta este situația.”
Europa Liberă: Ați pomenit despre revizuirea curriculară, o să ajungem neapărat și la această problemă. În Parlament, dle Grosu, când s-a discutat despre bacalaureatul din anul 2017, s-a spus că până acum s-a mimat faptul că în învăţământ totul e bine, iar faptul că BAC-ul este picat anual de către jumătate dintre liceeni nu ține doar neglijenţa elevilor, ci şi de carenţele sistemului: teste care nu pot fi rezolvate, unele şi aceleaşi persoane care elaborează testele, verifică şi sunt membri ai comisiilor de contestare… Cam așa sunau reproșurile care erau aduse procesului de desfășurare a bacalaureatului. Cum priviți aceste concluzii?
Igor Grosu: „Este un fals, iar în spatele acestui fals, de fapt, stă altceva şi anume încercarea Partidului Democrat de a reveni la vechile practici de fraudare a examenului de bacalaureat, nimic mai mult. Și drept dovadă este o latentă, dar sigură revenire în forță sub managementul actual a celor care fraudau bacalaureatul în anii 2008-2009-2010; asta se întâmplă. Noi, cei care ne-am exercitat mandatul în perioada aceea, i-am îndepărtat de la aceste decizii.
Vorbind de fizică, că aici a fost marea discuție, ministerul a neglijat totalmente atitudinea exprimată de comunitatea fizicienilor. S-ar fi impus un dialog, dacă nu între vechiul ministru, cel puțin noul ministru trebuia să revină la acest dialog și să discute și să vadă cum au stat lucrurile. Din câte înțeleg și cunosc, noul ministru nu prea a înțeles ce s-a întâmplat. Dar lucrurile au ajuns prea departe. Vă amintiți probabil că prim-ministrul a avut tupeul să zică că este un subiect de dosar penal. Probabil dumnealui e departe de dimensiunea educației, nu că probabil, dar sigur. De aceea se aruncă cu expresii gratuite.
În rest, cum am spus, nu este nimic altceva decât o încercare de a reveni la vechile practici și se pare că pe dimensiunea fizică s-a reușit. Noi vom reveni cu detalii puțin mai târziu și vom prezenta niște argumente, cum au fost favorizați o parte din elevi anume la această disciplină.”
Europa Liberă: Avansăm în discuții, dle Grosu. Marile probleme ale învăţământului pleacă de la programa şcolară şi curriculum, aţi lăsat şi Dvs. asta de înţeles. De ce nu s-a reușit până acum o revizuire substanțială a acestor programe?
Igor Grosu: „Nu s-a reușit, pentru că nici nu s-a pus problema actualei guvernări să avanseze în acest subiect. Au înțeles că este un lucru care necesită un angajament foarte serios, este un lucru care necesită capacitate de a forma o echipă de profesori, de pedagogi din mediul academic, din mediul preuniversitar și de a-i motiva, nu în ultimul rând financiar, dar de a-i motiva în primul rând profesional, ca să se ocupe de lucrul acesta. Și managementul precedent, și managementul actual al ministerului, cum am spus, sunt mai mult preocupați de a tăia o panglică pe undeva, a decerna niște premii în altă parte - asta e mai ușor de făcut.”
Europa Liberă: Credeți că s-a încheiat subiectul?
Igor Grosu: „Nu s-a încheiat. Pentru că, ca și în multe alte domenii, subiectul ăsta va reapărea pe agendă undeva, pe alocuri la insistența partenerilor străini, pe alocuri la insistenţa cuiva din mediul academic, mediul profesoral. Subiectul va fi readus în atenție şi de noi, părinții, în fiecare seară în care va trebui să facem temele pentru acasă cu copii. Dar păcat că timpul trece și procesele durează, iar că să ne apropiem de finalitate trebuie să începem cât mai repede.”
Europa Liberă: Să ne uităm un pic la cariera profesorilor. În Finlanda primul lucru care s-a făcut atunci când s-a început reforma, o reformă serioasă în învățământ, s-a investit în profesori. În Republica Moldova se pare că ceea ce s-a întâmplat a fost concedierea pedagogilor cu experiență, adică a pensionarilor, și înlocuirea lor cu cadre de o calitate nu chiar bună. Asta a condus la creşterea deficitului de cadre în învăţământ. Am văzut o cifră pe undeva, doar 11% din cadrele didactice deţin calificare de gradul I şi superior. Vroiam să vă întreb cum priviţi aceste concluzii?
Igor Grosu: „Situația se repetă de la an la an, devine mai alarmantă. Noi spuneam, și aduceam și argumente atunci când promovam reformele în Guvernul în care am avut onoare să activăm, că numărul elevilor scade. Da, numărul elevilor va scădea din punct de vedere demografic, migrațional, noi vom ajunge la problema nu că elevi vor fi mai puțini, problema se va acutiza şi pe palierul profesorilor, pentru că cei în vârstă pleacă, ei mai pot compensa un pic deficitul de cadre tinere, dar lucrul acesta nu este veșnic.”
Europa Liberă: Unde este soluția pentru această problemă, dle Grosu: în minister, în executiv, în autoritățile locale, în învățământ?
Igor Grosu: „Asta și vroiam să spun. Admiterea în învăţământul superior anul acesta și așa numitul conflict între universități, vă amintiți probabil, a scos la suprafață o problemă mai veche, şi anume aceea că mediul universitar, în specia, universitățile care pregătesc cadre didactice pentru învățământul preuniversitar demult trebuiau să, dacă nu de bună voie, printr-un proces voluntar, câteva universități pedagogice care le mai avem să fuzioneze în vederea creării, și era atunci ideea, unei academii pedagogice. Dacă nu se întâmplă lucrul acesta voluntar, atunci trebuia să fie facilitat, pe undeva impus de executiv.”
Europa Liberă: Ați început lucrurile astea atunci când erați la minister?
Igor Grosu: „Da, noi atunci am început discuțiile despre o comasare voluntară, firească, pregătiră dintre câteva universități. Au intervenit turbulențele politice și lucrurile nu au avansat. Dar trebuie de revenit, de concentrat aceste capacități într-o singură instituție, cum spuneam spre exemplu Academia Pedagogică, și de canalizat resurse financiare, inclusiv suplimentare, pentru a motiva tinerii să vină anume la aceste specialități. Şi sigur că și salarizarea.”
Europa Liberă: Deci, problema e la nivelul de pregătire a cadrelor pedagogice, așa înțeleg de la Dvs.? Un alt subiect foarte important ține de copiii neincluşi în sistemul de învățământ. Care sunt cifrele reale, dle Grosu? Pentru că se vehiculează multe cifre și ele sunt contradictorii: ministerul vorbește de 160, până în 200 de copii neincluși în sistemul de învățământ, avocații poporului vorbesc despre cifre de câteva zeci de mii, iar dacă ne uităm în statistică, la fel rezultă niște cifre mai mari. Care sunt cifrele reale?
Igor Grosu: „Mie îmi scapă acum o cifră exactă, pentru că se actualizează în fiecare an, există un sistem de informare despre fiecare elev și fiecare direcție de învățământ actualizează această informație, dar nu cred că vorbim despre mii și zeci de mii.”
Europa Liberă: 40 de mii, zicea avocata poporului, Tatiana Plămădeală.
Igor Grosu: „Cred că un pic se exagerează. Sigur că sunt cazuri și aici trebuie să existe o colaborare între Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei pentru a identifica acești copii în dificultate și de a-i aduce în instituțiile de învățământ. Din câte cunosc eu, din păcate, Ministerul Muncii, Protecției Sociale a încercat să iasă din acest cadru de colaborare lăsând iarăși pe umerii Ministerului Educației toată povara. Dimensiunea școlarizării nu depinde doar de școală. Aici trebuie să fie implicată și administrația publică locală, să fie implicat și asistentul social din comunitate care ține de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. O să fie într-adevăr o problemă continuă, ea nu este atât de mare cum încearcă unii să o prezinte, dar când există măcar un singur caz, deja e o tragedie când un copil nu ajunge să fie școlarizat.”
Europa Liberă: Un ultim aspect, dle Grosu, pe care aș vrea să-l discutăm acum - salariul unui pedagog este în prezent de aproximativ 3 mii de lei, funcție de vechime în muncă. Tinerii nu mai vin în şcoli, deficitul de cadre e imens, cei care merg la pedagogie, sunt cu note de 5 şi 6 în atestat. Unde e soluția pentru asta, dle Grosu?
Igor Grosu: „Soluția este foarte clară și noi am avut atunci, la timpul acela, argumentele noastre. Domeniul educației a fost aproape unicul domeniul care a făcut reforme, a inițiat reforme dureroase, dar le-a inițiat. De aceea cadrele din acest sistem au tot dreptul să beneficieze de o majorare salarială substanțială.”
Europa Liberă: De ce până azi nu s-a produs, cum vă explicați?
Igor Grosu: „Pentru că educația, scuzați-mi comparația, a rămas până în prezent acea Cenușăreasă, pe seama căreia se fac tot timpul economii. Sistemul judecătoresc, procurorii au beneficiat de lucrul acesta, polițiștii au beneficiat, numai educația beneficiază de foarte puțin, un puţin care e şi el mâncat de inflație.”