Nu s-a răcit bine episodul Rogozin, n-au amuţit criticile la adresa preşedintelui că merge în contrasens cu agenda guvernului în relaţia cu acest demnitar rus, că Igor Dodon face o figuraţie contrară curentului occidental şi merge în vizită la Teheran, ţară sancţionată de SUA pentru că ar susţine terorismul internaţional, de unde promite un grup de prietenie la nivel parlamentar moldo-iranian. „Ne putem trezi ușor pe lista de sancțiuni a SUA”, avertiza recent invitatul nostru matinal de astăzi, Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul, fost ambasador moldovean la Washington.
Igor Munteanu
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Igor Munteanu (IDIS „Viitorul”)
Europa Liberă: Dle Munteanu, pe 1 iulie socialiştii serbau la Chişinău, alături de o delegație de politicieni nord-coreeni, 20 de ani de la fondarea partidului, în timp ce Igor Dodon îşi anunţa planurile să extindă comerțul Moldovei cu Coreea de Nord. Acum, iată, Igor Dodon merge la Teheran pentru o ceremonie, iar de acolo anunţă „grupuri de prietenie” la nivel parlamentar şi diverse viitoare beneficii economice. V-aş întreba întâi de toate de unde aceasta predilecție a președintelui Igor Dodon pentru state acuzate că ar susține terorismul internațional?
Igor Munteanu: „Probabil sunt foarte multe motive care îl împing pe președintele Dodon să facă lucruri puțin cugetate. Pentru că această decizie de a participa la inaugurarea președintelui Iranului, Hassan Rohani, nu este coordonată cu instituțiile specializate în politica externă, cu Ministerul Afacerii Externe, cu Comisia de politică externă a Parlamentului. Este un gest mai degrabă de frondă, pe care președintele Dodon consideră că trebuie să-l facă pentru a se distinge de restul decidenților. Fronda aceasta are substrat ideologic în primul rând, pentru că dânsul merge pe o temă apropiată intereselor Federației Ruse și acolo unde ajunge Rogozin și diplomații sau oficialii Federației Ruse consideră Dodon că trebuie să fie și el. După părerea mea este un fel de eclipsă a rațiunii, pentru că noi nu avem aproape nimic comun cu Iranul în acest moment, nu există o proximitate geografică, nu există comerț exterior cu această țară, iar secțiunile care i le aplică anumite țări importante pentru noi, cum sunt Statele Unite, sunt legate de niște acțiuni ale statului Iranian care pune în amenințare securitatea regională și internațională.”
Europa Liberă: Apropo, de ce sancțiunile americane se îndreaptă constant împotriva acestui stat?
Igor Munteanu: „Pentru că statul iranian în care este o teocrație, acolo chiar și președintele este acceptat de către liderul religios Ayatollah Khamenei, este cel mai mare susținător al unor curente fundamentaliste care sunt recunoscute și de către ONU, și de către Statele Unite ca niște grupuri teroriste. Mă refer la Hezbollah și alte curente care au apărut pe teritoriul Siriei. Este susținătorul privilegiat al președintelui Assad din Siria și alte curente. În al treilea rând, și este un lucru foarte interesant, Iranul face schimbări interne de tehnologii militare cu Coreea de Nord. Coreea de Nord, ca și Iranul, au făcut teste balistice în mai multe rânduri în ultimii ani de zile demonstrând că doresc să sfideze opinia comunității internaționale care ar dori ca aceste state, cu anumite planuri de a stabiliza regiunile în care se află, să părăsească această linie periculoasă și să renunțe la tehnologia nucleară.”
Europa Liberă: Prezența, dle Munteană, la această inaugurare a unor demnitari europeni, de exemplu, despre ce vorbeşte? Pentru că dl Igor Dododn a afirmat că s-a întâlnit în marginea acestei ceremonii cu dna Mogherini (Federica Mogherini, șefa diplomației europene)?
Igor Munteanu: „În primul rând, nu cred că este o lectură foarte simpl a acestei prezenţe Dna Mogherini este prezentă în Iran, pentru că Iranul ar reprezenta potențial o alternativă furnizorilor mari de gaze naturale către Uniunea Europeană. Dar să nu uităm că, alături de Mogherini, sala care a adunat șefi de stat și prim miniștri a încăput și liderii religioși din regiune care sunt foarte periculoși, a fost alături și Mugabe, președintele Zimbabwe, au fost alături și liderii unor curente religioase care participă puternic la conflictele și războaiele din zonă. În primul rând, Teheranul nu este locul potrivit pentru un președinte de stat care se respectă să se întâlnească cu Mogherini. Teheranul este o capitală supusă sancțiunilor internaționale. Cred că cea mai bună explicație pentru intențiile președintelui Dodon este mai degrabă fronda și poziția sa anti-americană pe care încearcă explicit să o afișeze.”
Europa Liberă: Ce credeți despre beneficiile economice, e adevărat viitoare, pe care le promite Dodon de acolo, din Teheran, în mesajele pe care le plasează pe Facebook?
Igor Munteanu: „În primul rând, eu aș atrage atenție mai degrabă la pierderile reputaționale pe are le are Republica Moldova ca urmare a unor asemenea alegeri sau preferințe în deplasările șefului de stat Dodon. Avantajele comerciale ar fi mult mai vizibile dacă Republica Moldova ar fi conectată la această regiune, și slava Domnului noi nu suntem conectați la această regiune cu mari tulburări și războaie interne, cu conflicte religioase, cu escaladări accelerate a unor tendințe care includ Iraqul, Afganistanul, Siria.
Noi nu suntem în această farfurie și suntem protejați din acest punct de vedere. Avantajele sunt potențiale, aproape inexistente, iar costurile reputaționale sunt cele mai grave pe care Republica Moldova ar putea să le susțină, inclusiv în lumina rezoluțiilor și a legislației adoptate în Congresul Statelor Unite la sfârșitul lunii iulie, 28 și 25 iulie. În această legislație sună foarte clar că Iranul, Coreea de Nord și Federația Rusă sunt țări care devin inamici pentru Statele Unite și, respectiv, cei care doresc să întrețină relații în mod mai avansat cu aceste țări, președintele Dodon asta spune, ar putea și ele să fie afectate de valul sancțiunilor.”
Europa Liberă: Aș vrea să atragem atenția încă asupra unui element. Dl Dodon s-a întâlnit la Teheran cu Dmitrii Rogozin, demnitarul rus tocmai declarat persona non grata pe teritoriul Republicii Moldova. Cum priviți această întâlnire și am putea presupune poate că dl Dodon a mers la Teheran pentru ea?
Igor Munteanu: „Sigur există mai multe elemente care ridică semne de întrebare. Să nu uităm de faptul că înainte de această vizită la Teheran președintele Dodon s-a întâlnit cu unul dintre finanțatorii reali ai regiunii militare din Donbas, se numește dl Constantin Erofeev. Acesta este și finanțatorul Congresului Mondial al Familiilor pe care președinte Dodon dorește să-l aducă în anul 2018 printr-o mare sindrofie în Republica Moldova. Deci, legăturile între Erofeev, Rogozin și Ayatollah Khamenei creează o mixtură foarte periculoasă. Dl Dodon se gândește în mod obsesiv la rezultatele alegerilor din anul 2018, pe care probabil dorește să le câștige cu orice preț. Sărind peste detalii, sărind peste faptul că statul Iran este țara cu cele mai multe execuții din lume, peste faptul că este o teocrație, și peste faptul Rusia și Iranul au lucruri în comun, inclusiv vânzările de arme și dezvoltarea tehnologiilor nucleare. Republica Moldova nu ar trebui să se afle în această farfurie, pentru că noi suntem o țară mică orientată spre Uniunea Europeană, unde este și comerțul nostru, sunt valorile și standardele la care trebuie să ne aliniem.
Jocurile periculoase pe care le inițiază Federația Rusă în această regiune ar trebuie să fie cu totul străine oficialilor și demnitarilor din Republica Moldova. Concluzia de bază a acestei vizite este că președintele Dodon sfidează formatul de coordonări și colaborare cu alte instituții ale statului înainte de a-și alege destinația sa de inițiative exotice de natură externă. Vreau să mai amintesc încă odată, președintele în Republica Moldova are puteri reprezentative, el nu face, însă politică externă și nu este formatorul politicii externe. Acest lucru este extrem de important ca să înțelegem că pe lângă lipsa de legitimitate pe care o au asemenea demersuri el încalcă, de fapt, și separația puterilor în țară.”
Europa Liberă: Dle Munteanu, dacă ar fi să ne referim puțin la consecințe, v-aș întreba încotro se îndreaptă totuşi Republica Moldova cu această politică externă contradictorie, duplicitară pe alocuri? Mulți spun că Republica Moldova deja este izolată, dar i se poate închide ușa în nas şi pentru exporturi, de exemplu, sau pentru călătorii?
Igor Munteanu: „Noi suntem, de pe altă linie, amenințați de anumite sancțiuni din partea Uniunii Europene datorită faptului că lunecăm pe o pistă în care sfidăm recomandările Comisiei de la Veneția și faptul că schimbăm regulile de joc în timpul jocurilor, schimbăm legislația electorală fără ca să existe consens național și fără ca să existe o anumită acceptabilitate din partea opoziției și a principalelor grupuri care au un cuvânt de spus în sistemul electoral.
În cel de-al doilea rând, aceste inițiative pe care le are președintele Dodon în raport cu Teheranul și cu prezența la inaugurarea președintelui acestui stat arată însă că anumiți oficiali, anumiți politicieni au senzația că, odată ce sunt aleși, pot privatiza instituțiile pe care trebuie să le reprezinte și să le dezvolte și de obicei intră imediat într-o colizie de interese cu interesele naționale și instituțiile statului. Eu cred că trăim într-o perioadă destul de turbulentă și periculoasă, putem foarte ușor să nimerim în niște capcane fără ca să avem competența să înțelegem care este miza jocului. Din nou Federația Rusă, Iranul și Coreea de Nord probabil că au niște elemente în comun și tocmai din acest motiv au fost sancționate printr-o legislație americană adoptată în ajunul acestei inaugurări. Republica Moldova nu are loc acolo, nu este locul nostru în acest format.”
Europa Liberă: Ultimul aspect, dle Munteanu… Dat fiind faptul că Igor Dodon acuză mereu guvernarea de la Chișinău că încearcă să-i ruineze bunele relații pe care le stabilește cu Rusia, am putea presupune poate că prin acest gest, de exemplu, Dodon încearcă, ca răspuns, să strice relația guvernării cu Statele Unite?
Igor Munteanu: „Cu siguranță putem citi elemente de poziție antiamericană în acest demers de a merge la o inaugurare într-o teocrație, într-un regim politic care este fundamentalist prin esența sa. Respectiv, nu știu dacă el vrea să dea semnalul că prin acest fel va sfida, așa cum este sfidată atunci când dorește să-și construiască relațiile după modelul său cu Federația Rusă. Dar el trebuia să ia aminte de faptul că aceste decizii ale sale au costuri și s-ar putea să-l coste, pentru că oficialii care privatizează instituțiile statului pot fi supuși unor proceduri de pierdere a încrederii sau procedurii uzuale conform Constituției de tragere la răspundere pentru acțiuni care nu sunt potrivite cu statutul lor. Consider și cred că până la sfârșitul anului 2018 vor fi multe surprize de acest gen care îl privesc direct pe el.”