Președintele, Igor Dodon, a anunțat că va participa, sîmbătă, 19 august, la controversatele festivități plănuite la Comrat pentru a celebra „Ziua proclamării Republicii Găgăuzia”. Şeful statului a spus că a acceptat invitația din partea guvernatoarei găgăuze Irina Vlah.
Autonomia proclamată unilateral de autoritățile de la Comrat pe 19 august 1990 a fost declarată neconstituțională, statutul special al Autonomiei găgăuze fiind adoptat patru ani mai târziu. Cum poate fi înţeleasă participarea şefului statului la controversatele manifestaţii? Îl vom întreba pe analistul politic Ion Tăbîrţă de la Institutul „Viitorul”.
Ion Tăbîrță la o dezbatere în studioul Europei Libere
Ion Tăbîrţă: „Este o greşeală a conducerii Republicii Moldova. Este o reinterpretare, de fapt, falsă a evenimentelor care au avut loc în 1990. Atunci, fostul centru unional a încercat să stopeze valul de renaştere cultural-naţională în republicile unionale prin crearea separatismelor locale pentru a stopa îndepărtarea acestor republici de centru. Unul dintre aceste separatisme locale a fost cel găgăuz.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Ion Tăbîrță (Institutul „Viitorul”)
În august 1990, Găgăuzia şi-a declarat ieșirea de sub controlul administrativ al Chișinăului şi formarea propriei republici. Ulterior, la începutul lui septembrie 1990 un act similar a urmat din partea Tiraspolului, care a rezultat în separatismul transnistrean pe care îl avem azi. În 1994 printr-o lege a fost stabilit statul UTA Găgăuzia în structura teritorial administrativă a Republicii Moldova, însă anumite probleme cu tentă separatistă au rămas.
Prin aceste comemorări se încearcă marcarea unor sărbători de tip sovietic şi asta este în contradicţie totală cu ceea ce a stat la baza
Preşedintele Dodon nu ar fi trebuit să sărbătorească un act care de fapt alimentează separatismul teritorial în Republica Moldova...
apariţiei Republicii Moldova ca stat şi anume acea renaştere cultural-naţională pe baza românismului. Dacă revenim la preşedintele Dodon şi la comportamentul unui şef de stat, el nu ar fi trebuit să sărbătorească un act care de fapt alimentează separatismul teritorial în Republica Moldova. Este un fel de recunoaștere neoficială a unor tendinţe separatiste pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Festivități similare se organizau la Comrat în anii 90. Ulterior preşedintele comunist Vladimir Voronin a interzis celebrarea aniversării inexistentei republici găgăuze. De la o vreme se pare că această interdicţie este dată uitării. În 2015 la controversatele festivităţi a participat premierul Valeriu Streleţ, acum – şeful statului Igor Dodon. Aţi sugerat că e un semn al slăbiciunii puterii centrale de la Chişinău?
Ion Tăbîrţă: „Problema e că puterea centrală de la Chişinău nu a mai reuşit să integreze acele trei raioane din sudul republicii. Orice am spune despre anumite tendinţe separatiste din sudul ţării, care sunt alimentate şi din exterior, trebuie să recunoaştem însă că Chişinăul nu a ştiut să creeze anumite condiţii pentru a integra etnicii găgăuzi în societatea moldovenească.
Este o greşeală a Chişinăului că cei de la Comrat mai organic se simt sărbătorind anumite sărbători similar cu cei de la Tiraspol, decât să sărbătorească, de exemplu, la 27 august sau la 31 august sărbătorile naţionale ale Republicii Moldova. Este însă şi problema societăţii moldoveneşti care în toată această perioadă nu a reuşit să se omogenizeze. Dimpotrivă, am rămas o societate dezbinată. Fiecare sărbătoare istorică la noi are o dublă interpretare. Ceea ce pentru unii este ziua eliberării, pentru alţii este ziua ocupaţiei. Politicienii au contribuit din plin la acest lucru.
Chişinăul, din păcate, nu a reuşit să reintegreze regiunea transnistreană. Aici este şi o tentă geopolitică. Nu a ştiut să integreze în societatea moldovenească nici autonomia găgăuză. Cu toate că i-a fost oferit acest statut autonom, Găgăuzia nu s-a apropiat de Chişinău şi puterea centrală trebuie să recunoască faptul că nu a fost capabilă să facă acest lucru. Acum este şi mai complicat pentru că anumite tendinţe separatiste din UTA Găgăuzia au recăpătat valenţe geopolitice după criza din Ucraina.”
Europa Liberă: Aceste festivităţi reanimate în ultima vreme pot fi interpretate ca o nemulţumire a Comratului faţă de prerogativele ce i s-au atribuit în 1994 şi despre care reprezentanţi ai autonomiei spun de fiecare dată că ar fi prea reduse?
Ion Tăbîrţă: „Comratul tot timpul s-a arătat nemulţumit de rolul pe care îl joacă în politica promovată de Chişinău. Problema este că Chișinăul nu a promovat nişte politici integraţioniste în raport cu această autonomie cultural-teritorială. Nu sunt sigură că Găgăuzia ar fi mulţumită şi că problemele ar fi soluţionate dacă le-am fi dat mai multe prerogative, dacă le-am fi dat acele cinci locuri de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova pe care le solicită. Problemele existente sunt mult mai profunde.”
Europa Liberă: Igor Dodon vorbeşte mereu despre apărarea statalității, dar, iată, merge la un eveniment care nu ştiu dacă consună foarte bine cu statalitatea. Pe de altă parte, Igor Dodon zice mereu că e nevoie de o comunicare cu diferite regiuni, cum este Tiraspolul sau Comratul. Relaţia strânsă pe care o invocă mereu Igor Dodon cu aceste două regiuni este în beneficiul sau în dauna integrităţii teritoriale a Republicii Moldova pentru că el are un mesaj foarte pro-rus?
Ion Tăbîrţă: „El vorbeşte despre statalitate, însă politicile promovate de el nu sunt în direcția întăririi statalității Republicii Moldova. De fapt, el merge la o sărbătoare care nu are nimic cu statalitatea, ba dimpotrivă. Prin declararea suveranităţii Republicii Moldova la 23 iunie 1990 au fost puse bazele statalităţii, ca ulterior la 27 august 1991 să înceapă procesul de construire a acestei statalităţi. Igor Dodon merge însă la o sărbătoare care a fost în contrasens cu declaraţia de suveranitate.
Mesajele preşedintelui Dodon se pliază mai curând pe interesele Tiraspolului în relaţiile cu Chişinăul şi nu invers. Dumnealui permanent promova o federalizare care subminează rolul centrului administrativ, al Chişinăului. Dacă ne amintim de memorandumul Kozak, Tiraspolul şi Comratul primeau, în cadrul acestui plan de federalizare propus de Moscova, drept de veto, deci puteau influenţa direct politica promovată de Chişinău. Prin politica sa, preşedintele Igor Dodon de fapt subminează şi diluează importanţa Chişinăului în relaţiile cu regiunile, fie că vorbim de Tiraspol, fie – de Comrat.”
Europa Liberă: Dar poate că nu există o altă cale de a reintegra Tiraspolul şi de a menţine cumva în orbita Chișinăului Comratul decât cea a federalizării?
Ion Tăbîrţă: „Am impresia că la noi această federalizare este concepută doar pentru a submina rolul Chişinăului. De fapt, problema în relaţiile cu aceste două regiuni este că ele trebuie să facă parte din câmpul constituţional al Republicii Moldova. Cu Comratul s-a reuşit în 1994. Ulterior însă nu au urmat alte politici din partea Chişinăului pentru integrarea populaţiei de acolo în societatea moldovenească. Cu Tiraspolul nu s-a reușit să fie întors în câmpul constituţional al Republicii Moldova.
Orice tip de reintegrare a teritoriului ţării, care la moment nu este controlat de către Chişinău, trebuie să fie discutat în termenii întoarcerii în câmpul constituţional al Republicii Moldova. Desigur pot fi discutate diferite forme, însă este important ca aceste teritorii să se subordoneze teritorial, administrativ şi constituţional Chişinăului. Or, acel plan de federalizare din 2003 sau proiectele de federalizare enunțate de preşedintele Dodon nu garantează acest lucru. Dimpotrivă, ele fac Chişinăul mai vulnerabil şi creează anumite oportunităţi, deschid anumite portiţe ca aceste teritorii să iasă ulterior de sub controlul Chişinăului, într-un anumit context geopolitic, fără ca Chişinăul să poată să se opună.”