Aproape 100 de cetățeni moldoveni ar fi implicați ca mercenari în luptele din estul Ucrainei de partea separatiștilor pro-ruși. Aproape jumătate dintre ei au fost identificați, 17 reținuți şi 12 condamnați pentru mercenariat. Sunt date ale Serviciului de Informații și Securitate, se spune într-o recentă anchetă realizată de comunitatea jurnaliștilor de investigație Rise Moldova. Filmul-investigație dezvăluie poveștile sinistre ale unor moldoveni care pentru bani au ajuns pioni în tranșeele separatiștilor şi au luptat în Donbas. Interviu cu una dintre autoarele investigaţiei, Liuba Şevciuc, jurnalista comunității Rise Moldova.
Liuba Șevciuc
Europa Liberă: „Brigada de mercenari” este titlul filmului investigaţie la care ai lucrat alături de colegii tăi de la Rise Moldova. Întâi de toate, aş vrea să le explicăm foarte clar ascultătorilor, poate mai puţin inițiați, cine în general sunt mercenarii? Cui îi poate fi atribuit această denumire?
Liuba Şevciuc: „Dacă e să ne referim la Codul Penal al Republicii Moldova, atunci mercenarii sunt persoanele special recrutate pentru a lupta într-un conflict armat în schimbul unei remunerări. Ele pot fi recrutate atât în ţară, cât şi peste hotare.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Liuba Șevciuc (RISE Moldova)
Dacă e să zic mai simplu, atunci aceste persoane sunt recrutate ca să lupte într-un conflict armat, într-un război care nu le aparţine, adică nu sunt cetăţenii acelei ţări unde are loc conflictul armat şi nici măcar rezidenţi. Nu fac parte oficial din armata ţării respective. Nu au fost trimişi acolo de către un stat în baza unui contract, aşa cum avem cazurile în care mulţi soldaţi de-ai noştri pleacă în diferite misiuni, zone de conflict în baza unor contracte oficiale, adică sunt trimişi de către stat. Am făcut referire la Codul Penal ca să spun ce înseamnă mercenarii pentru că activitatea de mercenariat se pedepsește penal la noi, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar ai înțeles până la urmă cum îi identifică cei care îi racolează şi îi trimit în Donbas sau alte zone de conflict?
Liuba Şevciuc: „Nu aş putea să-ţi spun o concluzie fermă pentru că există metode diferite de a fi racolaţi. Cert este că îi ademenesc pe bani şi mulţi pleacă acolo anume pentru bani. Ei fiind în căutare de locuri de muncă pleacă acolo ca să câştige un ban.”
Europa Liberă: Voi cum aţi găsit protagoniștii acestui film-investigație? Presupunem că nu e la îndemâna oricărui ziarist să-i găsească.
Liuba Şevciuc: „Am început prin a-i căuta prin instanţe. Am mers la şedinţele de judecată ca să-i filmez, să vorbesc cu ei. Ai dreptate atunci când zici că nu e la îndemâna oricărui jurnalist, dacă e să priveşti din punct de vedere al timpului. Un jurnalist care face ştiri zi de zi nu mai are timp ca să meargă la şedinţele de judecată, să urmărească cum se desfăşoară ele. Şedinţele au loc la intervale de timp destul de mari şi e mai greu să aduni material pentru un astfel de documentar. Deci, pe unii i-am cunoscut în instanţe de judecată. Pe alţii i-am găsit în penitenciar, pe alţii la domiciliu pentru că erau condamnaţi cu suspendare şi respectiv erau la libertate.
Nu ne-a fost deloc uşor să-i convingem să vorbească. Din acest motiv, anume, a durat cam un an de zile lucrul la acest subiect. Aţi observat că sunt foarte multe imagini făcute vara. Am lucrat mai mulţi jurnalişti la acest documentar. Iurie Sanduţa şi Vladimir Thoric, colegii mei de la Rise, au făcut multă treabă bună. Iurie m-a ajutat mult la documentare şi editare, iar Vladimir chiar a fost cu mine pe teren. Ne-au ajutat şi nişte colegi din Ucraina, plus deja cameramanul, editorul de imagine, fact checker-ul. Deci, am fost o echipa mai mare care a făcut acest subiect.”
Europa Liberă: Din 2014, de la anexarea Crimeii şi începutul războiului din Ucraina s-a scris destul de mult că acolo luptă sau au luptat moldoveni. Investigația voastră ce pune nou în lumină?
Liuba Șevciuc
Liuba Şevciuc: „Ceea ce am vrut noi să arătăm, de fapt, e cine sunt oamenii aceştia. Am vrut să le dăm posibilitatea ca ei să vorbească, să le cunoaștem poveștile din spate, cum gândesc ei, din ce familii provin. La unii am mers acasă, am vorbit cu părinții, să vedem ce condiție socială au. Deci să le facem niște profiluri, vorbind cu ei, şi nu doar din comunicatele SIS sau din ceea ce ne zic autoritățile. Am încercat să alegem diferite profiluri. Am vorbit cu un mercenar care spune că a împușcat oameni şi e la libertate. Am vorbit cu un mercenar din penitenciar. Am găsit şi unul din regiunea transnistreană. Potrivit SIS, jumătate dintre mercenarii moldoveni sunt din Transnistria. Chiar am încercat să luăm profiluri diferite astfel încât să puteţi cunoaşte moldovenii care au luptat acolo din mai multe puncte de vedere.”
Europa Liberă: Ei sunt într-atât de diferiţi, încât nu am putea să facem un portret-robot al unui mercenar din Moldova?
Liuba Şevciuc: „Ceea ce aş putea zice la un portret-robot e că toţi sunt bărbaţi. Deci nu avem nici un mercenar-femeie. Deşi ar fi posibil să meargă şi femeile acolo, dar nu avem nici un mercenar femeie. Au vârste între 20 şi 45 de ani. De obicei sunt persoane care anterior au avut probleme cu legea. Mulți vin din familii vulnerabile. Printre ei există persoane care au stat la evidenţa unor instituţii medicale. Absolut toţi sunt apţi din punct de vedere militar, deşi nu toţi au o pregătire militară. Majoritatea vorbesc limba rusă.”
Europa Liberă: Ai menţionat că ai intervievat părinţii unui tânăr care a fost deja condamnat pentru mercenariat, deşi înţeleg că întâmplarea a făcut ca el să ajungă pe linia frontului. Tatăl tânărului dădea oarecum vina pe autorități că acestea nu ar asigura suficiente locuri de munca, motiv din care tinerii recurg la fapte reprobabile. E o scuză asta pentru mercenari, aceea că statul nu le creează condiții confortabile, favorabile?
Liuba Şevciuc: „Nu știu ce să zic. Poate are dreptate acel tată. Asta e o realitate de la noi şi nu putem să o negăm, aceea că
Mulţi moldoveni au fost racolaţi peste hotare...
lipsesc locurile de muncă, mulți își câștigă bucata de pâine peste hotare. Mulţi moldoveni au fost racolaţi peste hotare. Este un fapt demonstrat. Ei fiind acolo în căutarea unui loc de muncă au ajuns pe mâna racolatorilor. Aşa că poate are acest tată dreptate. Poate într-adevăr statul nu le creează condiții confortabile.”
Europa Liberă: Dar în ce măsură crezi că autorităţile dispun de pârghii suficiente pentru a preveni acest fenomen îngrijorător, unde mai pui că majoritatea sau jumătate dintre mercenari sunt din regiunea transnistreană?
Liuba Şevciuc: „Atâta timp cât Chişinăul nu are control asupra regiunii transnistrene nu cred că poate face ceva acolo ca să prevină fenomenul. Aici, pe malul drept al Nistrului autorităţile probabil ar trebui să-i ia la evidenţă strictă. Deşi ele susţin că îi au la evidenţă strictă. Altceva ce ar putea face, nu ştiu, cred că trebuie să vă răspundă autorităţile la această întrebare.”
Europa Liberă: În investigație aflăm că în jur de 50 de mercenari au fost identificați, alţi 100 ar urma. De ce doar 17 din cele 47 persoane identificate au fost reținute şi doar 12 condamnate?
Liuba Şevciuc: „Unii dintre cei care au fost identificaţi şi nu au fost reţinuţi pur şi simplu nu se află în ţară, nu au revenit în ţară. De obicei, autorităţile îi reţin atunci când ei încearcă să intre în ţară. Asta nu înseamnă că ei până acum sunt în Ucraina, în zona de conflict. Ei pot fi oriunde în lume, pur şi simplu ei nu au revenit acasă. Este şi cazul fratelui lui Ion Ungureanu, unul dintre protagoniștii documentarului. Se cunoaşte că el a luptat în zona separatistă, doar că el nu e în ţară. Cu siguranţă, atunci când o să intre, o să fie arestat. După ce a văzut ce s-a întâmplat cu Ion nu îmi vine să cred că va reveni degrabă în ţară. Poate ar mai fi şi mercenari care nu au fost identificaţi de autorităţi şi se află în ţară, dar autorităţile încă nu ştiu de ei.”
Europa Liberă: În mare parte, spuneai că motivația e de ordin financiar, însă vedem în investigaţie că unii devin mercenari din motive ideologice, spun ei. Nu-ţi pare Liuba că există o deosebire foarte mare între mercenarul dornic de bani şi cel promotor al unei ideologii?
Liuba Şevciuc: „Sigur că da. Într-adevăr există mercenari care cred în Novorossia şi în tot ceea ce se întâmplă acolo, aşa cum spunea şi un personaj din documentarul nostru. El spunea că singur s-a dus acolo. Considera că face ceva corect. Acum nu ştiu care rău e mai rău, cel care o face pentru bani sau cel care o face din motive ideologice. Dacă e să-ţi spun strict părere mea, un punct al meu de vedere, cred că e mult mai grav atunci când alegi să împuști în oameni doar ca să câştigi nişte bani.”
Europa Liberă: Liuba, ce urmează după acest film? Ai de gând să continui această tematică?
Liuba Şevciuc: „Noi o să urmărim în continuare ce se întâmplă cu acești mercenari. Unele cazuri încă sunt pe rol. Nu ştiu, poate o să mai publicăm ceva la acest subiect. Îmi este greu să spun. Cert e că o să urmărim subiectul.”