Mariana Rață: „Regulamentul hotărârilor judecătorești este periculos pentru întreagă societate”

Zeci de jurnaliști, avocați, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor de presă au semnat un Apel în care cer Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să renunțe la intenția sa de a adopta astăzi un nou Regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătorești. Regulament prin care – potrivit semnatarilor – este grav afectată transparența sistemului judecătoresc și se limitează drastic accesul la informații de interes public. Chiar dacă, în fața unei impresionante și rapide mobilizări protestatare, CSM și Ministerul Justiției par să dea înapoi, semnatarii apelului au anunțat că vor manifesta în această dimineață împotriva acestei noi tentative de a feri actul justiției de ochii lumii.

Mariana Rață

O convorbire la această temă cu jurnalista de investigație Mariana Rață de la Centrul de Investigații Jurnalistice și TV8.

Interviul dimineții: cu Mariana Rață (Centrul de Investigații Jurnalistice și TV8)

Europa Liberă: Mobilizare rapidă și impresionantă a zeci de jurnaliști, avocați, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor media împotriva a ceea ce pare a fi o intenție a CSM de a adopta, în grabă, un nou Regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătorești. Un Apel către CSM cuprinde și concretizează îngrijorările și criticile față de acest proiect, care este în general apreciat ca exemplu de limitare a transparenței actului de justiție. De fapt, dna Rață, ce pericol trebuie să vadă orice cetățean, nu doar semnatarii protestatari în acest proiect de Regulament?

Mariana Rață: „Regulamentul pentru publicarea hotărârilor judecătorești pe site-ul instanțelor de judecată este periculos pentru că îngrădește accesul la justiție sau la hotărârile de judecată nu doar pentru jurnaliști, dar pentru întreagă societate. Așa cum este elaborat astăzi, acest Regulament va prevedea anonimizarea tuturor hotărârilor de judecată și nu va fi mai exista deloc posibilitatea de a căuta după nume hotărârile. Astfel încât, atunci când vom deschide portalul instanțelor de judecată, vom găsi niște hotărâri cu „X”-uri din care nu vom înțelege nici cine cu cine se judecă, nici pentru ce se judecată, nici care este decizia instanței de judecată.”

Europa Liberă: Dacă v-aș întreba de ce ar fi necesar ca acest acces să fie păstrat, de ce ar fi necesar ca jurnaliștii, avocații, comunitatea să poată vedea numele acestor oameni, cum ați explica?

Mariana Rață: „Noi trăim într-o societate profund marcată de corupție și de neîncrederea populației în actul justiției. Atunci când ai pe tapet în societate problema cu miliardul furat, atunci când în societate se vorbește foarte mult

despre funcționari corupți și de demnitari corupți, este imperios să poți avea acces la justiție, să vezi dacă se face dreptate pe aceste cazuri.

Din păcate, foarte recent am avut exemplu câtorva hotărâri de judecată care vizau companiile asociate cu Ilan Shor, companii prin care au fost luate credite de peste 30 de miliarde de dolari de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, și, deși era vorba despre denumiri de firme în aceste hotărâri judecătorești, ele au fost anonimizate în așa fel încât nu mai înțelegi nimic. Și atunci când e vorba despre subiecte atât de sensibile, este foarte important ca societatea să aibă acces la hotărâri judecătorești integrale, ca să putem vedea și noi dacă se dorește cu adevărat să se facă lumină și dreptate în dosarul miliardului furat, sau se dorește doar mimarea justiției și scoaterea basma curată a celor care au fost implicați în acest furt.”

Europa Liberă: Cine, dna Rață, ar putea fi interesat de adoptarea unor prevederi ca cele pe care le conține, de exemplu, proiectul Regulamentului cu pricina? Că doar n-o fi doar un fel de gâlceavă între radicalii datelor personale și adepții transparenții maximă?

Mariana Rață: „Este foarte complicat să spunem cine, de fapt, are interesul, pentru că în discuții particulare cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, o parte din aceștia afirmă că nu susțin aceste prevederi din Regulament, mai degrabă ar opta pentru proiectul Regulamentului elaborat de către Curtea Supremă de Justiție.

Pe de altă parte, știm că foarte mult a insistat pe varianta actuală a acestui Regulament reprezentații Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, dar implicarea lor în acest caz a venit nu știu cum, e o coincidență sau nu e coincidență, în luna februarie 2017 după ce presa a scris despre o hotărâre judecătorească adoptată în cazul surori ministrului justiției care se judeca cu o întreprindere de stat în care a activat până nu demult și solicita despăgubiri mari pentru faptul că a fost eliberată din funcție. Repet, nu știu dacă este o coincidență sau nu care vizează sora ministrului de justiție, dar este un fapt că a doua zi a fost eliminată posibilitatea de căutare după nume a hotărârilor judecătorești. Lucrurile cam așa s-au întâmplat.”

Europa Liberă: Deci, posibilitatea deja nu există. În aceste hotărâri deja, în loc de nume, apar spații goale?

Mariana Rață: „În loc de nume spații goale sau X-urile astea din hotărârile judecătoresc apar de mult timp. Şi anul trecut existau. Pe noi nu ne deranja atât de mult acest fapt, era oarecum acceptabil că erau anonimizate hotărârile, erau eliminate numele de acolo… Problema este că acum nu mai putem căuta hotărârile judecătorești. Până atunci exista posibilitatea de a introduce într-un câmp separat de pe site-ul instanțelor numele unei părți și puteai găsi hotărârea, chiar dacă era anonimizată, cel puțin știai că ea se referă la un om concret. Acum numai există această posibilitate, pentru că a fost exclusă opțiunea de a căuta după nume, a fost exclus câmpul care prevede cine cu cine se judecă şi apar niște cifre după care trebuie să ghicești că aici este numărul dosarului și să citești niște x-uri în hotărâre.”

Europa Liberă: Ministrul, că vorbeați și despre asta, ministrul aseară a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să nu examineze și să nu adopte proiectul de Regulament și a spus că a fost auzit după ce a remarcat că s-au făcut deja speculații sau se fac speculații în acest sens. Totuși, ați chemat în continuare, dna Raţă, la protestele programate pentru această dimineață în fața CSM. De ce, de vreme, ar întreba mulți, de ce dacă revendicările formulate în apel par să fie acceptate?

Mariana Rață: „Revendicările sunt mai mult decât să fie amânată examinarea și adoptarea Regulamentului care a fost propus de către Consiliul Superior al Magistraturii. Dar nici măcar nu este vorba de asta. Din păcate noi nu mai putem avea foarte mari încredere în autorități în condițiile în care noi am solicitat timp de jumătate de an să fim invitați la discuții pe marginea acestui Regulament, să ne expunem și noi punctul nostru de vedere, pentru că nu considerăm că este o cheie așa cum este elaborat acum acest Regulament.

Vinerea trecută am fost contactați de reprezentații Centru lui Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și ni s-a propus să ne întâlnim miercuri 11 octombrie ca să vorbim despre acest proiect. Tot vineri noi am aflat că proiectul a fost inclus pe ordinea de zi de marți.”

Europa Liberă: Deci, din nou un fel de mimare a comunicării?

Mariana Rață: „În condițiile în care îl votezi marți despre ce ar mai trebui să vorbim miercuri, documentul va fi deja adoptat și maxim ce se poate întâmpla să fim convinși să-l acceptăm așa cum este. În această situația nu știu dacă putem avea încrederea în autorități atunci când ne spun nu veniți marți pentru că noi nu vom vota. Ședința CSM va avea loc, pentru că există cvorum și atunci în lipsa noastră nu știm dacă nu cumva se poate întâmpla să fie votat documentul. Ministrul justiției este doar un membru al CSM, oricine din alți membri pot veni cu propunerea să fie reinclusă pe ordinea de zi acest regulament și să fie votat.”

Europa Liberă: Ziceați mai sus despre un proiect de Regulament al Curții Supreme de Justiție. Deci, înţelegem că există un alt Regulament și o altă părere a Curții Supreme de Justiție? Cum se explică, iată, această aparentă diferență în abordări din partea CSJ și CSM?

Mariana Rață: „Curtea Supremă de Justiție a elaborat încă demult un proiect de Regulament, însă el nu este făcut încă public… Sperăm că astăzi dimineață va fi publicat pe site-ul CSJ. Acest Regulament este mult mai acceptabil, este mult mai aproape de rigorile europene și tot ce înseamnă respectarea drepturilor omului. Noi am scris și în acel apel adresat către Consiliul Superior al Magistraturii că ne-am dori ca drept bază pentru scrierea viitorului Regulament sau a unui regulament de publicarea hotărârilor judecătoreşti să fie luat acest proiect propus de CSJ care însă, eventual ar putea fi îmbunătățit sau cel puţin să ne fie explicate nişte lucruri pe care nu le înţelegem noi acolo.

Am fost întrebaţi de ce nu susţinem din start acest proiect propus de CSJ, iar explicaţia este că din păcate el deocamdată nu este făcut public, el circulă prin presă, dar obţinut pe căi nu tocmai oficiale şi anumite aspecte trebuie discutate public. Deci, dacă vrem să avem un Regulament bun este nevoie ca el să fie discutat măcar câteva zile în societate şi să poată să fie accesat deschis pe un site oficial şi nu să fie transmis presei cum ar veni sub masă.”

Europa Liberă: Totuşi, de ce CSJ ar avea altă părerea decât CSM? înţeleg că e un Regulament mai bun cel al CSJ?

Mariana Rață: „Da, noi îl vedem ca fiind mai bun. Ne întrebăm şi noi de ce CSJ a decis să aibă o opinie separată în acest caz. Poate se explică prin faptul că Mihai Poalelungi este un fost judecător la CEDO, ştie care este practica CEDO şi cum este corect să se facă justiţia. Am văzut mai multe declaraţii făcute în ultima perioadă de timp preşedintele Curţii Supreme de Justiţie care spune că aşa cum este elaborat actualul Regulament al Consiliului Superior al Magistraturii asta va îngrădi foarte mult accesul societăţii la actul justiţiei şi va limita foarte mult transparenţă în modul de a face justiţie în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci, o recunoaştere şi din interior?

Mariana Rață: „Exact. Dar ziceam un pic mai devreme, asta nu este doar opinia doar al dl Poalelungi, ştim că acest proiect elaborat de către CSJ a fost expertizat şi de un alt membru al Consiliul Superior al Magistraturii Teodor Cârnaţ şi mai sunt alţi membri ai Consiliului care de asemenea nu susţin proiectul.”

Europa Liberă: Dar de ce nu-l susţin în surdină?

Mariana Rață: „Din păcate marea problemă a justiţiei moldoveneşti este că există anumite temeri, nu ştiu de ce sunt alimentate, dar membrii CSM se tem să vorbească deschis despre preferinţele lor şi mă tem că sunt cumva obligaţi sau convinşi să voteze pentru proiectul scris de CSM sau de Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.”