Un raport asupra stării mass media în Republica Moldova, prezentat ieri la Chișinău de către Centrul de Jurnalism Independent, arată o situație paradoxală: guvernarea se declară un promotor aprig și consecvent al valorilor europene, iar starea mass media se degradează văzând cu ochii. Cum se explică această stare de lucruri? Răspunsuri în convorbirea cu directorul executiv al Centrului de Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Nadine Gogu (CJI)
Europa Liberă: Indicele privind Starea Presei din Republica Moldova în 2017, un amplu raport pregătit de experții CJI, arată regrese practic sub toate aspectele în comparație cu anul precedent... Înainte de niște concretizări necesare în acest sens, o întrebare care nu poate să nu fie pusă în acest context: ce explicație aveți Dvs. pentru situația neobișnuită în care cu cât guvernarea-și reconfirmă mai vocal atașamentul la valorile europene, la cauza de integrare europeană, mass media degradează, îndepărtându-se de rolul pe care democrația i-l rezervă în societate?
Nadine Gogu: „Din câte am observat în ultimul an, într-adevăr a existat o retorică pro-europeană ca și în ultimii ani în general, dar ce ține de media, a fost mai mult la nivel declarativ. S-au făcut anumite declarații, dar nu au urmat acțiuni concrete. Dacă vorbim de acel grupă de lucru creat de către Parlament din care face parte și societatea civilă, da, au fost multe ședințe, s-a lucrat la anumit proiecte de lege, dar nu au fost votate amendamente sau anumite prevederi, respectiv nu putem spune, pentru că acest studiu, acest raport evaluează situația din anul 2017, și în 2017 nu am avut parte de nicio schimbare din cele solicitate de către societatea civilă. Au fost modificări, e adevărat, pe segmentul mass-media, în audiovizual în special, dar acolo iarăși încă nu au fost văzute efectele acestor schimbări.”
Europa Liberă: Sunt șapte indicatori în acest studiu relevanți pentru realitățile mass-media din RM: Cadrul juridic de reglementare a activității mass-media; Contextul politic; Mediul economic; Mediul profesional; Calitatea jurnalismului; Securitatea informațională din perspectiva mediatică; Securitatea jurnaliștilor... Vom încerca să ne oprim sumar măcar la unele dintre ele. Bunăoară, cum contribuie mediul, contextul politic la deteriorarea presei și a rolului, misiunii ei în societatea moldavă?
Nadine Gogu: „Apropo, dacă ne uităm atent la infograficul pe care l-am difuzat ieri, dintre toți cei șapte indicatori, doar la contextul politic observăm un mic progres, dar oricum, progresul nu este progres. Comparativ cu anul 2016, când a fost făcut pentru prima dată Indicele privind starea presei, atunci situația era foarte gravă, acum situația e gravă, s-a îmbunătățit puțin, dar oricum este gravă. În 2016, am avut alegeri, asta explică de ce atunci acest indicator era și mai mic decât acum, dar este un indicator care este legat, interconectat cu celelalte indicatoare și se influențează indicatorii unul pe altul, pentru că cum nu vrei ,asta e situația.
Politicienii sunt acei care decid ce fel de legi să fie adoptate și tot ei sunt cei care influențează politic anumite structuri, anumite instituții de reglementare și respectiv nu urmăresc ca legile care sunt adoptate să fie implementate sau urmăresc așa cum este interesul lor, în unele cazuri mai mult, în alte cazuri mai puțin, dar din ceea ce vedem, evaluând acest indicator, experții care au participat la evaluare, au remarcat în special concentrarea în mass-media care există în continuare și faptul că s-a mimat desconcentrarea.
De jure, parcă prevederile spun că dacă ar fi urmate aceste prevederi, ar fi implementate, nu ar trebui să avem concentrare. Dar de facto asta există și chiar au remarcat mai mulți experți că ultimul timp se remarcă pe câteva segmente concentrarea, ceea ce înseamnă că și instituția care reglementează domeniul, în loc să urmărească să fie implementată legea, ca să nu se admită această concentrare, oricum ea se întâmplă și sunt remarcate de exemplu au fost date diferite cazuri și cazul TV8, tergiversarea cesionării licenței, tot a fost menționat ca un factor care iată a influențat acest indicator.”
Europa Liberă: Descrieți mai în detaliul și ceilalți indicatori pe care i-ați menționat…
Nadine Gogu: „S-a vorbit și despre mediul economic și despre securitatea informațională, din perspectivă mediatică. Cadrul economic la fel. Recent, a fost acest caz răsunător despre așa-numita înțelegere de cartel. Sigur, nu a fost inclusă în acest raport care acoperă doar anul 2017, dar oricum asta nu înseamnă că situația nu era gravă și anul trecut. Aici, avem foarte multe mass-medii, în special din cele cu acoperire mare, cu o audiență, cu rating mare care sunt deținuți de către proprietari politicieni, deci asta este un factor care influențează aceste indicator.
Nu avem sustenabilitate, și asta trebuie să o spune, pentru că pe lângă faptul că nu există independență financiară față de politicienii noștri, o mare parte din media, independente sunt dependente de finanțatorii străini, pentru că altfel nu ar exista, altfel ar fi puși în situația să fie închise, pentru că nu ai cum să exiști pe o piață…
De exemplu, piața publicității este mică, subdezvoltată, dar este și monopolizată. Cum să exiști dacă nu ai cu ce să acoperi salariile, că nu vorbim de profit, dar vorbim de resursele minime necesare pentru ca să exiști, să plătești niște salarii, să poți plăti tipografia în cazul ziarelor sau alte resurse ca să poți să funcționeze așa cum ar trebui să funcționezi normal. Aici și cadrul legal, din punct de vedere economic, care trebuie să asigure buna funcționare a presei, ca să fie dezvoltată această presă, nu există. E adevărat, lucrăm acum în grupul de lucru, sperăm că se va întâmpla în 2018 dacă nu ne vor da peste cap planurile alegerile care urmează. Avem multe alegeri anul acesta, se pare.”
Europa Liberă: În același context, premierul Pavel Filip, într-un editorial publicat pe portalul euractiv.com., se arăta convins că mass-media din RM ar trebui susținută de investitori străini, pentru a se dezvolta și a deveni o adevărată putere a patra. Ar fi asta o soluție pentru a scoate de sub control politic și de altă natură „presa capturată”, ca să spunem așa? De ce n-a fost posibil așa-ceva până acum?
Nadine Gogu: „Subiectul acesta de câțiva ani, dacă nu greșesc, periodic apare pe agenda politicienilor, atunci când au prilej, ocazii, când mai merg în afară să facă aceste invitații. Dar din câte am văzut, nu s-a întâmplat nimic, nu au dat buzna peste noi investitorii străini, pentru că la ce să vină aici? În condițiile în care cei locali abia de respiră, cei care vor să rămână independenți, sigur, de factorul politic.
Este foarte dificil și de fapt chiar discutam recent cu unii dintre colegii noștri că nu există la moment un studiu foarte complex al pieței media, ca să vedem ce avem de facto. Probabil, ar trebui să ne concentrăm și pe asta, să vedem din toate perspectivele, din toate punctele de vedere, nu doar audiența, sau nu doar calitatea conținutului pe care-l oferă când facem diferite monitorizări. Aici din punct de vedere economic trebuie analizat foarte bine care este piața, câte media poate să existe pe o asemenea piață cum este Republica Moldova. Da, dacă ne uităm după acele radiografii care arată câte media avem noi, ar părea la un moment dat că sunt foarte multe din punct de vedere numeric, pentru că sunt multe locale, sunt mulți radiodifuzori care difuzează prin cablu și tot așa. Dar iarăși, e nevoie de un studiu.”
Europa Liberă: Mediul profesional și calitatea jurnalismului... Regrese și aici, realitate destul de tristă din anumite puncte de vedere. Ce explicații au experții studiului?
Nadine Gogu: „Când e vorba de calitate, avem atâtea studii în ultimii ani care demonstrează că există manipulare și dezinformare și nu doar din materialele care vin din afară, de la presa din afară, dar și presa locală, așa numita propagandă internă. Pentru că în condițiile în care presa este deținută de către politicieni, sigur că ei au agenda lor și respectiv solicită jurnaliștilor să reflecte această agendă a lor, nu agenda publicului. În cazul acesta, dacă trecem de la reglementare la auto-reglementare, [revin iarăși la ideea] că nu este respectat Codul Deontologic, chiar dacă unele instituții media au semnat acest cod, oricum nu este respectat. Probleme de integritate, și iarăși fac trimitere la cazul recent care a fost mult mediatizat în ultimul timp despre vizita jurnaliștilor la Istanbul. Aici putem într-adevăr din diferite perspective să analizăm această situație, dar oricum, generalizând, e vorba de Codul Deontologic care nu este respectat.”