Cel mai proaspăt raport al organizației internaționale cu sediul la New York, Freedom House, arată tendințe îngrijorătoare și în cazul Republicii Moldova, pe un fundal general cure nu inspiră deloc optimism. În analiza „Națiunilor în tranziție”, Republica Moldova este plasată pe locul 19, spre coadă, în clasamentul a 29 de state din fostul spațiu sovietic, Europa Centrală și de Est, este o țară cu „regim hibrid” și probleme cronice sau acutizate de democrație. Ce înseamnă acest lucru și cum poate fi explicat?
Victor Gotișan
Răspunsuri în cadrul convorbirii cu expertul Victor Gotișan, autorul raportului pentru Freedom House privind Republica Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu cercetătorul Victor Gotișan
Europa Liberă: Tradiționalul raport al organizației Freedom House privitor la evoluția „Națiunilor în tranziție” – este vorba de 29 de țări postcomuniste din fostul spațiu sovietic, Europa Centrală și de Est și Balcani – plasează Republica Moldova pe locul 19, spre coadă, după metabolismul democratic. Republica Moldova ar fi un stat cu „regim hibrid”... Întâi de toate, ce trebuie să înțelegem prin calificativul de stat cu „regim hibrid” aplicat Republicii Moldova în raport?
Victor Gotișan: „E vorba despre un regim hibrid care de fapt este o țară de tranziție, adică de la un regim post-autoritar la un regim democratic. În baza acestui fapt, există câțiva indicatori care reprezintă sau care justifică astfel de indicator. Anume, există o presă liberă, dar cu multe probleme. Există un sistem democratic care frânează de fapt și există niște reforme care de fapt mai mult sunt mimate de către puterea politică, și, în general, reformele sunt făcute în baza unor principii nu tocmai corecte, dacă putem să spunem așa. Deci, este un regim de tranziție de la un stat autoritar la un stat cu principii democrație. Tranziție, asta e.”
Europa Liberă: Și să înțelegem că acestea sunt și motivele prin se explică regresul în care se vădește Republica Moldova. Corect înțeleg?
Victor Gotișan: „Exact. Vorbim de un regres minor, e 0.04%, însă este un regres, trebuie să recunoaștem. Și dacă ar fi, de exemplu, să facem o comparație, nu trebuie să înțelegem că doar Republica Moldova în 2017 a avut regresul respectiv. De exemplu, din cele 29 de țări, aproape 20 din ele au regresat la capitolul indicelui democrației. Paradoxal, dar vecinii noștri, atât România, cât și Ucraina, chiar și același Belarus, au înregistrat o oarecare creștere, o creștere în ceea ce privește punctajul acesta al democrației, sau indicele democrației, în general.”
Europa Liberă: Concentrarea de putere nu generează mai multă democrație, justiție, libertate a presei etc. Adecvată această concluzie la capătul analizei realizate pentru Freedom House atunci când este vorba de Republica Moldova? S-ar părea că din această perspectivă în Republica Moldova, cu atâtea posibilități de control în această perspectivă, ar putea fi un paradis al democrației. Iată că nu se întâmplă, aparent.
Victor Gotișan: „Cum ați spus, concentrarea puterii în mâinile unei singure părți nu înseamnă că trebuie să fie neapărat o creștere economică sau o stabilitate în Republica Moldova. Și aici îmi amintesc de același sistem check-and-balance. În cadrul lui, există o anume divizare a puterilor, o neconcentrare, o descentralizare a puterii. Bineînțeles, fiecare se poate monitoriza, fiecare vine cu alternative, cu o nouă propunere, o nouă ofertă pe anumite reforme. Și respectiv poate să fie o creștere. Anume în contradicție, în discuții se poate veni cu careva reforme. Când însă cineva deține controlul asupra mai multor instituții ale statului, aici nu putem vorbi despre reforme clare și bine puse la punct.”
Europa Liberă: Raportul mai este subintitulat „Falsele promisiuni ale populismului”. Cât de mult se regăsește Republica Moldova într-un asemenea titlu-diagnostic?
Victor Gotișan: „Populismul este foarte concludent în cazul Republici Moldova și aici îmi vine în minte campania electorală, care a avut loc la sfârșitul anului trecut, care în mare parte a fost câștigată în baza unor declarații populiste care au venit din partea unui anume candidat, fiind fals și manipulare. Cum ați menționat, astfel este numit și raportul, dar nu cel al Republicii Moldova, ci în general raportul „Nations in Transit” pe toate țările.
Iarăși mă întorc, acest populism nu este o caracteristică doar a Republicii Moldova. Este în majoritatea țărilor, de exemplu, aici ne amintim cazul Poloniei, care a fost una dintre țările care a suferit regres în cazul democrației anume din cauza asta – a populismului. Sau aceleași alegeri din Statele Unite, nu pot să mă pronunț, dar este un indicator menționat în indicatorul general, cazul Brexit-ului și multe altele. Asta era mesajul comun al raportului general: populismul revine în forță și asta este foarte vizibil.”
Europa Liberă: Pentru cine sunt de fapt utile sau constituie un semnal aceste clasamente, analize?
Victor Gotișan: „În primul rând, cred că pentru cetățenii Republici Moldova, să vedem noi unde suntem și unde am progresat la fiecare capitol din cele șapte pe care le analizează raportul. De asemenea, o mare importanță, dacă nu chiar cea mai mare importanță, sunt pentru partenerii externi și partenerii de dezvoltare. Este un fel de barometru pentru ei, să vadă unde este la moment Republica Moldova, cum a progresat și care trebuie să fie acțiunile lor de viitor, prin diferite investiții, prin diferite proiecte implementate.”
Europa Liberă: Raportul este intitulat „Națiuni în tranziție”, întrebarea mea e dacă din nou dăm vine pe așa-zisa mentalitate sovietică pentru acest regres sau e totuși altceva la mijloc?
Victor Gotișan: „Aici nu știu dacă putem vorbi despre mentalitatea ex-sovietică, pentru că au trecut deja 25 de ani…”
Europa Liberă: Dar totuși suntem încă în tranziție…
Victor Gotișan: „Bineînțeles, suntem într-o tranziție permanentă, să-i spunem așa. Practic, Moldova a avut întotdeauna scorul acesta de 4.8-4.9, a oscilat, niciodată nu a trecut de exemplu de 4.6 sau 4.5, nemaivorbind de 2.0 sau 3.0, cum de exemplu au fost și sunt țările din Europa Centrală sau de ce nu, dacă am face o comparație cu Țările Baltice, unde scorul este de circa 3.0, chiar mai mult. Întrebarea pe care trebuie să o ridice acest raport: de ce Țările Baltice au putut și noi nu am putut. Asta de fapt și este răspunsul.”
Europa Liberă: Sunt de prevăzut critici sau chiar cârcoteli la adresa Dvs. ca autor al raportului Freedom House privitor la Republica Moldova din partea fanilor mai sensibili ai guvernării. Ce criterii, alte rigori, a urmat analiza Dvs. pentru prestigiosul institut american, astfel încât orice reproș de părtinire sau altceva să fie îndepărtat din capul locului?
Victor Gotișan: „Dacă ne referim, de exemplu, la metodologie, este una clară și strictă. Sunt niște întrebări clare la care trebuie să dai răspuns,
Decizia finală la acordarea punctajului e luată de un grup de experți internaționali și inclusiv naționali...
pentru fiecare întrebare trebuie să vii cu un anumit argument și trebuie să se înțeleagă din start că există un grup de experți. De fapt, eu am fost cel care a scris și a editat, dar decizia finală la acordarea punctajului – fiecare cercetător poate să o propună – însă decizia e luată de un grup de experți internaționali și inclusiv naționali.
Deci, vorbind despre veridicitatea indicilor sau notelor date cred că nu poate fi pusă în discuție pentru că există un fel de board care filtrează orice afirmație, orice declarație, orice sursă care a fost dată și inclusiv orice notă care a fost publicată, analizând-o în baza diferitor criterii sau informației prezentate.”
Europa Liberă: Domnule Gotișan, ce va impresionat poate la lectura finală a acestui raport, din perspectiva poate a unor diferențe, asemănări între țările aflate în această analiză? E ceva specific pentru Republica Moldova care ar scoate statul în evidență sau lucrurile sunt ca între frați și surori?
Victor Gotișan: „Cum ați menționat, într-un fel e ca între frați și surori. Practic, ne asemănăm dacă nu cu țările Europei Centrale, în mare parte cu țările din fosta URSS. Doar un simplu exemplu, puterea încearcă întotdeauna să-și mențină influența prin anumite chichițe. Avem cazul Armeniei și a Kîrgîzstanului unde ca să se mențină la putere partidele politice actuale au schimbat legislația electorală și, inclusiv, modul de conducere a țării, de exemplu, din prezidențială în parlamentară. La noi se merge de exemplu acum, cum bine știți, pe schimbarea sistemului electoral. Practic, ne asemănăm. Găsim ieșiri din situație, doar ca să rămânem acolo, unde suntem.”