Schimbări pe piața media: liderul PD, Vladimir Plahotniuc, a renunţat la proprietatea asupra a două posturi TV pe care le deținea, Canal 3 și Canal 2, astfel încât a rămas acum cu două posturi de televiziune, Prime și Publika TV, dar și cu alte două de radio, Muz FM și Publika FM.
Decizia de cesiune a primelor două către compania Telestar Media, fondată acum două săptămâni de către consilierul liderului democrat, jurnalistul Oleg Cristal, a fost aprobată în ședința de vineri a Consiliului Coordonator al Audioviziualului. Ulterior deciziei, preşedintele şi vice-preşedintelel CCA şi-au dat demisia, iar Consiliul şi-a ales imediat alt conducător. Discutăm astăzi despre toate acestea cu analistul media Vlad Ţurcanu.
Europa Liberă: Dle Țurcanu, care este lectura Dvs. asupra știrii că Oleg Cristal, fostul redactor şef la Publika TV, actual consilier al liderului democrat Vlad Plahotniuc, a preluat prin cesiune, doua din cele patru televiziuni care aparțineau șefului său?
Vlad Țurcanu
Vlad Ţurcanu: „E o formalitate dictată de amendarea Codului Audiovizualului. E, de fapt, o revenire la o situație anterioară de acum aproximativ șapte ani. Codul Audiovizualului, această lege votată în anul 2006, prevedea inițial aceeași normă care permite proprietarilor să dețină cel mult două licențe de emisie, dar legea a fost schimbată în anul 2010 cred, ca să poată deţine cinci.”
Europa Liberă: O prevedere anti-monopol, aşadar, acum, care spune din nou că nu mai mult de două licențe.
Vlad Ţurcanu: „Da, numai că nu doar asta este problema din audiovizual. Lucrurile au trenat în timp, au fost amânate, cum ar fi chiar votarea unei noi legi în audiovizual, ceea ce e un angajament pe care Guvernul și l-a asumat în urmă cu un an și jumătate, dar lucrurile au fost amânate tocmai pentru a se pune la punct chestiuni care nu vor cadra cu viitoarele realități legislative în audiovizual.”
Europa Liberă: Revine, dle Țurcanu, Vlad Plahotniuc prin această mișcare la tactica când își deținea tv-le prin interpuși?
Vlad Ţurcanu: „Nu știu. Aceste chestiuni nu sunt reglementate de către lege. Dar trebuie să judecăm și în funcție de prestația pe care o au anumite televiziuni. În ceea ce privește cele două posturi de televiziune, Canal 2 și Canal 3, ele nu excelează prin prea multe emisiuni originale, multe dintre emisiunile de știri de exemplu de la Canal 3 sunt, de fapt, o preluare a ceea ce vedem la Publika sau la Prime. Deci, este clar că vorbim despre un trust pe care nu s-a ascuns că-l deține Vladimir Plahotniuc. Numai că prin metode legale nu putem să intervenim, cel puțin nu acum, pentru a se schimba lucrurile.
Lucrurile sunt ca și în domeniul politic: lucrurile dificile, problemele datează de mai mulți ani, au vechime și cred că se putea interveni din punct de vedere legislativ în anumite perioade pentru ca să se modifice situația din domeniul audiovizualului, dar cred că nu este momentul acum, când voință politică este puțină. Se putea poate în acea perioadă a primei alianțe, a celei de-a doua alianțe politice pentru integrare europeană, dar nici atunci nimeni nu a intervenit, dimpotrivă din anumite puncte de vedere cred că situația a degradat în audiovizual.
Dacă e să ne îndreptăm privirea către o altă problemă din audiovizual față de cea politică pe care o invocați Dvs., vorbim și despre o problemă geopolitică, când spațiul audiovizual al Republicii Moldova este dominat, din păcate, de televiziuni provenind din alte țări, în special din Federația Rusă.”
Europa Liberă: O să vorbim și despre asta, dle Țurcanu. Să aranjăm puţin lucrurile: s-a făcut recent un amendament la Codul Audiovizual prin care acea „relaxare” pe care o aveau proprietarii de tv, de a renunța la licenţele pe care le au în surplusul celor două legale abia atunci când expiră aceste licențe, iată că această relaxare a fost anulată. Dvs. cum vă explicați: de ce factorul politic, democrații, au inițiat acel amendament la cod? Cine să-i fi determinat? Pare ciudat din moment ce mai întâi au acceptat că proprietarii renunță la licențe atunci când expiră, iar după asta au zis: nu, fraților, acum?
Vlad Ţurcanu: „Este, din punctul meu de vedere, o mică cedare pe care o face factorul politic, în cazul de față partidul care conduce în Parlament. Pentru că în realitate problemele sunt mult mai mari decât aceasta. Este și un rezultat al unor presiuni care s-au exercitat dinspre partenerii europeni ai Republicii Moldova, care tot timpul au insistat ca să nu existe acest monopol pe care îl are Vladimir Plahotniuc în domeniul audiovizualului. Şi asta se vedea din documente până recent.”
Europa Liberă: Deci, de voie - de nevoie s-a grăbit punerea în practică a interdicţiei?
Vlad Ţurcanu: „Și asta. Dar vă spuneam că din punctul meu de vedere, se cuvine să se modifice mult mai multe lucruri în Codul Audiovizualului, să se adopte o nouă lege pentru ca încetul cu încetul să reintrăm în normalitate. Pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală nu vine aproape deloc în concordanță cu ceea ce înseamnă în fapt domeniul audiovizualului - este un bun public și cetățenii trebuie să aibă acces egal la televiziuni. Și, bineînțeles, nici Consiliul Audiovizualului nu ar trebuie să se comporte de așa manieră încât să lase impresia că nu este interesat de ceea ce înseamnă interes public.”
Europa Liberă: A propos, de asta CCA s-ar fi putut opune acestei cesiuni, măcar cu argumente de bun simț, dacă admitem că cele legale, teoretice nu-i stau la dispoziție?
Vlad Ţurcanu: „Nu cred, pentru că, așa cum vă spuneam la început, aceasta a fost o formalitate și din punct de vedere legal lucrurile stau în regulă. Numai că în alte privințe greșește Consiliul Audiovizualului, atunci când declară, și am auzit oficiali de acolo spunând așa ceva în Parlament: că nu poate interveni în politica editorială a posturilor de televiziune. Situația așa cum se prezintă la ora actuală în ceea ce privește știrile, de exemplu, este cu mult mai proastă decât în urmă cu șapte ani, pentru că televiziunile de regulă au deraiat cu totul de la un principiu elementar din jurnalism cum ar fi imparțialitatea, și în știri vedem de obicei fețe politice ale acelor partide care controlează posturile respective și asta nu se întâmplă doar cu ceea ce deține liderul Partidului Democrat sau liderul acestui partid, se întâmplă și în alte părți.
De asemenea, Consiliul Audiovizualului a evitat să abordeze o problemă extrem de spinoasă care privește măsurările de audiență în Republica Moldova, care nu sunt foarte credibile, dar CCA și-a declinat competența pe acest capitol și a lăsat ca lucrurile să decurgă într-un mod haotic din acest punct de vedere.”
Europa Liberă: De ce din punctul Dvs. de vedere un CCA atât de „fără dinți”?
Vlad Ţurcanu: „Pentru că audiovizualul este un domeniu extrem de important pentru factorul politic, dar și interesant din punct de vedere comercial. Pentru că piața de televiziune, la ora actuală, să spunem, se cifrează la aproximativ 10-12 milioane de euro, sunt bani făcuți din televiziuni pe an, dar au fost vremuri și mai bune când vorbeam de 18 milioane de euro, prin anii 2007-2008. Iar prima parte a interesului, interesul politic, este determinant și toate guvernările care s-au perindat la putere în Republica Moldova au ținut cu tot dinadinsul să controleze audiovizualul, pentru că în felul acesta își asigurau continuitate la putere.”
Europa Liberă: Ziceați, dle Țurcanu, că ar fi nevoie de un nou cod… Dar în aceste condiții, orice cod al audiovizualului s-ar adopta, situația ar putea rămâne aceeași, nu?
Vlad Ţurcanu: „Este o situație exactă pe care o descrieți, dar e valabilă și pentru celelalte domenii, nu numai pentru audiovizual. Da, în audiovizual, de exemplu, la ora actuală membrii CCA ajung să lucreze, să conducă lucrurile în audiovizual fiind propuși în prima instanță de către organizații neguvernamentale, dacă vă puteți imagina o lege atât de democratică. Numai că până la urmă tot factorul politic, tot Parlamentul decide cine să ajungă în Consiliul Audiovizualului și, din păcate, putem spune că în ultimii ani la Consiliul Audiovizualului nu au ajuns somități din jurnalism. Iar rezultatele s-au văzut, rezultate negative.”
Europa Liberă: Cine, până la urmă, dle Țurcanu, ar putea găsi ac de cojoc pentru această problemă - ascunderea proprietarului efectiv al postului tv? Există această problemă și în legătură cu mai multe televiziune suspectate a fi controlate de Partidul Socialiștilor sau de către președintele Igor Dodon…
Vlad Ţurcanu: „Lucrurile nu se pot schimba peste noapte, asta e cu siguranță. Trebuie să existe voință politică pentru ca să se pună ordine în audiovizual, dar voință politică nu a fost niciodată prea multă. De asemenea, noi plătim niște polițe pentru atitudinea pe care am arătat-o față de audiovizual în anii 90', atunci când nu am acceptat, și nici mai târziu nu am acceptat, ca investiții străine să acceadă în domeniul audiovizualului din Republica Moldova. Pentru că aici, între noi, nu ne putem clarifica foarte repede, mai curând că vom comite greșeli sau vom accepta atunci când suntem la putere să preluăm televiziuni decât să lăsăm ca piața să funcționeze prin instrumentele sale.”
Europa Liberă: Și acum, cu acest apel al premierului către investitori străini să vină să investească în presă, credeți în reușita lui?
Vlad Ţurcanu: „Este un apel pe care nu trebuie să-l facă premierul în primul rând. Iar dacă și admitem că e valabil un asemenea mesaj, atunci cred că e puțin tardiv, pentru că la ora actuală toată piața de radio și televiziune este împărțită deja și frecvențe disponibile pentru a fi scoase la mezat ca să fie preluate de investitori străini nu prea sunt.”
Europa Liberă: Rămânem în zona aceasta a reglementatorului din audiovizual. În ziua în care le expirau mandatele de membri ai CCA, președintele acestei instituții, Dinu Ciocan, și vicepreședintele, Nicolae Damaschin, și-au dat demisia, fiind imediat ales un alt președinte. E normal așa ca, de exemplu, conducerea acestei structuri să-și dea demisia și sa fie imediat aleasă alta, mai ales când e o componență nedeplină a instituției?
Vlad Ţurcanu: „Asta este decizia și abordarea pe care o are Consiliul Audiovizualului. Cei doi membri și cei doi foști șefi au procedat în felul acesta, din câte am înțeles din explicațiile pe care le-au dat, pentru că le expiră mandatul de membru al CCA. Sigur președintele Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu rezolvă singur toate problemele care se impun acolo pentru că CCA este o instituție colegială. Dar președintele totuși dă tonul unor decizii care se iau în cadrul Consiliului şi într-un mod tradițional membrii Consiliului îl ascultă pe președintele CCA.”
Europa Liberă: de ce totuşi această ascultare de lege din partea celor doi?
Vlad Ţurcanu: „Este evident că celor doi le expiră mandatul și de aceea au procedat în felul acesta și, de asemenea, este evident de ce s-a ales un nou președinte al CCA, pentru că chiar dacă CCA este o instituție specială, președintele CCA dă tonul acestor decizii.”
Europa Liberă: Și nu se putea aștepta ca cei trei membri lipsă acum în CCA să fie aleși şi abia după asta, într-o componență deplină, CCA să-şi aleagă un președinte?
Vlad Ţurcanu: „Este un detaliu doar, nu cred că CCA a insistat foarte mult asupra unei asemenea derulări de evenimente, pentru că se pare că a contat ideea să existe un președinte până să ajungă cei trei membri viitori la Consiliul Audiovizualului.”
Europa Liberă: De ce?
Vlad Ţurcanu: „Pentru că între timp probabil e nevoie ca să existe un președinte care să decidă, de exemplu, o agendă viitoare pentru Consiliu.”