Ion Chicu: „Motive de îngrijorare există, de panică nu, cazuri pot fi”

Premierul Ion Chicu, într-un amplu interviu la Europa Liberă, despre măsurile anti-coronavirus, dar și relațiile cu donatorii externi, vizita premierului ungar Viktor Orban, șansele finalizării gazoductului Iași-Chișinău și privatizările din an electoral.

Interviu cu premierul Ion Chicu

Europa Liberă: Ce e cu epidemia coronavirus? În România sunt cazuri înregistrate, deja și în Ucraina s-a spus că este înregistrat primul caz. Republica Moldova rămâne, deocamdată, o insuliță. Cât timp ar putea să reziste?

Ion Chicu: „Eu nu cred că trebuie să operăm cu termeni de genul „cât poate să reziste Republica Moldova”, noi nu suntem, să zicem, cu bariere la hotare să nu-i permitem intrarea.”

Europa Liberă: Vorbim despre măsurile pe care le întreprind autoritățile.

Ion Chicu: „Măsurile sunt realizate exact conform recomandărilor, cerințelor Organizației Mondiale a Sănătății - din țările cu risc sporit, noi monitorizăm toți pasagerii, dacă-i vorba de aeroport, în mod special, este vorba de cetățenii noștri din Italia care vin, pentru că în ultima perioadă s-au întors mai mult de 500 de persoane, toți sunt sub monitorizare. Zilnic avem câte 7-8 testări, pentru că vin persoane cu febră sau alte simptome de răceală. Deocamdată, slavă Domnului, noi nu avem niciun caz depistat, toate testele au fost negative. Într-adevăr, este și în România, și în Ucraina, și în Rusia raportează, dar luând în considerare faptul că avem mulți cetățeni de-ai noștri în Italia care revin acasă, este important să fim pregătiți pentru aceasta. Noi întreprindem toate măsurile, avem la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” pregătite și saloanele, medicii sunt instruiți. În caz de necesitate, în foarte scurt timp putem aloca și alte spații în alte spitale, dar nu este motiv de panică. Țările, ați văzut, chiar și în Italia, dacă în primele zile a fost o panică totală, rafturile magazinelor golite ș.a.m.d., până la urmă, situația se stabilizează, se iau măsurile necesare. E bine că noi nu am avut până acum asemenea cazuri, noi am reușit să ne pregătim. Motiv de îngrijorare există, de panică – nu.”

Europa Liberă: De ce am început această discuție întrebându-vă despre coronavirus? Pentru că se apropie și sărbătorile de Paști, un flux mare de cetățeni ar putea să traverseze hotarul. Cei mai mulți, probabil, vor veni la Paștele Blajinilor. M-am uitat pe statistică și, anul trecut, aproape 400 de mii de cetățeni au traversat frontiera și ar trebui să le spuneți acestor cetățeni înainte de a se porni în Republica Moldova ce trebuie să facă.

Ion Chicu: „Noi luăm în calcul fluxul mare de vizitatori. Este clar că în acest an n-o să fie atât de mulți, pentru că fiecare își face planurile respective, inclusiv din Italia, nu-i așa ușor să pleci din localitățile respective și cred că nu le arde foarte tare cetățenilor să călătorească, deși noi îi așteptăm. Este clar că suntem gata să facem față fluxului respectiv, fiecare cetățean care vine din țările cu risc va fi luat sub monitorizare, conform protocolului respectiv. Din păcate, da, ne așteptăm la o diminuare a fluxului de cetățeni, la o diminuare a fluxului de turiști și nu doar la noi, dar în toată regiunea și în toată lumea. Va fi afectată economia mondială și regională, primele semne sunt, avem și prognoza FMI-ului deja privind creșterea economică. Deci este un risc inevitabil pentru economie. Cu toate acestea, noi trebuie să fim calmi și să gestionăm situația cu toată luciditatea și încă o dată fac apel și îndemn către toți: nu trebuie de provocat panică, pentru că în sens final și economic ne costă acest lucru.”

Europa Liberă: Pentru că vorbim despre cei din străinătate, statisticile ce spun – continuă lumea să plece din Moldova?

Ion Chicu: „Statisticile sunt diferite. Știți că erau că pleacă 106 pe zi, 108... Și asta-i o metodologie de calcul foarte interesantă.”

Europa Liberă: Da, chiar și pe oră de-acum se ajunsese să se calculeze câți pleacă.

Ion Chicu: „Este regretabil faptul că cetățenii noștri continuă să plece, vârful, picul, să-i zic așa, plecării a fost depășit. Nu de atâta că au fost întreprinse acțiuni super-revoluționare sau super-eficiente de guvernul acesta sau cel precedent, dar din simplul motiv că deja s-a cam subțiat segmentul celor care pot pleca, trebuie să recunoaștem acest lucru. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că în Republica Moldova apar salarii cât de cât competitive și am adus exemplul din domeniul IT, avem 10 mii de oameni angajați în Parcul IT, al căror salariu mediu este de 30 de mii de lei pe lună. Acestea sunt cifre exacte și reale. Păi, un salariu, de 1.500 de euro pe lună este comparabil cu ceva european, dar până la urmă, mai sunt și alți factori care urmează...”

Europa Liberă: În educație, în sănătate salariile încă sunt totuși modeste...

Ion Chicu: „Sunt de acord, sunt modeste, dar dacă luăm un creionaș în mână și vedem dinamica salariilor din 2018 încoace o să vedeți o creștere unde de 50%, unde de 70%. Este această creștere, ea nu este încă suficientă pentru a ține oamenii noștri în țară, dar dinamica este clară. Altceva este că oamenii pleacă nu doar din cauza nivelului scăzut sau insuficient al veniturilor, oamenii pleacă pentru că nu-s în siguranță, nu mai cred în viitorul țării, permanent aud numai informație negativă, încredere în ziua de mâine nu mai este. E clar că și aceasta cumva...”

Europa Liberă: ...gradul de corupere, nivelul șomajului...

Ion Chicu: „Gradul de corupție, guvern ineficient, opoziție foarte eficientă – toate acestea, bineînțeles, influențează asupra deciziei de a pleca. Eu cred că, dacă noi o să acționăm în complex pe toate aceste dimensiuni, cel puțin fluxul acesta va fi diminuat.”

Europa Liberă: Câți oameni s-ar afla totuși peste hotare?

Ion Chicu: „Cred că în jur de 800 de mii de persoane de-ale noastre se află peste hotare.”

Europa Liberă: Asta spuneau statisticile și acum doi-trei ani.

Ion Chicu: „Eu nu cred că de atunci s-a schimbat foarte mult din cauza faptului că s-a cam diminuat categoria persoanelor care pleacă, deja pleacă/revin cam la egal.”

Europa Liberă: Pe parcursul multor ani, Guvernul Republicii Moldova încearcă să negocieze acorduri bilaterale cu țările unde se află cetățenii Republicii Moldova, în primul rând pentru protecție socială, dar foarte greu se ajunge la semnarea acestor acorduri. De ce?

Ion Chicu: „Sunt mai multe tentative, unele sunt semnate, unele mai de mult, altele de mai puțin timp. În primul rând este un proces anevoios de negocieri, pentru că conține și componenta financiară. Țările care semnează devin responsabile și pentru asigurarea socială, chiar dacă vorbim de pensii, dacă persoana și-a schimbat locul de trai, oricum țara în care ea a contribuit trebuie să achite. Clar că e vorba mai întâi de estimări financiare etc.”

Europa Liberă: Cât de actual e acest subiect pe agenda moldo-rusă, pentru că în Federația Rusă sunt foarte mulți cetățeni. Se pare că în Occident lucrurile încep să se miște, cu Italia am văzut că negocierile au ajuns la final, cu Statul Israel. Ce se întâmplă cu moldovenii din Federația Rusă și cu acest acord care se pare că e cu barbă de când se negociază?

Ion Chicu: „Mai multe sunt cu barbă. Cu Federația Rusă, de asemenea, se negociază. Acum cu restabilirea activității interguvernamentale, inclusiv acest subiect este pe ordinea de discuții, de negocieri, nu pot să dau un cadru de timp exact când vor fi finalizate, dar progres este.”

Europa Liberă: Ce așteptați să se întâmple în cel mai previzibil timp, ținând cont că politicienii au început să negocieze crearea unei coaliții guvernamentale?

Ion Chicu: „Așteptăm săptămâna viitoare ședința board-ului FMI, la 11 martie va avea loc, când va fi bătută în cuie finalizarea cu succes a programului. Noi am avut în luna februarie negocieri cu Misiunea FMI pentru ultima tranșă, pentru finalizarea cu succes. Am îndeplinit toate condițiile pentru aprobarea ultimei tranșe de 20 de milioane de dolari, așteptăm doar decizia formală a Board-ului de directori. De ce este important acest eveniment pentru noi? În primul rând, pentru faptul că ne putem înscrie în lista țărilor care au fost în stare să ducă un program cu FMI de la început până la capăt. Și în al doilea rând, aceasta ne oferă o perspectivă pentru a avea relații cu FMI-ul și în continuare, nu neapărat pe dimensiunea financiară. Aceasta nu este atât de importantă.”

Europa Liberă: Dar de ce accentuați acest lucru, că „nu neapărat pe dimensiunea financiară”?

Ion Chicu: „Pentru că e important să avem suport și pe promovarea reformelor. Pe dimensiunea gestiunii finanțelor publice, Republica Moldova a avansat foarte mult și este și meritul partenerilor noștri de dezvoltare care au venit și cu asistență tehnică, și cu sugestii de reforme...”

Europa Liberă: Adică nu se mai irosesc finanțele publice așa cum se iroseau alte dăți?

Ion Chicu: „Aici vorbim de ambele componente - și de iroseală, și de venituri. La iroseală încă avem foarte mult de lucru și, probabil, că o să ajungem și la aceasta, dar eu aș vrea să insist mai mult pe partea de venituri. Dacă observați, în 2019, an cu trei guverne și două campanii de alegeri, vedeți cum au crescut veniturile, cum au fost autosuficiențele de mari, vedeți dinamica primelor două luni din 2020 cu venituri chiar impresionante la bugetul de stat și Bugetul public național.”

Europa Liberă: Dar cum se acumulează aceste venituri? Ați găsit rezervele nevalorificate până acum? Ați disciplinat agenții?

Ion Chicu: „Exact despre aceasta și vorbesc, despre efectele eficientizării finanțelor publice, eficientizării administrării fiscale și administrării vamale. Încercați să găsiți în ultimii 15 ani dacă nu mai mult, dacă a fost vreodată o creștere a încasărilor la vamă cu 25,5% lunar. Iată, în februarie 2020 față de februarie 2019 la Serviciul vamal avem +25,5% acumulări. Nu facem mare tam-tam, nu mare laudă, dar este un rezultat al eliminării și schemelor de la vamă, și contrabandei.”

Europa Liberă: Am auzit și voci care spuneau că s-a întețit contrabanda la vamă.

Ion Chicu: „Păi bine, voci sunt, dar noi vorbim...”

Europa Liberă: Chiar datele statistice din România se pare că arată că totuși a crescut contrabanda la hotarul moldo-român?

Ion Chicu: „Eu vorbesc de cifre, Dvs. îmi spuneți de voci. Sunt conștient că sunt rezerve încă mari de crescut, dar vorbim de o creștere de 25,5% a încasărilor și n-a avut loc deprecierea valutei, ca să zici că acesta este factorul sau majorare de impozite sau altceva. Sau nimeni nu crede că economia a crescut cu 25%. Deci, acestea-s rezultate palpabile ale eficientizării activității. Rezerve există, voci și semnale poate despre creșterea contrabandei vor fi, de aceea este și presă - una mai obiectivă, alta mai puțin obiectivă -, dar cifrele sunt cifre, nu poți să le negi.”

Europa Liberă: Dar Serviciul vamal ce vă informează, că totuși au loc cazuri care s-au întețit privind contrabanda sau e în descreștere numărul acestor cazuri?

Ion Chicu: „Ați observat acum trei săptămâni comunicatul Serviciului Vamal, că prin postul vamal Tudora patru TIR-uri cu biciclete au făcut tentativă să treacă. Dacă în anii cei buni, cum cred contrabandiștii, aceste TIR-uri treceau și nimeni nu le oprea, acum, iată, le-au depistat – patru TIR-uri odată. Și sunt multiple, multiple cazuri de acest gen.”

Europa Liberă: Produsele din tutun, alcoolul, spirtul, acestea erau cele mai dese cazuri.

Ion Chicu: „Sigur că cele mai mari riscuri sunt acolo unde-s mărfurile accizate, acolo-i cea mai mare diferență și acolo este evaziunea cea mai mare, anume în acest domeniu.”

Europa Liberă: Dle ministru, și să duceți gândul la capăt. În relația Republicii Moldova cu FMI va exista un nou acord?

Ion Chicu: „Este important să finalizăm acest program cu succes. Eu cred că pe 11 martie vom avea formalizat acest final. Deci am semnat o scrisoare în adresa conducerii FMI ca în luna aprilie să vină o misiune de evaluare pentru pregătirea următorului program. Pregătirea durează, bineînțeles, trebuie să facem o evaluare care-s necesitățile țării iarăși în domeniul reformelor. Eu cred că, dacă merg lucrurile bine, inclusiv pe dimensiunea politică, adică stabilitate guvernamentală, către sfârșitul anului sau către toamna anului acesta noi putem avea deja un proiect de program de viitor și s-ar putea încheia un program nou începând cu anul viitor.”

Europa Liberă: Dar până atunci e o pauză?

Ion Chicu: „Până atunci este o pauză firească, deci nu este o întrerupere, o pauză tehnică. Programul respectiv se finalizează la 20 martie.”

Europa Liberă: Care sunt punctele cele mai vulnerabile pe marginea cărora trebuie să discutați și să aveți o poziție fermă pentru următorul program?

Ion Chicu: „Avem încă rezerve, inclusiv la irosit, cum ați spus Dvs. Dacă am face o evaluare obiectivă și mai puțin politică a eficienței utilizării banilor publici, o să vedeți câte rezerve sunt. Eu sunt convins că măcar 30% din Bugetul public național încă iese afară cum iese căldura acum pe oberliht. Deci, exact așa se duc banii, nimeni nu vrea să atingă teme sensibile cum, de exemplu, am făcut-o eu ieri, sunt teme tabu, mai bine nu le ridici, că aici îți încarci lumea în cap, dar nu trebuie de făcut așa. Este timpul să vorbim și pe teme sensibile.”

Europa Liberă: Și v-ați referit la subiectul sensibil de ieri?

Ion Chicu: „De exemplu, vorbeam despre finanțarea din bugetul public a științei și cercetării, pentru că a fost o tentativă de grevă. Haideți să vorbim un pic despre acest subiect.”

Europa Liberă: Și dacă ați pornit sau nu intelectualitatea împotriva guvernului?

Ion Chicu: „Cred că mă credeți că eu sunt conștient de posibilele consecințe, impact etc., dar mai puțin mă interesează acest lucru, pentru că avem un obiectiv clar. Haideți să eficientizăm cheltuirea banilor publici. Succint despre cazul concret.”

Europa Liberă: Și știința e domeniul unde pot fi economisiți bani?

Ion Chicu: „Haideți să discutăm. Ca și orice alt domeniu, știința, educația, medicina necesită triplări înmulțit la 10 finanțări. Este clar, dar din puținul pe care îl avem nu înseamnă că nu trebuie să fie eficiență în cheltuieli. Noi avem următoarea situație: pentru știință și cercetare cred că din 2007 încoace țara a cheltuit 7-8 miliarde de lei. Trebuia 70 de miliarde, pentru că țările care vor să fie moderne și să fie în pas cu lumea cheltuiesc cu mult mai mult.”

Europa Liberă: Ca să aibă dezvoltare cheltuiesc mult.

Ion Chicu: „Da. Dar haideți să luăm și aceste 7-8 miliarde de lei și să vedem cum i-am cheltuit și pe ce. Lumea de mult deja încearcă să se focuseze pe științe aplicative, mai mult tehnice, progres industrial etc. Am dat puțin aici. Din puținul pe care îl avem, totuși am alocat acești bani. Situația din zilele trecute. Cunoașteți că în 2017 a fost lansată o reformă a Academiei de Științe și a institutelor acestea de cercetare.”

Europa Liberă: Care au trecut în subordonarea Ministerului Educației...

Ion Chicu: „Nu doar subordonarea e importantă, dar și principiile de finanțare. Până la urmă s-a ajuns în 2019 că au fost aplicate următoarele principii: 60% din finanțarea științei trebuie să fie orientată către câștigătorii de proiecte, adică vin cu proiecte institutele și zic: „Iată pentru aceste proiecte ne trebuie atâția bani ca noi să oferim ceva societății”. Și partea a doua - 40% -, ce se numește finanțare instituțională pentru întreținerea laboratoarelor, oficiilor, administrației ș.a.m.d. Așa a coincis că concursul respectiv pe proiecte a fost desfășurat pe parcursul verii și finalizat în august 2019. Nu toate institutele de cercetare – avem vreo 17-19 – au câștigat proiecte. Unele au câștigat „0”, printre ele este și Institutul de Istorie.”

Europa Liberă: Dar pot fi motive și obiective, și subiective?

Ion Chicu: „Bineînțeles, dar este vorba de concurs, de proiecte. Nu pun la îndoială capacitatea și obiectivitatea comisiei care în august 2019 a evaluat aceste proiecte. Deci, ea a atribuit „0” proiecte pentru acest institut, ceea ce înseamnă că este „0” finanțare pentru savanții respectivi. Ne-am pomenit în luna ianuarie, când deja din bugetul anului 2020 am început să finanțăm institutele care au câștigat proiecte, am venit cu metodologia de finanțare instituțională pentru partea aceasta administrativă și am alocat la toate institutele, pentru că da, anul trecut n-a câștigat institutul respectiv proiecte, sperăm că anul viitor când va fi iarăși concurs va câștiga. Nu poți să închizi institutul. Am aprobat această metodologie și s-a început finanțarea. Plus la toate, în 2020 finanțarea de la buget pentru cercetare și știință constituie 545 de milioane de lei, cu 80 de milioane mai mult ca în 2019 sau cu 17% mai mult, repartizate după aceste principii. Toată lumea cunoaște despre acest lucru, toată lumea care nu a câștigat proiecte, bineînțeles, este nemulțumită, dar încercarea de a orienta în politică tot momentul acesta nu contribuie cu nimic la soluționarea lui. În loc să se focuseze pe identificarea proiectelor care ar putea fi câștigătoare la următoarea rundă de concurs, se încearcă altceva.”

Europa Liberă: Dar și declarația Dvs. a sunat oarecum altfel, că ați spus că guvernul nu mai vrea să finanțeze proiecte politice?

Ion Chicu: „La asta m-am și referit, pentru că aceasta-i politică curată, nu mai este altceva, trebuie să recunoaștem lucrurile. Bineînțeles că vii cu datele respective. Ce înseamnă a stopat finanțarea, nimicește știința? Cifrele arată plusuri de milioane în baza proiectelor câștigate, atribuite de guvernul precedent. Cum poți să vii cu asemenea...”

Europa Liberă: Acum stau și mă gândesc, dacă dl Chicu ar face parte din unul din aceste institute, ar reprezenta o entitate de acolo și i-ar spune executivul că, uite care sunt reproșurile, cum ați fi reacționat?

Ion Chicu: „Probabil că aș avea aceeași reacție, dar dacă avem un pic de responsabilitate și un premier din aceștia care, cum cred ei, nu-și dă seama ce vorbește, tot spune: „Arătați societății pe ce ați cheltuit în ultimii 15 ani 7 sau 8 miliarde de lei”, m-aș duce la institut și aș face măcar un raport mic. „Păi, dle Chicu, în 2007 ne-ați dat 8 milioane din buget, iată, am făcut studiul respectiv, am demonstrat că istoria noastră este asta ș.a.m.d.”. Este greu de făcut lucrul acesta? Dar noi le spunem aceasta încă din noiembrie, de când am venit. De ce nu se face? Oare societatea, cetățenii nu sunt în drept să afle pentru ce s-au cheltuit banii aceștia? Eu cred că sunt în drept, dar, repet, nu m-aș simți foarte confortabil, dar niciodată când este vorba de bani nu te simți confortabil.”

Europa Liberă: Și dacă vedeți că continuă să protesteze în fața guvernului, dialogați cu ei?

Ion Chicu: „Bineînțeles că dialogăm și dialogul are loc la nivel de minister, se discută. Am spus că, dacă nu aprobam noi metodologia de finanțare instituțională, institutul trebuia închis în general și de redeschis ușile atunci când el participa la următorul concurs de proiecte. Noi nu am procedat așa, pentru că suntem conștienți că este necesar de menținut aceste institute, dar atunci când este vorba de politică curată, nu irosim nici banii, nici timpul.”

Europa Liberă: Dar când ziceți „politică curată”, la ce vă referiți?

Ion Chicu: „La acțiuni de acest gen: cunoaște foarte bine că nu a câștigat proiecte în august, când era alt guvern, acum vine cu învinuiri că guvernul respectiv care, de fapt, a salvat institutele respective, oferindu-le finanțare instituțională. Adică se încearcă să învinuiască că guvernul respectiv este împotriva cercetării și științei. Plus 80 de milioane finanțare nu se iau în considerare, finanțarea instituțională nu se ia în considerare. Asta eu cred că-i politică.”

Europa Liberă: Deputatul Octavian Țîcu a ridicat această problemă și la tribuna forului legislativ.

Ion Chicu: „Da, am auzit. Sunt bucuros, am văzut și în presă, înseamnă că au temei de discuții, dar problema este în aceea că noi încercăm cu toții, indiferent cine suntem, să evităm să discutăm pe probleme sensibile. Acestea sunt probleme sensibile care trebuie discutate civilizat, de așezat – pe de o parte, guvernul spune că este preocupat de eficiența utilizării banilor, pe de altă parte, ceilalți trebuie să spună: „Dar, uitați-vă ce am făcut, dle premier, poate Dvs. sunteți necărturar, nu vreți să citiți ceea ce facem noi”. Hai să arătăm lumii pe ce am cheltuit noi 8 miliarde de lei. Asta se cere și dacă ar fi...”

Europa Liberă: Am citit și interpretări că premierul Chicu întoarce spatele limbii, culturii, istoriei.

Ion Chicu: „Îmi pare rău. Înțeleg care este originea acestor învinuiri – iarăși este politică –, dar haideți să lăsăm momentele acestea. Fiecare putem să ne învinuim unul pe altul. Eu am adus cifre exacte și concrete. Dacă ar veni informația respectivă din partea institutelor, eu cred că toți s-ar simți confortabil, inclusiv Chicu, dacă ajunge la următorul buget, când se duce în parlament, ar spune: „Oameni buni, uitați-vă câte au făcut institutele respective, haideți să adăugăm nu 17% ca în 2020, dar 30% pentru finanțare, pentru că merită”. Așa eu cred că se face dialogul, dar nu în maniera noastră.”

Europa Liberă: Ați mai purtat negocieri cu veteranii de război. Ați ajuns la un compromis?

Ion Chicu: „Negocieri cu veteranii de război purtăm de mult timp. Chiar la începutul lunii ianuarie am avut prima ședință, pe urmă a fost un protest în 18 ianuarie în Piață și m-am întâlnit cu protestatarii, apoi a fost o ședință la Casa Armatei. Cred că sunt vreo 5-6 runde de discuții.”

Europa Liberă: Ei sunt foarte divizați și se pare că de aici se îngreunează dialogul.

Ion Chicu: „Regret foarte mult că oamenii care au apărat această țară, care erau uniți, peste ani au devenit așa răzlețiți.”

Europa Liberă: Politicul i-a dezbinat.

Ion Chicu: „Din păcate, politicul. Și această scindare e în toată societatea, nu doar între veterani. Dar acesta-i cel mai bun exemplu la ce aduce scindarea moldovenilor.”

Europa Liberă: Vă va fi creat departamentul pe care îl solicită ei?

Ion Chicu: „Noi am discutat, ei au venit cu argumente de ce ar trebui să fie creat un birou. Am creat un grup de lucru, ne-am înțeles cu reprezentanții veteranilor, timp de două săptămâni trebuie să creăm conceptul, structura respectivă, ne-am înțeles cu ei că o creăm în cadrul Cancelariei de Stat, să fie foarte aproape de prim-ministru ca să fie informat în fiecare zi despre progres. În afară de momentele organizatorice, am mers și pe unele revendicări ale lor. În ședința precedentă de guvern, de exemplu, am aprobat proiectul de lege pentru oferirea poliței medicale pentru veteranii care nu sunt în câmpul de muncă. Asta înseamnă un efort financiar masiv al statului, dar înțelegem că trebuie pentru veterani.”

Europa Liberă: Eu am citit acolo 19 revendicări.

Ion Chicu: „Sunt multe. Eu cred că vreo 6-7 deja sunt îndeplinite, restul vom vedea dacă le putem îndeplini, nu-i musai că putem realiza totul deodată, veteranii sunt importanți, dar avem și copii, și pensionari, și alte categorii. Deci, așa, treptat, în măsura posibilităților; șantajul, ultimatumul nu-s pentru guvernul nostru, dar în măsura posibilităților facem tot ce-i posibil. Că și aici se strecoară interese politice înțeleg, e firesc, lumea-i înfierbântată, vor fi alegeri la toamnă, dar trebuie să fim calmi, să discutăm civilizat, or orice destabilizare va însemna cruce pe îndeplinirea restului revendicărilor. Dacă nu sunt bani, rămân doar promisiuni frumoase.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim, cum rezistă guvernul până în toamnă și dacă rezistă. Și cum veți face remanieri guvernamentale la solicitarea politicienilor? Ce condiții veți pune Dvs.?

Ion Chicu: „Rezistența guvernului, probabil, nu este întrebarea pe care trebuie să mi-o adresați mie, nu am partid în parlament ș.a.m.d., mai ales în lumina ultimelor evenimente, când se discută crearea de coaliții, ceea ce, bineînțeles, poare genera remanieri, căderi de guvern, totul poate să fie când discută două forțe politice guvernamentale, nu? Dar dacă noi ne-am gândi doar la aceste aspecte, încă din noiembrie, probabil, trebuia să plecăm, pentru că există riscuri, guvernul nu avea susținere politică, nu putem să ne gândim la aceasta. Să vedem ce se va întâmpla, poate fi până la toamnă, poate fi până mâine, eu nu cunosc lucrurile acestea. Este adevărat că, dacă se ajunge la formula când aceste două partide discută, stabilesc o formulă oarecare de partajare și se ajunge la candidați în formula când actualul prim-ministru rămâne, atunci eu voi avea un cuvânt de spus, ce candidat merge sau nu merge.”

Europa Liberă: Dvs. ați fost un adept înverșunat al guvernului tehnocrat.

Ion Chicu: „Faptul că una din forțele politice va delega în acest guvern posibili reprezentanți, chiar dacă au carnet de membru, atitudinea va fi exact tehnocrată. Dacă se face politică, scuzați. Eu înțeleg că formațiunile politice încă nu au ajuns la etapa de a partaja ministerele, lucrează, am înțeles, asupra unui acord. Iată, partea Partidului Democrat spune că vor consolida vectorul european sau relațiile cu România; în partea astălaltă înțeleg că-i mai mult partea socială, dar la partajări când au să ajungă, primul am să vă spun, dacă o să ajungă.”

Europa Liberă: Unii spun că a fost o idee proastă că s-au comasat mai multe ministere și s-a făcut o singură entitate și că acum s-ar putea iarăși să fie divizate.

Ion Chicu: „Orice reformă are și avantaje, și dezavantaje, inclusiv cele pe care le facem în domeniul fiscalității, dar eu sunt adeptul că dacă ai făcut o reformă, chiar dacă peste o zi vezi că iese în evidență neajunsurile, trebuie să vezi un an-doi care sunt efectele, nu poți să faci deodată – azi o reformă, mâine altă reformă. Sunt avantaje și dezavantaje de la această reformă, că avem doar 9 ministere. Clar că se dorește să fie mai multe ministere, fiecare vrea să fie și Sănătatea aparte, și Mediul aparte, dar nimeni nu ia în consideră ce înseamnă asta și sub aspect financiar – ministru suplimentar, 3 secretari de stat suplimentar, contabili, 50 de oameni suplimentar. Iată asta înseamnă 3-4 milioane suplimentar și când te uiți, costă.”

Europa Liberă: În buget banii ăștia nu sunt prevăzuți?

Ion Chicu: „Cu atât mai mult că noi am avut 16 ministere. Și ce erau mai puține critici atunci?”

Europa Liberă: Dvs. sunteți adeptul ca să rămână această organigramă?

Ion Chicu: „Eu sunt adeptul să continuăm pe modelul respectiv măcar un an-doi, să vedem definitiv care sunt deficiențele, dacă va fi necesar, 1 sau 2 ministere de divizat, trebuie de divizat, dar să zici din start că de la 9 mâine trebuie să revenim la 16 tot nu este argumentat. Trebuie să procedăm conform realităților și posibilităților.”

Europa Liberă: Cât de mult contează pentru Dvs. să mențineți fotoliul de premier?

Ion Chicu: „Bună întrebare. Deci, eu am un program, un plan de acțiuni al acestui guvern, bineînțeles că sunt atașat de aceste acțiuni, ceva am început să fac, sunt și eu încrezător că se poate de dus multe lucruri până la capăt, dar eu sunt conștient de faptul că guvernul depinde de parlament. Dacă forțele politice din parlament decid că trebuie alt guvern, trebuie alt prim-ministru, urmează doar să rămân cu ceva personal. Dacă, în primul rând, se va decide că continui eu și dacă candidații în caz de remanieri vor fi acei acceptabili, care vor întruni criteriile respective, bineînțeles că o să continui. În caz că nu, cum spunea colegul, nimeni nu-i născut ministru sau prim-ministru.”

Europa Liberă: Vă deranjează când vi se spune că e cabinetul dlui președinte Dodon și nu al lui Ion Chicu?

Ion Chicu: „Păi bine, cabinetul Dodon, pro-rus, antioccidental, impotent, ireal – toate acestea sunt calificative care, bine, sunt și pe orice om care are un pic de inimă sigur că îl afectează, dar până la urmă sunt și funcționari care înțeleg că opiniile pot fi diferite, le tratezi cu toată liniștea și calmul, dar nu pot să zic că nu te afectează, pentru că ești om.”

Europa Liberă: Ceea ce aud eu de la Partidul Democrat e că ei sunt forța pro-occidentală și ei vor să vină la guvernare ca să îndrepte guvernul pe calea dreaptă, spunând că Guvernul Chicu e mai mult un guvern pro-socialist, pro-rus, acum ei vor să aducă echilibru, spunând că și pro-occidentalii sunt la putere.

Ion Chicu: „Dacă vin cu echilibrul, va fi foarte bine. Or, noi am declarat din start că vrem o politică externă echilibrată în condițiile în care guvernul rămâne atașat îndeplinirii Acordului de Asociere. Tot timpul am spus acest lucru și facem acest lucru. Dacă se vine cu mai mult echilibru, poftim, dar noi nu renunțăm la restabilirea relațiilor cu țările în care avem interese economice. Or, rezultatele, inclusiv încasările bugetare arată despre acest lucru. Dacă îți extinzi arealul de exporturi, de atragere a investițiilor, rezultatele se văd.”

Europa Liberă: Și exporturi mai mari unde se fac acum?

Ion Chicu: „Exporturi mai mari, bineînțeles, se fac în Uniunea Europeană, tendința este încă de la semnarea Acordului de Asociere. Altceva este că noi trebuie să ne îngrijim ca în Uniunea Europeană să exportăm nu doar materie primă sau nu în special materie primă agricolă cu o valoare foarte mică, dar să ajungem în sfârșit și la produse cu o valoare adăugată mai sporită, cum ar fi produsele zootehnice sau creșterea animalelor la care noi, din păcate, nu avem acces, și nu este vina europenilor. Este iarăși vina noastră, că noi nu avem o infrastructură a calității, laboratoare acreditate etc., aici trebuie să ne concentrăm.”

Europa Liberă: Dar și pe piața rusă tot se duce marfă cu plusvaloare mică?

Ion Chicu: „Se duc fructe, de exemplu. Noi putem să spunem că merele sunt marfă de plusvaloare, dar când comparăm cu grâul, de exemplu, pe care îl încărcăm în vagon și îl ducem, acestea sunt două categorii absolut diferite, dar ceea ce spun eu e valabil pentru toate piețele, pentru că noi în linii mari exportăm materie primă. Noi nu suntem încă națiunea care-i în stare să exporte valoare adăugată.”

Europa Liberă: Cum vedeți îmbunătățirea cooperării moldo-comunitare?

Ion Chicu: „Îmbunătățirea cooperării moldo-comunitare este ancorată în îndeplinirea Acordului de Asociere. Avem restanțe mari acolo și vă rog să mă credeți că nu-s acumulate de guvernul nostru, deși și noi am putea să ne mișcăm mai repede, dacă ar fi o deschidere mai mare din partea structurilor europene. Trebuie să recunoaștem că structurile europene sunt în expectativă încă, ne judecă după fapte. Eu sper că ceea ce arătăm noi acum chiar și sub aspect de gestiune a finanțelor publice, de eliminare a schemelor va fi luat în considerare în dialogul nostru cu partenerii europeni. Cu două săptămâni în urmă a fost Comitetul de asociere la Chișinău, am avut discuții despre ce trebuie să mai facem...”

Europa Liberă: Urmează să vină și un grup de europarlamentari la Chișinău.

Ion Chicu: „O să vină și europarlamentari, o să vină din nou Consiliul Europei la noi, reforma justiției trebuie să avanseze și noi facem totul absolut ce ni se sugerează în materia de consultări a acestei reforme ș.a.m.d. Este important să muncim și lucrurile vor progresa, vor avansa.”

Europa Liberă: Dar, totuși, care sunt condițiile asupra cărora guvernul nu a putut să bifeze că au fost îndeplinite?

Ion Chicu: „Condițiile principale sunt legate de activitățile sistemului de justiție, procuraturii, care poate indirect țin de competențele guvernului, dar guvernul nu poate face ingerințe, de exemplu, în procuratură. Sunt două puteri diferite, se așteaptă pași mai rapizi și mai deciși în investigarea furtului miliardului.”

Europa Liberă: E o condiție pe care o auzim de câțiva ani.

Ion Chicu: „Și noi așteptăm și este un semn foarte bun că procuratura în sfârșit s-a apucat de lucru și o să continue.”

Europa Liberă: Curățenia începe de la BNM?

Ion Chicu: „Curățenia eu cred că începe de la toți cei care au fost implicați. Dacă procurorii au decis că de acolo începe, că instituția care a răspuns în general de funcționarea sistemului bancar este BNM, înseamnă că așa este. Eu nu pun la îndoială corectitudinea acțiunilor procurorilor și nu trebuie s-o pună nimeni. Procurorul general nou are trei sau patru luni de când este în funcție. Am discutat cu d-lui, deficiențe în organizație sunt și acolo. Este vorba și de nivelul de pregătire profesională, și de încredere, de integritate, deci nu este chiar așa de ușor să lansezi.”

Europa Liberă: Eu de ce v-am întrebat dacă curățenia începe de la BNM? Pentru că în rapoartele Kroll figurau nume de politicieni.

Ion Chicu: „Eu înțeleg. Sper că se ajunge și acolo, dar încă o dată: investigațiile nu le face guvernul în materie de procuratură. În materie de sistemul judecătoresc avem Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care este organul cel puțin de monitorizare, dar nu doar de monitorizare trebuie să se preocupe, ci și de judecătorii corupți, și de cei neintegri. Este nefuncțional în linii mari acest CSM acum, va fi pe 13 martie Adunarea generală a judecătorilor și sper că atunci se vor lua unele decizii, parlamentul va alege noi membri, sperăm că o să se deblocheze. Pe partea de responsabilitate a guvernului în materie de reformă a justiției, noi am pregătit acest concept, strategie de reformare, am trimis-o la Consiliul Europei pe 3 ianuarie, pe 20 ianuarie au venit experții de acolo, discutăm cu ei, suntem în plin proces de consultare a acestui proces. În afară de aceasta, iarăși la solicitare am aprobat în guvern modificările în Constituție în ceea ce privește eliminarea influenței politicului din CSM sau diminuarea competențelor președintelui în anumiți judecători. Aceasta ține de responsabilitatea guvernului, dar investigarea furtului miliardului n-o face guvernul, trebuie să înțelegem acest lucru.”

Europa Liberă: Dar Dvs. astăzi sunteți în drept să le cereți celor de la Bruxelles să ofere Republicii Moldova tranșa privind macrofinanțarea?

Ion Chicu: „În ceea ce privește asistența macrofinanciară, tranșa a doua, cunoașteți că erau două condiții tehnice de îndeplinit, și anume: legea cu privire la achizițiile publice ale utilităților și legea de contracarare sau sancționare a spălării banilor. Noi când am preluat mandatul, aceste proiecte erau într-o stare embrionară, le-am dezvoltat, le-am elaborat, le-am aprobat în ședință de guvern. Odată aprobate de parlament aceste două legi, toate condițiile tehnice pentru tranșa a doua a asistenței macrofinanciare formal vor fi îndeplinite în Republica Moldova. E altceva că mai sunt condiții generale, care au existat tot timpul: să fie stat democratic...”

Europa Liberă: Condiții politice.

Ion Chicu: „Eu cred că ele sunt firești, sunt foarte bune și trebuia să fie încă din 2010 aplicate, nu doar de acum, din luna ianuarie.”

Europa Liberă: Păi știți că nu mai vor și ei calce pe aceeași greblă?

Ion Chicu: „Foarte bine, salutăm foarte mult. Chiar mi-am dorit din prima zi din anul 2010 ca să fie această atitudine, păcat că abia acum se începe lucrul acesta, pentru că o să disciplineze nu doar guvernul, dar în general pe noi ca țară și clasă politică. Sper ca această atitudine, abordare a partenerilor noștri să fie tot timpul.”

Europa Liberă: Șeful statului a mers la Bruxelles, șeful diplomației a avut și el întrevederi cu oficialitățile din Uniunea Europeană. Dvs. când ajungeți?

Ion Chicu: „Eu m-am întâlnit cu oficiali de la Bruxelles, în primul rând cu comisarul pentru extindere și politică vecinătate Olivér Várhelyi, m-am întâlnit și cu reprezentantul care a venit aici, voi merge la Bruxelles atunci când va fi posibil să am întrevedere cu conducerea Uniunii Europene. Până acum această posibilitate nu a fost, dl președinte s-a întâlnit și d-lui cu comisarul. A fost mai mult o vizită bilaterală cu partea belgiană, noi avem contact permanent cu reprezentanții europeni. Cu dl ambasador Michalko, dacă nu mă văd o dată la trei zile, înseamnă că ceva nu-mi ajunge și, reciproc, că nu este o întrevedere la nivel bilateral, la nivel înalt între prim-ministrul Republicii Moldova și Ursula von der Leyen...”

Europa Liberă: La asta mă refer...

Ion Chicu: „Abia au trecut câteva luni. Sper că ele vor fi, dar eu cred că până la urmă este vorba iarăși de situația asta de expectativă, se dorește la Bruxelles, în lumina atitudinii pe care o salutăm, să se vadă cum va merge Republica Moldova mai departe, nu doar guvernul, va fi atașat de reforme sau nu. Eu cred că noi dăm semnale clare și dovezi că noi implementăm reforme.”

Europa Liberă: Atunci când Europa Liberă cere interviuri eurodeputaților, mulți insistă pe ideea că, dacă dl Chicu ar fi întreprins prima vizită la Bruxelles, situația ar fi fost alta, dar d-lui a ales Moscova și acest lucru a lăsat să se înțeleagă că totuși atașamentul lui este mult mai mare pentru relația moldo-rusă.

Ion Chicu: „Din prima oră și minut de mandat, am spus foarte clar că lăsăm politica și simbolistica într-o parte. Dacă stăm atașați de niște momente de acestea iluzorii, departe nu mergem. Eu am avut invitația de a pleca la Moscova imediat ce am fost numit în funcție, fiindcă erau acumulate o sumedenie de probleme. Iată, noi uităm, de exemplu, de blocarea exporturilor în Federația Rusă, pentru că nu erau autorizațiile de transport, am uitat că atunci toată țara stătea cu frica în sân: vom avea gaz sau nu de la 1 ianuarie. Era într-adevăr o listă întreagă de întrebări. Eu am mers la Moscova atunci, noi din prima zi am dat semnal și Bucureștiului, l-am invitat pe dl Orban la noi, i-am spus că sunt gata să merg, cu toți am comunicat, pe 20 noiembrie am fost la Moscova, pe 22 noiembrie am fost la Londra. Eu nu fac simbolistică din aceste mișcări și încercarea de a motiva o posibilă atitudine prin faptul că întâi s-a dus acolo sau în altă parte ține iarăși de politică. Haideți să lăsăm politica într-o parte, mai puțin mă interesează acest aspect.”

Europa Liberă: Ați vorbit că la început de aprilie vin 200 de milioane de dolari din creditul de 500 de milioane din partea Federației Ruse și ați spus că dobânda este acceptabilă sau comparabilă cu ceea ce oferă și alte instituții internaționale din Occident. Chiar credeți că banii ajung?

Ion Chicu: „Da, negocierile în linii mari cu Federația Rusă s-au finalizat, mai sunt momente tehnice pe câteva articole din acord...”

Europa Liberă: Ați rămas la 2%?

Ion Chicu: „Se discută încă momentul cu procentele, se discută momentul cu valuta, în funcție de posibilitățile Federației Ruse, în funcție de când merge guvernul rus în Duma de Stat cu rectificarea bugetului, fiindcă au de făcut rectificarea. Noi credem că aceasta se va întâmpla pe parcursul lunii martie; în paralel ei trebuie să meargă cu rectificarea în parlamentul rus și noi trebuie să mergem cu rectificarea bugetului, cu ratificarea acordului trebuie să mergem în parlament. Eu cred că aceasta-i posibil să fie realizat pe parcursul lunii martie. Odată finalizat și formalizate toate aceste lucruri, banii pot veni pe cont. E altceva că noi banii aceștia îi luăm pentru investiții în drumuri - noi am spus clar - și se achită pe măsura valorificării. S-a construit un kilometru de drum – antreprenorul înaintează factura de plată și noi achităm acești bani. Este clar că procesul va fi de durată, să fim noi capabili să valorificăm toți acești 200 de milioane de dolari. Noi am făcut o estimare că pentru anul acesta din linia aceasta de credit ne trebuie 200 de milioane, mai mult nu putem valorifica, dar să-i iei pe cont și să achiți dobândă, tot nu este sens. Și plus la toate, dacă îi ai pe cont, poate cuiva îi apare ispita să-i cheltuie pentru altceva. Eu chiar nu vreau lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dar pentru Republica Moldova în ce valută ar fi convenabil să fie negociat acest credit?

Ion Chicu: „Este vorba de euro sau de dolari americani, care vor fi pe contul valutar al Ministerului Finanțelor, că aceștia vin în buget, și pe măsura necesității finanțării cheltuielilor, noi o să convertim în lei acești bani și o să achităm sumele respective.”

Europa Liberă: Unii spun că acești bani sunt cu iz electoral, pentru că este anul alegerilor prezidențiale și că acele proiecte care vor fi în derulare vor aduce câștig de cauză unui candidat.

Ion Chicu: „Nu vreau să-i contrazic.”

Europa Liberă: Ziceam că șeful diplomației moldovenești a fost în vizită la Bruxelles, a mers și la Cartierul General NATO, s-a întâlnit cu adjunctul secretarului general, dl Geoană. Dl Geoană a zis că e gata NATO să sprijine eforturile Republicii Moldova de a continua reformele, doar să spună autoritățile de la Chișinău de ce au nevoie. Și că va fi un nou program Republica Moldova-NATO?

Ion Chicu: „Într-adevăr, dl Ciocoi cu dl Geoană au discutat mai multe aspecte, inclusiv de colaborare. Deci, Republica Moldova va menține colaborarea cu NATO pe programele existente, am discutat și mai demult că vom participa în continuare la misiunile de pacificare, acolo unde este siguranță. Acum avem în Kosovo, cu o lună și jumătate în urmă chiar am fost și am petrecut următoarea emisiune. E clar că participă. Noi am implementat mai multe programe nemilitare cu NATO, lichidarea stocurilor de pesticide și multe altele. Se poate de găsit cooperare cu acest bloc militar pe alte domenii. Rămânem ancorați pe ceea ce am spus: Republica Moldova este neafiliată militar, stat neutru și vrem așa să și fim.”

Europa Liberă: Și NATO, asta și repetă demnitarii noștri, respectă neutralitatea Republicii Moldova. Dar un nou program când va fi inițiat și finalizat pentru a fi semnat?

Ion Chicu: „Se discută. Eu am înțeles că dl Geoană planifică să vină la Chișinău și atunci o să se discute mai concret.”

Europa Liberă: În așteptați în vizită pe Viktor Orban?

Ion Chicu: „Da, avem confirmată vizita prim-ministrului Ungariei pe 12 martie la Chișinău, avem mai multe subiecte de discutat. Toate exclusiv țin de relații economice, parteneriat strategic. Ungaria are bună experiență, inclusiv în materie de integrare în Uniunea Europeană, în dezvoltarea unei agriculturi moderne și cu valoarea adăugată, ceea ce vrem și noi, tindem. Apropo, reforma fiscală, pe care am implementat-o și promovat-o încă pe când eram la Ministerul Finanțelor, a fost inspirată în cadrul vizitei mele la unguri. De aceea, avem multe de discutat.”

Europa Liberă: Vor fi semnate acorduri bilaterale?

Ion Chicu: „O să semnăm un acord de parteneriat strategic cu Guvernul Ungariei și o să vedem dacă și altele bilaterale, încă discutăm.”

Europa Liberă: Dacă fac trimitere la ceea ce aud de la experți în materie de politică externă, unii înclină să creadă că Dvs. vreți să schimbați Ungaria cu România, România până nu demult fiind avocatul cel mai principal al Republicii Moldova pe calea eurointegrării.

Ion Chicu: „Aici o să contrazic. Noi nu avem avocați, în primul rând, pe calea integrării europene, nici procurori și nici...”

Europa Liberă: Dar aveți nevoie de susținători?

Ion Chicu: „Avem nevoie de suportul la toate cele 27 de state care au rămas în Uniunea Europeană, fiindcă fiecare poate să ne ofere ceva din această experiență. Clar că România ne este mai aproape, avem și cooperare cu mult mai apropiată. Faptul că în România sunt momentele acestea de instabilitate politică, nu este guvern deja de o perioadă și nu știu când va apărea, este clar că au să fie alegeri, dacă nu anticipate, au să fie parlamentare în toamnă. Eu nu știu dacă lor acum tare-tare le arde de noi. Noi contactele cu partea română le ținem la nivel de ministere de Externe, suntem gata și suntem foarte recunoscători pentru tot suportul din partea României, dar asta nu înseamnă că relațiile noastre cu alte țări din Uniunea Europeană vin în detrimentul relațiilor cu bunul nostru vecin.”

Europa Liberă: Dar faptul că autoritățile de la București au decis să sprijine direct cetățenii, comunitățile, cum vedeți această atitudine?

Ion Chicu: „Aceasta este declarație, ei tot timpul au susținut direct cetățenii, pentru că, dacă să luăm, spre exemplu, reparația grădinițelor în localități, extraordinar proiect, ne închinăm pentru acest suport, cum a fost, așa și este, cu excepția creditului din 2016 oferit de Guvernul României Guvernului de atunci al Republicii Moldova, pe care, apropo, deja l-am și rambursat, altceva în bugetul central România n-a oferit Republicii Moldova. Deci au fost proiecte într-adevăr eficiente pentru cetățeni la direct, că acum se scoate în evidență, să fie sănătoși, dar vreau să-i rog să continue exact cum au făcut până acum și cum declară. Doar atât.”

Europa Liberă: I-am auzit pe fruntașii democrați, care vor totuși să ducă la bun sfârșit aceste negocieri cu socialiștii, ei spunând că anume ei sunt forța care va continua această cooperare moldo-română, pentru că pe timpul lor au început cele mai importante proiecte strategice – de la gazoduct și până la interconectarea energetică.

Ion Chicu: „Au dreptate. Așteptăm orice suport, orice contribuție și sprijin în dezvoltarea relațiilor și cu România, și cu Uniunea Europeană, și cu Statele Unite ale Americii și – de ce nu? – cu Rusia, cu toți. Fiecare care vine în guvern trebuie să contribuie la sporirea eficienței. Salutăm asta.”

Europa Liberă: Gazoductul Iași-Chișinău. Ce se mai aude despre darea lui în folosință? Știți foarte bine de câte ori s-au avansat termene diferite și nici până astăzi nu se știe foarte clar când va curge gazul prin țevi ca să ajungă la Chișinău.

Ion Chicu: „Gazoductul Iași-Chișinău, de asemenea, folosit de multe ori ca declarații și lozinci politice, în sfârșit sper că anul acesta va fi finalizat pe teritoriul Republicii Moldova. Or și acest moment era în pericol, dar în decembrie BERD a aprobat finanțarea necesară pentru antreprenorul român care va construi pe partea Republicii Moldova, avem toate asigurările că vor fi îndeplinite lucrările. Deci, cel puțin pe partea financiară este această siguranță, mai sunt elemente de infrastructură ale acestui gazoduct, pompe de compresie pe teritoriul României, unde încă este incertitudine. Sperăm că și acolo se va rezolva, dar nu este sub controlul nostru acest lucru. Vreau să cred că ceea ce ține de teritoriul Republicii Moldova anul acesta într-adevăr va fi finalizat. Noi suntem foarte interesați să sporim, inclusiv prin acest gazoduct, nivelul securității energetice. O să-l salutăm și o să-l susținem.”

Europa Liberă: Eu l-am întrebat acest lucru și pe președintele Igor Dodon, tot aici în studioul Europei Libere, și d-lui a zis că, chiar dacă se ajunge la finalizarea acestui gazoduct, oricum degrabă gazul nu va curge prin aceste țevi.

Ion Chicu: „Evoluțiile pe piețele energetice sunt diferite. Astăzi poți să iei gaz din stânga, din dreapta, din Est, din Vest. Îi greu de spus, piața e altceva. Și aici are perfectă dreptate că capacitatea acestui gazoduct, chiar dacă ar veni gazul din partea ceea, nu este suficientă pentru a aproviziona toată țara cu gaz. Dar ca o sursă alternativă în caz de situație de criză, de exemplu, iarna, la 1 ianuarie, nu te-ai înțeles cu un furnizor dintr-o parte, ai altă alternativă, nu rămâi cu Chișinăul neîncălzit sau ceva de genul acesta. Clar că este un plus, dar nu ne facem iluzii că aceasta anulează alte surse de livrare a gazului.”

Europa Liberă: Am înțeles corect că se negociază ca România să importe energie de la Cuciurgan?

Ion Chicu: „Nu cunosc despre acest lucru. Am citit și eu în presă că s-ar negocia. Este clar că toți producătorii de energie electrică, pentru că este exces de producere de energie electrică în regiunea respectivă, în special în Ucraina, caută să încheie contracte, care de regulă se încheie în aprilie, pentru a vinde această energie electrică. Nu exclud că se discută și cu România, da.”

Europa Liberă: Dar cei care cumpără din regiunea de est a Republicii Moldova sunt învinuiți că anume aceștia sunt cei care susțin un regim secesionist?

Ion Chicu: „Posibil că sunt învinuiți. Susțin sau nu susțin, noi nu trebuie să trecem din aspectele comerciale în chestiunea secesionistă. Vă dau un exemplu: exportul din partea transnistreană spre Uniunea Europeană constituie mai mult de 35%. Vrem să afirmăm, dacă facem paralelă, că Uniunea Europeană susține secesionismul? Nu-i corect. Noi acolo avem cetățenii Republicii Moldova, chiar dacă trăiesc acolo, tot ce-i posibil de făcut pentru ei ca să trăiască cât de cât normal, trebuie să facem, dacă suntem responsabili. Iar restul iarăși e o politică și speculații care nu ne face față.”

Europa Liberă: Autoritățile de la Tiraspol aveau reproșuri mari și la adresa autorităților de la Chișinău, mai ales când vine vorba despre felul cum se înțelege a promova politica financiar-bancară. De ce aceste nemulțumiri de la Tiraspol?

Ion Chicu: „Nemulțumiri au fost și vor fi. Este clar că încercările Republicii Moldova, să zicem, partea dreapta a Nistrului de a face ordine, inclusiv în domeniul contracarării spălării banilor, afectează pe mulți. Republica Moldova este membru al mai multor organizații, trebuie să ne conformăm standardelor și atunci când am ridicat nivelul de cerințe pentru contracararea spălării banilor au apărut întrebări și deficiențe. Aceasta deloc nu înseamnă că noi vrem să blocăm activitatea, dar cerem să fie respectate aceste rigori, altfel, Republica Moldova va fi sancționată deja de organizațiile internaționale, care nouă ne impun aceste standarde.”

Europa Liberă: Credeți că e cu putință totuși ca Tiraspolul să accepte ca leul moldovenesc să circule pe întreg teritoriul Republicii Moldova?

Ion Chicu: „Obiectivul nostru este de a reunifica țara, de a avea un sistem general și financiar, și fiscal unificat. Când o să ajungem la acest obiectiv, este greu de spus, dar noi avem tactica „pașilor mici”, care încet-încet merge. Trebuie răbdare, tenacitate, insistență, voință. Uneori mai faci doi pași înainte, unul înapoi. Din păcate, acesta este procesul. Important e să fie un proces continuu.”

Europa Liberă: Dle premier, despre privatizări, ce ne puteți spune? Unii spun că în an electoral se fac cele mai dubioase privatizări.

Ion Chicu: „Au dreptate. Așa a fost până acum. Dar când în ultimii ani în Republica Moldova n-a fost an electoral? Anul trecut am avut două campanii electorale, anul acesta, cel puțin una este planificată. Nu știu ce va fi la anul, dar noi trebuie să continuăm cu bagajul acesta de active ale statului gestionate ineficient de manageri, de directori? Eu nu cred că noi trebuie să fim mereu axați pe partea politică. Sunt teme sensibile, arii de care te frigi dacă te atingi, cum mă frig eu cam în fiecare zi, dar ce să facem, să le lăsăm așa? Iată, dacă ne uităm obiectiv la lucruri, statul are active de zeci de miliarde de lei, din care în cel mai bun caz are 90 de milioane pe an dividende, dar cine câștigă din activele respective? Iarăși, managerii, miniștrii, cine vrei sunt acolo cu interese, numai nu statul, dar atunci când ajungi în incapacitate de plată, când trebuie de achitat facturile pentru ineficiență, cine plătește? Bugetul de stat. De ce noi trebuie să continuăm practica aceasta, numai de aceea că ne temem să nu ne frigem?”

Europa Liberă: Dar unde vă frigeți cel mai tare când puneți mâna?

Ion Chicu: „Păi, inclusiv când am declarat că vrem să privatizăm „Metalferos”-ul. Care a fost prima reacție? Că vor să șteargă urmele, nu știu ce, de parcă de la schimbarea proprietarului procuratura nu poate să intre acolo. Eu am făcut apel față de toți responsabilii, chiar și față de jurnaliști: veniți, stați cu ochii pe funcționari, care când scot la licitație să bată ciocanul la prețul cel mai mare, fără înțelegeri obscure, dar acesta este o problemă pentru Republica Moldova, cu riscuri enorme.”

Europa Liberă: Dar „Metalferos” poate fi privatizat de către cineva din stânga Nistrului?

Ion Chicu: „«Metalferos» este o întreprindere a cărei activitate constă în colectarea metalului uzat și vânzarea la Râbnița sau unde îl duc ei acolo.”

Europa Liberă: La Râbnița, da.

Ion Chicu: „Deci, aceasta nu este activitate proprie statului, este o activitate pentru business curat. Nu văd nimic strategic acolo. Care este riscul dacă o s-o privatizeze cineva din România, din Tiraspol, din altă parte? Apropo, din Tiraspol trebuie să fie întreprindere înregistrată la noi. Eu nu văd niciun risc, dar nu cred că o să vină din Tiraspol, că sunt prea multe solicitări. Deci, nu este o întreprindere de genul Rețelelor de distribuție a energiei electrice, pe care am insistat să le scot de la privatizare, că nu suntem gata să le vindem și nu știu dacă...”

Europa Liberă: Și „Moldtelecom”-ul l-ați retras?

Ion Chicu: „Și „Moldtelecom”-ul, pentru că nu sunt sigur că noi îl putem vinde așa cum se cere, nici chiar dacă toți jurnaliștii s-au uita acolo cum se vinde.”

Europa Liberă: Dar acolo e greu să te uiți.

Ion Chicu: „Acolo trebuie de pregătit, trebuie să vină consultanți internaționali să pregătească așa privatizare. Deci, cu „Metalferos” eu nu văd absolut nimic, mai ales în condițiile în care această întreprindere nu mai este monopolistă pe piață. A fost monopolistă până în 2019. Cu toate acestea, mai mult de 2,3-2,5% ei profit n-au avut niciodată, monopolist. Ce se va întâmpla cu ei când deja avem eliberate 8 sau 9 licențe pe piață? Au concurență deja.”

Europa Liberă: Dar am înțeles că cum au fost eliberate, așa și au fost retrase?

Ion Chicu: „Nu este adevărat, invocă dificultăți operatorii, că încă nu pot încheia contracte cu Râbnița…”

Europa Liberă: Exact.

Ion Chicu: „Acestea deja sunt relații comerciale între ei și Râbnița, Uzina metalurgică. Guvernul Republicii Moldova nu controlează această uzină, că ei au deficiențe comerciale, nu știu de ce le au, sper că o să le soluționeze. Eu cred că pot să exporte și în altă parte, dar faptul că piața s-a liberalizat, sunt eliberate licențe, deja ei colectează, deja pune sub semn de întrebare profitabilitatea „Metalferos”-ului mai departe.”

Europa Liberă: Pentru că vorbim despre privatizări și pentru că pe larg este mediatizat cine a privatizat Casa Presei, ați studiat dosarul, vă este clar, este implicat fostul premier Pavel Filip?

Ion Chicu: „Eu înțeleg că este vorba despre Casa Presei, am auzit despre dosar, că este deschis...”

Europa Liberă: Nu l-ați văzut?

Ion Chicu: „Eu nu am văzut acest dosar.”

Europa Liberă: De ce? Nu v-a interesat, nu prezintă interes? Totuși, Casa Presei este un edificiu…

Ion Chicu: „Dacă înțeleg că este dosar penal, se preocupă procuratura, chiar dacă am mare interes, deja trebuie să fie evoluțiile mai departe. Eu sper că o să vină lumină pe aceste cazuri. Până ce nu văd dovezi, până ce nu văd probe nu pot să spun că este de vină cineva sau nu este de vină. Fapt este că s-a privatizat ceva. Așteptăm deja reacția organelor.”

Europa Liberă: S-a vărsat lumină asupra cazului aeroportului? Ce se întâmplă mai departe cu acest obiectiv strategic, dle premier?

Ion Chicu: „Se varsă lumină pe cazul aeroportului, este clar că în 2013 un grup criminal a cedat unicul aeroport internațional unui afacerist, cel puțin în umbră sta Șor. Apropo, foarte pro-european era guvernul acela și a cedat aeroportul internațional aeroportului din Habarovsk, dacă țineți minte?”

Europa Liberă: Țin minte.

Ion Chicu: „Pe urmă au făcut schemele respective, au încheiat și un contract totalmente în detrimentul țării noastre, statului nostru, contract atacat de noi în instanță, deci sperăm că o să fie declarat nul.”

Europa Liberă: Dvs. vreți să-l aduceți înapoi în posesia statului?

Ion Chicu: „Noi vrem să-l aducem în posesia statului și dacă va fi necesar de concesionat – să fie organizat concurs, e-mailurile de invitație la concurs să ajungă la cei care doresc să participe la concurs, dar nu intenționat să greșești o literă acolo ca să arăți că ai trimis e-mailuri și să vină doar din Habarovsk. Deci, acestea sunt lucruri evidente. Eu sper că organele o să ajungă și aici, până atunci Agenția Proprietății Publice a făcut auditul investițiilor. De exemplu, sunt întrebări acolo, inclusiv asupra valorii investițiilor, pentru că declară „Avia Invest” că a făcut investiții de 47 de milioane, dar însăși compania de audit a spus că are dubii cu privire la valoarea investițiilor. Acum chemăm evaluatorii să vadă dacă acolo într-adevăr au fost 1000 de metri cubi de beton sau au fost doar 600, a fost valoarea trei milioane de dolari sau doar un milion. Am văzut că sumele nu corespund, APP-ul deja a înaintat notificări pentru penalizare, dar, din păcate, este un proces îndelungat. Contractul în 2013 a fost foarte bine gândit, cum statul să fie prejudiciat și să aibă foarte puține șanse pentru a reveni, dar noi o să-i încolțim așa cum trebuie să facă un stat ca să-și recupereze daunele, pentru că nu este nicăieri, cel puțin în regiune, un pasager să achite 9 euro pentru proceduri aeroportuare. La noi avem, că suntem cei mai bogați.”

Europa Liberă: Apropo, v-au surprins sau nu declarațiile lui Ilan Șor, spunând că toți beneficiarii pe care i-au avut băncile care au falimentat au întors banii?

Ion Chicu: „Eu nu am înțeles ceva…”

Europa Liberă: El încă s-a mai angajat că întoarce acea garanție a statului în câteva minute.

Ion Chicu: „De ce nu vine în Republica Moldova să întoarcă, ce stă acolo fugar? Să vină, să răspundă în fața legii, iată acum trebuie să vină lângă Emma Tăbârță, să discute în doi cum au organizat furtul banilor. De ce stă acolo? Am crezut că vine la „Radisson”, am înțeles că la „Radisson” a făcut tot show-ul. Să vină, să răspundă…”

Europa Liberă: El zice că nici nu e plecat nicăieri.

Ion Chicu: „Nu este plecat?”

Europa Liberă: Așa a spus el.

Ion Chicu: „El a spus așa, dar este clar că organele Republicii Moldova, organele competente trebuie să ajungă la el, să demonstreze, inclusiv Curtea de Apel de la Cahul care intenționat deja de trei ani „murează” dosarul, se joacă cu nu știu ce expertize, deși este foarte clar ce a făcut tipul respectiv. Eu cred și sper că procuratura o să ducă până la capăt. Ceea ce vorbește el că s-a întors, că o să se întoarcă – astea-s povești, dar este clar că în noiembrie 2014 grupul criminal din care el făcea parte și mulți din aceștia care încă sunt în parlament…”

Europa Liberă: El o să vă reproșeze, spunând că instanța încă nu s-a pronunțat.

Ion Chicu: „Este decizia primei instanțe, la asta fac referință. Deci, au făcut schema prin care din Republica Moldova, din sistemul financiar au plecat aproape un miliard de dolari și, apropo, tot acesta a fost pregătit operațiunea înainte de a pleca banii. Asumarea de răspundere a celui guvern, dacă vă amintiți, când au schimbat toate legile, inclusiv legea privind Banca Națională ca să facă posibilă această schemă. Până la acele modificări, guvernul nu avea dreptul să emită asemenea garanții. Deci, ei au pregătit totul, când s-au asigurat că se poate de făcut furtul – atunci l-au făcut, că nu erau nebuni să riște întâi și pe urmă să nu poată întoarce, că îi lua lumea în furci. Și asta a fost cu două săptămâni înainte de alegeri. Vă imaginați ce tupeu? Și acum stă în Israel și vine cu mesaje că el îi va recupera sau îi va aduce. Să recupereze, vom fi foarte fericiți.”

Europa Liberă: Vor fi recuperați acești bani?

Ion Chicu: „Este greu de spus, sperăm foarte mult, iată în zilele următoare se va încheia un acord cu autoritățile respective din Letonia, că pe acolo au plecat mulți bani...”

Europa Liberă: Banca de acolo, da.

Ion Chicu: „…în speranța că vor fi recuperați acești bani, dar pe zi ce trece tot mai complicat este. Este important ca autorii acestei crime să revină în țară și să răspundă pentru tot ce au făcut.”

Europa Liberă: Dl Plahotniuc va reveni și el?

Ion Chicu: „Eu nu știu dacă va reveni sau nu va reveni, dar este clar că acest lucru s-a întâmplat în noiembrie sau în anul 2014, când era guvernul respectiv.”

Europa Liberă: Cel puțin am auzit că nu există o normă legală între Republica Moldova și SUA ca Statele Unite ale Americii să poată să-l extrădeze pe Vladimir Plahotniuc, dacă se va ajunge ca toate procedurile legale să fie îndeplinite.

Ion Chicu: „Eu nu cred că este vorba de o normă legală și avem și declarația Departamentului de Stat, sunt înaintate și acțiunile respective ale organelor din Republica Moldova. Deci este vorba de dovezi, demonstrații, nu cred că este o problemă. Mai problemă este cu acesta din Israel, că înțeleg că este cetățean al statului respectiv și nu poate fi extrădat.”

Europa Liberă: Țara nu-și extrădează cetățenii.

Ion Chicu: „Da, dar o să fim activi, o să acționăm.”

Europa Liberă: O descentralizare adevărată a puterii locale când va avea loc?

Ion Chicu: „Nivelul de descentralizare tot este un lucru foarte relativ și aici…”

Europa Liberă: S-a vorbit că la centru s-a făcut reformă, iar mai jos reforma bate pasul pe loc.

Ion Chicu: „Fiindcă am atins subiectul temelor sensibile, da? Sunt mai multe, inclusiv pe partea de descentralizare, de administrare locală și teritorială. Noi, Republica Moldova, avem cred că nu mai puțin de 30% de primării în care nu-s mai mult de 500 de oameni.”

Europa Liberă: Da, și e problema problemelor?

Ion Chicu: „Noi avem 35% cel puțin de primării în care salariul perceptorului fiscal este mai mare decât suma impozitelor pe care le colectează acest colector. Vă imaginați, în Republica Moldova avem așa ceva?”

Europa Liberă: Se cere o reformă teritorial-administrativă, dle premier.

Ion Chicu: „Bază economică în aceste condiții nu este, noi permanent vorbim de autonomie financiară. Oameni buni, toți banii să-i dai localității respective – nu poți vorbi de autonomie financiară, este clar că trebuie de făcut schimbări, nu putem să mai avem primării cu 500 de oameni, trebuie să discutăm acest aspect, să vedem cum lăsăm autoritatea în serviciul cetățenilor, pe de altă parte să fie concentrate aceste servicii regionale, lăsați să aibă reprezentantul autorității publice locale la dispoziția cetățenilor în localitate, dar nu poate să aibă și inginer cadastral fiecare primărie...”

Europa Liberă: Dar lucrați la o reformă teritorial-administrativă?

Ion Chicu: „Sunt diferite concepte, se pregătesc, se discută, contăm și pe suportul țărilor care au făcut acest lucru, dar acest lucru trebuie de făcut. Eu nu vorbesc despre lichidarea primăriilor, dar nu poți să ai în primării de 500 de oameni zece oameni în administrația locală, pentru că, vă spun, salariile lor depășesc cu mult ceea ce se acumulează.”

Europa Liberă: Dar și este imposibil să spui că iluminarea într-un sat vine să o facă Guvernul Republicii Moldova.

Ion Chicu: „De unde ați luat aceasta că vine guvernul să facă?”

Europa Liberă: L-am auzit pe directorul executiv CALM, dl Furdui, într-un interviu la Europa Liberă.

Ion Chicu: „Pe dl Furdui îl aud și eu foarte des și admir ceea ce spune d-lui, dar în CALM sunt oameni raționali, care cunosc situația și vorbesc lucruri sănătoase, spre deosebire de unii. Dacă vă referiți la iluminatul stradal, acest proiect pe care l-am lansat este un parteneriatîntre autoritatea publică centrală și locală, care eu cred că trebuie salutat. Noi am propus autorităților publice locale, când ne-am întâlnit cu primarii pe 22 ianuarie la Chișinău, că guvernul va procura din mijloacele financiare ale Fondului de Eficiență Energetică aceste echipamente pentru iluminare - acesta este aportul guvernului - moderne, conform standardelor, toate, să zicem, ușor de deservit, aportul autorităților publice locale – lucrările de proiectare, de instalare și de întreținere, așa a fost propunerea noastră. Marea majoritate a primarilor au acceptat, 140 de milioane de lei vor fi orientate în acest an pentru acest lucru. Este un parteneriat care cred că este demn de apreciat.”

Europa Liberă: Dar vreau totuși măcar în termeni aproximativi să ne spuneți când ar putea să fie dezbătut un proiect al reformei teritorial-administrative.

Ion Chicu: „Sper că aceasta se va întâmpla rapid, dar, încă o dată, nu trebuie să confundăm reforma cu lichidarea, de exemplu, a primăriilor…”

Europa Liberă: Asta ați spus, da.

Ion Chicu: „Da, dar este evident că trebuie de făcut ordine acolo, pentru că eu când zic de ce 30% cel puțin de bani publici irosiți pe oberliht și la asta mă refer.”

Europa Liberă: Unii spuneau că reforma teritorial-administrativă urma să aibă loc până la alegerile locale, pentru că, dacă au fost alese autoritățile locale, acum trebuie de așteptat patru ani.

Ion Chicu: „Asta e firesc, noi avem decizia Curții Constituționale din 2002, dacă nu greșesc, clar că mandatul aleșilor actuali va fi finalizat, dar dacă aștepți cu aceste procese când expiră patru ani, mai ratezi un ciclu. Acest lucru trebuie consultat cu societatea, pregătit, să fie într-adevăr un lucru eficient, un consens al societății, dar nu putem aștepta încă patru ani și să ne gândim că ar fi bine de făcut, că o să mai așteptăm iar opt ani. Iată, așteptăm din 2003 îmi pare că lucrul acesta.”