Ion Leahu: „Moscova are planuri mari legate atât de Ucraina, cât și de R.Moldova”

Atât reprezentanţii Chișinăulului, cât şi ai Tiraspolului spun că sunt pregătiţi să revină în cadrul tratativelor în formatul 5+2, negocieri ce ar trebui să soluţioneze nu doar probleme politice, dar și dificultăţi cotidiene cu care se confruntă oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deocamdată însă ambele părți se acuză reciproc de acţiunile contrare chemărilor la dialog. Ce ar putea aduce nou anul 2022 când e vorba de rezolvarea problemei transnistrene? Este una din întrebările pe care i le-a adresat în ajun Valentina Ursu fostului reprezentant al Chişinăului în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu.

Interviu cu Ion Leahu

Ion Leahu: „Este greu de presupus acest lucru, Moldova nu are la momentul actual și e greu de presupus că o să identifice în timpul apropiat o agendă care, într-adevăr, să miște din loc procesul de reglementare, dar nu să satisfacă poftele Transnistriei și ale Moscovei. La momentul de față, Transnistria și Moscova sunt gata să pună pe masă un șir de cerințe, de solicitări care le rezolvă lor anumite probleme și, în special, problema Rusiei care vrea să demonstreze că totuși ea este aceea care influențează situația în zona respectivă a Europei, noi nu știu din ce punct de vedere ar trebui să profităm.”

Europa Liberă: E în drept Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse să ceară conducerii Republicii Moldova să adopte, așa cum spun ei, o abordare constructivă și să răspundă, tot așa cum spun ei, pozitiv unei inițiative a Tiraspolului, care a propus de curând reluarea negocierilor în acest format?

Ion Leahu: „Cel mult ce trebuia să spună e că Moscova este în așteptarea unei soluții constructive din partea Chișinăului, asta e maximum ce ar putea să-și permită un Minister de Externe, care își onorează propria funcție și își onorează partenerii. În cazul de față este vorba de o ignorare completă a Republicii Moldova ca un partener cu care se poate de comportat așa cum cer normele dreptului internațional.”

Europa Liberă: Și totuși, se anunță că Moscova ar fi pregătită să acorde asistență Republicii Moldova, pentru că s-ar fi acumulat prea multe probleme în relația dintre Chișinău și regiunea separatistă transnistreană?

Ion Leahu: „Nu trebuie să fii un foarte puternic cunoscător al materiei ca să vezi cum contribuie Moscova la soluționarea problemei. În fiecare zi ne trezim cu aceleași: „vom reuși sau nu vom reuși să plătim datoria pentru gaz, vom avea gaz la grădinițe și la școli sau nu vom avea gaz?”, așa că nu trebuie să fim prea optimiști că Moscova ar putea să rezolve anumite probleme în interesul Republicii Moldova. E altceva că suntem, într-adevăr, într-o situație nouă în comparație cu alți ani, că în principiu, cu excepția anului 2002, când a fost lansat lucrul comun asupra Constituției comune, nici o vorbă, nici o expresie de stat comun, de teritoriu integrat în Republica Moldova cu un statut special nu a avut loc.”

Europa Liberă: Dar cum ați înțeles Dvs. acest mesaj transmis de la Tiraspol, că regiunea transnistreană poate să-și onoreze obligațiunile financiare pentru consumul de gaze, pentru că până acum nu s-a auzit o asemenea declarație din partea autorităților din stânga Nistrului?

Ion Leahu: „Este evident o componentă a planului Moscovei pentru a influența situația de la Chișinău și a hotărî ceva cu guvernarea PAS, cu guvernarea dnei Maia Sandu.”

Europa Liberă: Tiraspolul are banii aceștia?

Ion Leahu: „Evident că nu, Krasnoselski doar singur a spus în acea declarație.”

Europa Liberă: Câte îs, peste 7 miliarde de dolari?

Ion Leahu: „Evident că Transnistria integral nu costă 7 milioane de dolari și oricât ar exista această formațiune și Rusia, ei n-au s-o plătească, n-au s-o achite. E altceva că rușii le-au zis: „Voi spuneți, nu-i treaba voastră ce va urma mai departe, important este s-o punem într-o situație neplăcută pe dna Maia Sandu, ea trebuie să răspundă”. Până acum știți că răspunsul n-a urmat, a fost o scrisoare către dna Sandu din partea dlui Krasnoselski cu privire la negocieri, care ar putea chiar până la sfârșitul anului 2022 să se încheie cu soluționarea problemei. Evident, cum a spus el, este necesar de a vedea ce include în sine noțiunea de statut special care, chipurile, ar putea fi oferit Transnistriei. Deci, vedeți? Aici el a adus situația într-adevăr serioasă, nu pur și simplu vorbește despre negocieri, dar el vorbește despre posibilitatea negocierilor pentru a clarifica situația cu statutul special. Și este clar că pentru Chișinău asta formează încă o întrebare, fiindcă trebuie de făcut față - să nu răspunzi deloc nu se poate, să răspunzi, trebuie să răspunzi într-un așa mod ca să nu-ți iei anumite angajamente, dar în același timp să demonstrezi că este un bluf și faptul că-i bluf Tiraspol l-a demonstrat practic chiar a doua zi, când a recurs la amenințări în legătură cu problemele de la vamă, problemele de la punctele de înregistrare a transportului auto și, culmea...”

Europa Liberă: ...cu accesul la terenurile agricole.

Ion Leahu: „Și culmea obrăzniciei a fost declararea limitării termenului de prelucrare a terenurilor arabile de după șoseaua Tiraspol-Camenca. Noi nu doar o dată am vorbit despre aceste înțelegeri și eu am spus că nu este nimic bătut în cuie și noi încă o să revenim la această problemă și, iată, n-au trecut nici trei ani de atunci și noi suntem din nou în fața acestei probleme, dar ea poate să fie una cu foarte mari consecințe.”

Europa Liberă: Și care ar putea fi aceste consecințe?

Ion Leahu: „În primul rând, consecințele sunt pentru guvernarea Republicii Moldova, fiindcă ea trebuie din nou să caute bani, și nu mici, ci bani destul de solizi pentru a compensa fermierilor inevitabilele pierderi în urma neprelucrării terenurilor sau netransportarea roadei de la teren acasă. Asta-i prima, în al doilea rând, Chișinăul va trebui într-un mod oarecare să reacționeze, să apeleze la OSCE, la Uniunea Europeană ș.a.m.d., care, la rândul lor, ar putea reacționa, dar ei reacționează știți cum, cu sancțiuni. Și evident că Moscova n-o să rămână indiferentă, e greu de presupus care ar putea fi efectele finale, dar aceea că probleme au să fie tot mai multe și mai multe este clar.”

Europa Liberă: Krasnoselski a adresat două scrisori președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Maia Sandu a fost întrebată dacă ar intenționa să se întâlnească cu Krasnoselski și ea a spus un „nu!” categoric. Dvs. ce credeți, ar trebui să se întâlnească sau totuși, așa cum au spus autoritățile, discuțiile din partea Republicii Moldova cu regiunea transnistreană sunt doar la nivelul vicepremierului pentru reintegrare?

Ion Leahu: „Știți, eu vreau să fiu înțeles corect. Dacă ar fi vorba de o eventuală posibilitate reală de a soluționa problema, s-ar putea de coborât și la acest nivel. Dacă vă amintiți, în toamna anului 2021, când se acutizase problema cu energia electrică, dna prim-ministru nu s-a uitat la nimic, i-a telefonat lui Krasnoselski și i-a cerut să explice: vor fi sau nu vor fi probleme cu prestarea energiei electrice pe malul drept? A primit un răspuns afirmativ și, deci, problema s-a epuizat. Aproximativ în același mod s-ar putea de procedat și în cazul cu negocierile, dacă dna Sandu nu ar fi convinsă 100% că totul vine de la Moscova, dar aici numai a fost sonorizat, deci nu are sens pentru președintele unui stat democratic să discute la direct cu un lider al unui regim secesionist, rebel, nu se poate.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că acele scrisori trimise pe adresa președinției de către dl Krasnoselski ar fi inspirate de Moscova, experții spun că Moscova nu și-a schimbat atitudinea față de Republica Moldova de când a provocat separatismul în stânga Nistrului și credeți că în viitor ar putea să-și schimbe poziția, atitudinea?

Ion Leahu: „Ea și-o schimbă exact în acele dimensiuni în care se schimbă situația la noi aici, cu fiecare nou președinte, nou partid ajuns la guvernare. Dna Maia Sandu și PAS pentru dânșii sunt o enigmă și evident că Moscova are nevoie de un tablou amplu al acțiunilor, un tablou care ar putea prevedea care vor fi acțiunile pe viitor, căci Moscova are planuri mari legate atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și planurile acestea care ar fi?

Ion Leahu: „În primul rând este vorba despre tentativa Moscovei de a juca rolul unui pacificator în regiunea respectivă, de a demonstra întâi și întâi propriei populații că ea totuși are autoritate și este capabilă să rezolve probleme foarte grele, cum ar fi, de exemplu, conflictul transnistrean, care durează deja mai bine de 30 de ani și nu are rezolvare. Dar dacă ne uităm și ascultăm analiștii politici care analizează situația din Ucraina, atunci putem să facem și concluzii din altă parte, că Moscova are nevoie de o conducere previzibilă la Chișinău și din punctul de vedere al schimbării situației la estul Ucrainei, unde ar putea să fie probleme foarte mari.”

Europa Liberă: Chișinăul și Tiraspolul trebuie să continue dialogul și pe subiectul retragerii armatei ruse din stânga Nistrului. Șeful diplomației moldave, Nicu Popescu, a spus că Rusia ar agrea ideea distrugerii munițiilor stocate în depozitul de la Cobasna din regiunea transnistreană și că discuții în acest sens vor avea loc în acest an. De fapt, discuțiile au pornit încă de la vechile guvernări, doar discuții și mai mult decât discuții, acțiuni nu se văd.

Ion Leahu: „Doar discuții și mai mult decât discuții, nimic absolut. Acțiunile nici nu au de unde avea loc, trebuie să fii foarte naiv ca să presupui că Rusia în această situație, în situația unor relații extrem de încordate cu Ucraina ar accepta ca măcar un vagon cu tehnică de geniu să parcurgă Ucraina și să ajungă în Rusia, nemaivorbind despre muniții, despre armament, despre explozibil ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar aici, pe loc, poate fi distrusă muniția?

Ion Leahu: „A fost o tentativă, au fost distruse câteva mine și când au sărit sticlele de la geamuri în satele din jur din Ucraina și când Ucraina a spus: „Nu, băieți, ajunge!”, s-a terminat cu totul. Nu cred ca rușii în situația actuală să accepte procesul de distrugere a munițiilor și a armamentului.”

Europa Liberă: Deci, ce ar putea aduce nou 2022, când e vorba despre rezolvarea problemei transnistrene?

Ion Leahu: „Eu vreau un singur lucru, ca amenințările la care suntem astăzi martori, am în vedere cu fermierii, am în vedere cu copiii de la școlile române din stânga Nistrului să nu fie realizate, Chișinăul să găsească o modalitate pentru a scoate acest as cu care vehiculează Krasnoselski, a-l neutraliza, ca oamenii să poată liber și liniștit să-și lucreze terenurile, să-și culeagă roada și s-o utilizeze. În rest, eu gândesc că Comisia Unificată de Control, bine/rău, dar totuși ea asigură pacea, asigură evitarea conflictelor în Zona de Securitate și ceea ce revine altor organe și structuri statale e să demonstreze că nu putem noi realiza integral prevederile pachetului Berlin+, adică aceea ce a spus dl Kulminski, când și-a început cariera de viceprim-ministru pentru reintegrare, de revăzut atitudinea față de modul în care noi purtăm negocieri asupra rezolvării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Cel mai probabil se va discuta mai mult între cele două părți – Chișinău și Tiraspol –, când se va încheia valabilitatea de cumpărare a energiei electrice de la Cuciurgan, 31 martie, se pare că este data când se finalizează acel acord și trebuie negociat un alt acord. Poate acest subiect cumva să apropie mai mult cele două părți?

Ion Leahu: „Noi procurăm energie electrică de la Cuciurgan practic toată viața și, da, au fost perioade când mai mult, când mai puțin, au fost momente când s-a încercat a amenința, însă el la fel depind de noi, gazul este gaz, el numai generează energia electrică, dar ca să aducă energia electrică bani, ea trebuie să fie vândută Moldovei, Ucraina nu are nevoie, n-are s-o cumpere.”

Europa Liberă: Și atunci, credeți că va fi semnat ușor un alt acord pentru cumpărarea energiei electrice de la Cuciurgan?

Ion Leahu: „Pentru Transnistria, sigur că da. Pe dânșii întotdeauna unicul lucru care i-a interesat a fost prețul, să scoată din noi un preț cât se poate de mare și faptul că noi aveam o perioadă posibilitatea de a procura ceva și de la Ucraina ne permitea să discutăm cu dânșii, dar dacă Ucraina, mă rog, din diferite considerente, nu ne va presta energie electrică, ei vor fi singurul monopolist și atunci, în genere, probleme n-au să fie. Noi o să venim și o să-i rugăm: Dați-ne, vă rugăm.”