Întrevederea preşedintelui Igor Dodon şi a liderului tiraspolean, Vadim Krasnoselski, ar putea să aibă loc în prima decadă a lunii septembrie la reședința de la Condriţa, a declarat recent şeful statului Europei Libere. Potrivit lui, cele două părţi trebuie să se pregătească pentru a se ocupa îndeaproape de soluționarea conflictului transnistrean. Ion Leahu, fost reprezentant în Comisia Unificată de Control - cea care coordonează operațiunea de menținere a păcii în zona de securitate - aminteşte că preşedintele R Moldova este considerabil limitat în acţiuni. Practic, de unul singur el nu poate adopta decizii cu putere de lege.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu fostul reprezentant în Comisia Unificată de Control Ion Leahu
Europa Liberă: În proaspătul interviu, pe care l-a acordat Igor Dodon Europei Libere, el a confirmat că în prima decadă a lunii septembrie va avea o întrevedere cu liderul regiunii secesioniste transnistrene, Vadim Krasnoselski. Întrevederea va avea loc la Condrița. Vă este clar care e rostul acestui dialog?
Ion Leahu în studioul Europei Libere la Chișinău
Ion Leahu: „Îmi pare că este vorba de două aspecte ale acestor relații. Primul, mai puțin demn, ține de persoana lui Igor Dodon, care, fiind ales în funcția de președinte, de facto, nu are nicio posibilitate de a se manifesta în această funcție și pentru a-și potoli orgoliul, pentru a demonstra în exterior, dar și pe interior că totuși el este președinte, lui i se permite de la Moscova din când în când să facă întâlniri cu Krasnoselski, care, la rândul său, tot profită din aceste întâlniri, consolidându-și autoritatea în rândul populației autohtone.
Acesta-i un aspect, însă este totuși și un alt aspect, mai puțin demn, mai puțin relevant pentru un președinte de țară, indiferent de aceea cum îi raportul cu alte ramuri ale puterii. Eu gândesc că el are careva misiuni, pe care le îndeplinește în procesul dialogului cu Krasnoselski. Dna Cristina Lesnic, care are misiunea de a dialoga cu reprezentantul Transnistriei, are niște misiuni pe care eu le-aș numi oficiale. Noi vedeam clar – s-au întâlnit, iată, înțelegerea sau neînțelegerea ș.a.m.d., pe când în realitate noi nu cunoaștem nici conținutul convorbirilor între Dodon cu Krasnoselski și nici efectul până una-alta, dar probleme sunt multe, sunt probleme de care foarte mult este interesat actualul coordonator al Republicii Moldova, dl Plahotniuc. Însă el, în funcție de poziția pe care o ocupă, el nu are posibilitatea personal să se deplaseze, și iată atunci îl înlocuiește dl Dodon.”
Europa Liberă: Dar care ar fi interesul dlui Plahotniuc?
Ion Leahu: „Începând cu interese pur comerciale, de business și terminând cu probleme politice, doar se apropie 24 februarie, se apropie ziua alegerilor, în care partea transnistreană nu numai că o să participe, dar ea are un rol deosebit, ea trebuie să completeze câteva mandate de deputat. Transnistria este divizată în două circumscripții și, respectiv, îi revin două mandate. Plus la asta – partea a doua: alegerile pe listă de partid. La fel iarăși o să fie făcute și acolo liste ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Igor Dodon nu ascunde și spune că el contează pe voturile celor 200 de mii de alegători din stânga Nistrului și tot șeful statului precizează că aceste 200 de mii de voturi ar putea să pună stavilă curentului unionist, discuției despre o eventuală integrare euroatlantică a Republicii Moldova.
Ion Leahu: „Aceea că el nu ascunde este clar, că la urma urmei nu prea sunt alte subiecte despre care el ar putea vorbi deschis, însă îi una să vorbești în public, pentru presă și alta-i să ai niște misiuni speciale. Eu mă refer la aceea că ei trebuie să elaboreze o tactică, o ideologie prin care se vor asigura că cele 200 de mii de cetățeni vor vota așa cum le trebuie lor și nu cumva în stânga sau în hăisa.”
Europa Liberă: Eu l-am întrebat la microfonul Europei Libere pe Igor Dodon dacă el cunoaște, de exemplu, ce discută Vadim Krasnoselski cu autoritățile ruse. Și răspunsul a fost că, dacă înainte se cunoștea prea puțin, acum el crede că cunoaște aproape integral ce discută cei de la Tiraspol și cei de la Kremlin.
Ion Leahu: „Eu de data aceasta i-aș dar crezare lui Dodon. Eu am observat un lucru – în ultimul timp, în ultima jumătate de an Moscova nu-l prea ține în palme pe Krasnoselski. Au fost făcute eforturi colosale pentru a schimba atitudinea în economie. Krasnoselski aștepta investiții serioase, solide, pe când iată chiar și zilele trecute într-un interviu el s-a scăpat cu vorba pentru un ziar din Europa că așteptările lor la momentul actual nu s-au încununat cu rezultate concrete. Eu cred că asta-i legat de aceea că totuși Moscova așteaptă rezultatul alegerilor la noi și, în funcție de asta, de acum ea va decide cum să se comporte cu Tiraspolul. De aceea, Dodon în principiu nu are de ce să nu deschidă acest aspect, fiindcă într-adevăr problema se reduce anume la aceea ce misiune el are primită de la Moscova.”
Europa Liberă: Dl Leahu, și totuși, în timp ce autoritățile statului Republica Moldova vorbesc despre o posibilă apropiere a cetățenilor de pe cele două maluri ale Nistrului, liderul de la Tiraspol și foștii lideri pe care i-a avut regiunea separatistă au spus că „sistemele juridice ale Transnistriei și Republicii Moldova nu permit să se discute despre o schimbare a formei de existență, ambele republici fiind state unitare”. Ce dialog poți purta, dacă există asemenea declarații?
Ion Leahu: „Nu ai ce purta dialog cu Transnistria, cu Tiraspolul, unica destinație este Moscova. Acolo trebuie de mers, pe acolo trebuie de purtat convorbirea, însă noi avem și parteneri externi,
Nu ai ce purta dialog cu Transnistria, cu Tiraspolul, unica destinație este Moscova...
parteneri de care depindem. Ei sunt într-o măsură oarecare bolnavi de liberalism, bolnavi de indulgență, ei consideră că realitatea e de așa natură că foarte mult depinde de Tiraspol și dialogul cu Tiraspolul ar putea urni situația din punctul mort, ar putea crea condiții pentru soluționarea diferendului mai degrabă decât s-ar omite acești pași sau aceste convorbiri.
Practic nu este săptămână ca la Tiraspol să nu fie prezent cineva de la vreo ambasadă acreditată în Republica Moldova sau de la vreo instituție, organizație internațională. Și în situația în care ei manifestă o asemenea atitudine, în care organismele respective care ne ajută și nouă cu multe lucruri, ei consideră necesar de a dialoga cu Tiraspolul, la Chișinău se consideră că nu e cazul să dai cu piciorul și merg și ei. Mai mult decât atât, să înscriu unele rezultate.
Noi am discutat cu Dvs., situația cu fermierii îi foarte incertă, nu este nimic clar, însă mulți de la Chișinău de acum și-au notat în palmares: am făcut, am rezolvat, gata, trecem la alte întrebări. Stați oleacă, vom vedea, însă situația politică e de așa natură că ei au nevoie ceva să aibă în fișa lor politică.”
Europa Liberă: Faptul că vine Krasnoselski la Condrița vă surprinde?
Ion Leahu: „Într-o măsură oarecare, da. Ei toți sunt puțin deocheați, văd în fiecare stâlp dușmani; în al doilea rând, ei nu consideră demn pentru dânșii să vină ei la Chișinău, fiindcă ei se joacă în conducători de mari state, aceia se întâlnesc undeva, în părțile terțe și ei preferă, însă n-au avut încotro. Dodon le-a spus: „Hai, măi, și-om bea câte un pahar de vin la mine, la Condrița” și aceștia au acceptat.”
Europa Liberă: Și dacă Igor Dodon nu a anunțat ce subiecte ar putea să figureze pe agenda discuțiilor, Vadim Krasnoselski spune că în cadrul întâlnirii cu Igor Dodon este planificată în primul rând discuția chestiunilor legate de ecologia râului Nistru, problemele legate de construcția complexelor hidroenergetice de pe râu de către Ucraina. În plus ar mai putea să discute și procesul de pacificare pe Nistru privind extinderea rotației militarilor ruși.
Ion Leahu: „Ei identifică câteva probleme care la prima privire sunt importante, țin de nivelul lor, țin de problemele care, dacă nu afectează, cel puțin interesează o mare parte a populației și prin asta ei se afirmă ca și conducători care abordează și hotărăsc problemele importante pentru stradă. Ei nu vor să țină cont de un lucru: Dodon doar nu are nicio putere de decizie în dreapta Nistrului. El, Krasnoselski, la fel este limitat, că el nu prea are mijloace. Orice problemă care ar ține de ecologie sau de altceva, ea necesită mecanisme, inclusiv mecanisme financiare. El nu le are, că 70% îi gaura la buget, așa că cu ce ai să faci acolo ceva?
Dar pentru a-și menține imaginea în exterior, pentru a-și menține capacitățile sale de președinte, da, ei declară, anunță, afirmă; pentru dânșii asta este un lucru mult mai bine pregătit decât la noi, adică aparatul ideologic funcționează mai rafinat, ei din nimic fac un eveniment de importanță cel puțin regională.”
Europa Liberă: Igor Dodon îl invită pe Vadim Krasnoselski la Condrița imediat după ce în stânga Nistrului cu mult tam-tam vor sărbători 28 de ani de așa-zisă „independență”.
Ion Leahu: „La Chișinău se fac că nu observă lucrurile acestea. Este așa o tactică, de mult ea este aplicată...”
Europa Liberă: Ca și când ignoră tot ceea ce se întâmplă acolo.
Ion Leahu: „Da, ignoră, absolut. Ei se fac că nu observă, dar atunci când se fac că nu observă la nivel de stat, la nivel de conducători asta nu se ia în considerare. Și anume că Dodon îl invită îndată după 2 septembrie, el manifestă, faceți voi ce vreți, pentru noi asta n-are importantă, pentru noi are importantă aceea ce propunem noi. Deci, aici e încă un moment de afirmare a dlui Dodon.”
Europa Liberă: Dar pentru că vor să discute și despre procesul de pacificare pe Nistru privind extinderea rotației militarilor ruși, știți că autoritățile țării au spus că nu mai permit prin Aeroportul Internațional Chișinău să vină de la Moscova militari ruși care ar merge în regiunea transnistreană. De ce să apară acest subiect pe agenda discuțiilor?
Ion Leahu: „În Transnistria, într-adevăr, se simt probleme cu cadrele.”
Europa Liberă: Militare?
Ion Leahu: „Militare. Chiar câteva zile în urmă a avut loc întâlnirea așa-numitului ministru al apărării Oleg Obrucikov cu mamele soldaților recrutați în termen și el a fost nevoit să le dea explicații de ce din nou tinerii soldați în termen rămân deseori în unitățile militare pentru noapte. Nu ajung fizic soldați care să exercite funcțiile de santinele ș.a.m.d. Și în situația vizată evident că pentru dânșii devine din nou importantă asigurarea la 100% cu efectiv a trupelor pacificatoare; în martie mi se pare că din nou vine rotația, adică soldații care și-au satisfăcut serviciul în termen de 12 luni pleacă acasă, ei trebuie să fie schimbați și în situația asta ei trebuie să găsească totuși posibilitatea de a-i schimba, de altfel ei n-au pe cine trimite la posturi.”
Europa Liberă: Și dacă această rotație nu e permisă de către Chișinău?
Ion Leahu: „Ei gândesc că totuși au să găsească posibilitate de a influența Chișinăul.”
Europa Liberă: Cum?
Ion Leahu: „Ei, modalități sunt multe.”
Europa Liberă: Adică, guvernanții de la tribunele internaționale cer evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, iar pe acest subiect să cadă de acord?
Ion Leahu: „Dna Valentina, este momentul acela despre care noi am vorbit de o sută de ori. Este Grupul Operativ de Trupe Ruse și este contingentul pacificator. Contingentul pacificator, cei 389 de militari ruși, care se subordonează Comisiei Unificate de Control, aceia sunt aparte, ei sunt legitimi.”
Europa Liberă: Republica Moldova intră în febra electoralei. E puțin probabil ca cineva să se gândească în mod aparte la dosarul transnistrean.
Ion Leahu: „Nici Uniunea Europeană, nici Misiunea OSCE nu acceptă o asemenea abordare. Alegerile sunt alegeri, este Comisia Electorală Centrală, sunt alte structuri care se ocupă de problema electorală, iar în ceea ce ține de problema de reglementare sunt alte structuri cu care ei colaborează. Dna Cristina Lesnic este viceprim-ministru anume pe problema respectivă, așa că fiți bună, faceți-vă valizele și – la Roma.”
Europa Liberă: Faptul că în 27 de ani de independență a Republicii Moldova Chișinăului nu i-a reușit să reîntregească cele două maluri ale Nistrului prin acordarea unui statut special regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova poate fi văzut ca un eșec?
Ion Leahu: „Da! Eu sunt din tabăra persoanelor care consideră că nu poate nici să fie discutată problema că fără Transnistria. Transnistria este parte indispensabilă a Republicii Moldova. De la Camenca până la Troițcoe din Ucraina îi teritoriul nostru, al Republicii Moldova. Nu poate fi pusă în discuție problema că cumva fără.”
Europa Liberă: Cineva zice că Transnistria e o piatră atârnată de corpul statalității Republicii Moldova.
Ion Leahu: „Da, e o piatră, dar e o piatră a noastră.”
Europa Liberă: Piatra asta poate și să ne înece?
Ion Leahu: „Poate, poate... Înseamnă că așa ne-a fost destinul.”