Ion Luca: „Trendul este pozitiv, avem creșteri de vânzări și pe componenta de vinuri în vrac, și de vinuri îmbuteliate în sticle” (VIDEO)

Statistica încă nu poate spune cu certitudine dacă anul 2018 a fost unul de succes pentru producătorii de vin din Republica Moldova, dar cei mai mulți dintre vinificatori afirmă că au ajuns, într-un sfârșit, să culeagă roadele muncii lor de ani de zile. Ei se arată mulțumiți de performanțele lor atât pe piața de acasă, cât și pe cea de peste hotare. Un interviu cu un expert în vinificație și membru al Asociației micilor producători de vin din Moldova, care a făcut un bilanț al anului trecut pentru vinificatorii moldoveni.

Interviul dimineții: Ion Luca (Asociația micilor producători de vin)

Ion Luca: „2018 a fost un an, per total, aș spune eu, bun pentru noi. Fiecare recoltă, fiecare an are anumite provocări și depinde deja de iscusința și de înzestrarea vinificatorilor cât de bine pot să facă față la aceste provocări. Recolta de struguri a fost bună, doar că am avut niște ploi în iulie care ne-au afectat în special soiurile albe; pe de altă parte, am avut o toamnă foarte lungă, fără ploi și cu temperaturi foarte bune, ceea ce ne-a permis să lungim un pic și perioada de recoltare. Deci, aș spune că anul a fost ca și oricare an, cu anumite provocări, dar cine a reușit să răspundă bine la aceste provocări s-a ales cu o recoltă foarte bună.”

Europa Liberă: În agricultura performantă și în vinificația performantă, din câte înțeleg, mulți încearcă să minimizeze cât mai mult impactul climateric. S-au învățat vinificatorii din Republica Moldova să se descurce în orice condiții climaterice sau oricum rămân, practic, la mila Domnului?

Ion Luca la Nisporeni în 2016

Ion Luca: „Sigur că an de an învățăm și noi tehnici actuale și prin unele investiții pe care le facem putem răspunde mai rapid la provocările pe care ni le aduce clima. Sigur că așa cum se face astăzi viticultură și cum se făcea zece ani în urmă sunt două lucruri diferite, dar, oricum, nu există metode și practici prin care să fii 100% asigurat față de multe, multe, multe surprize pe care le aduce natura.”

Europa Liberă: Republica Moldova a avut o producție record de vinuri în 2017. S-au atins culmi similare anul acesta și, poate mai important, s-au transformat aceste succese în venituri pentru producători?

Ion Luca: „Din păcate, încă nu vă pot da răspuns la această întrebare. Multe vinării acum își depun declarațiile pe stocuri. Deci, datele în ceea ce ține de recolta per general sunt doar estimative, asta va putea fi clar spus abia spre sfârșitul lunii ianuarie 2019 deja. Ceea ce cu siguranță pot spune ca rezultat al vânzărilor pe 2018 este că pe sector suntem în creștere, în special desigur că exportul, unde se duce cea mai mare parte din vinul produs în Moldova, atât vinul vrac, cât și vinul îmbuteliat în sticle este în creștere și acea recoltă pe care noi am avut-o în 2017 parțial s-a vândut, dar parțial ea este încă la maturare. De aceea, veniturile din recolta record 2017 urmează încă să vină, dar trendul este pozitiv, avem creșteri de vânzări atât pe componenta de vinuri în vrac, cât și pe componenta de vinuri îmbuteliate în sticle.”

Europa Liberă: Ați spus la început că a fost un an destul de bun. Cum cuantifică, printre altele, vinificatorii succesul? E vorba de premii la competiții internaționale, volum sporit de exporturi, mai mulți bani în pungă?

Ion Luca: „Noi avem o zicală între vinificatori: „Cel mai bun vin este vinul vândut”. Și cuantificarea aceasta se face desigur că atunci când vinul a părăsit vinăria în forma în care dorește s-o facă vinificatorul, că-i vin vrac sau că este vin îmbuteliat, doar că o caracteristică specifică a activității noastre este că cuantificarea aceasta nu are loc imediat în anul următor, mai ales în ceea ce ține de vinurile roșii. Vinurile mai stau la butoi, mai stau și la maturare în sticle. Deci, această cuantificare și valorificare în bani a unei recolte vine aproape peste doi ani.”

Europa Liberă: Deci, putem spune că succesele din acest an se datorează eforturilor de acum doi-trei ani?

Ion Luca: „Exact, exact! Noi la momentul de față vindem vinurile din 2016, parțial și vinurile din 2017, însă o bună parte din vinurile produse din recolta 2017 sunt încă în cramă, sunt încă în butoaie, parțial scoase pe piață, dar parțial încă își așteaptă momentul când o să fie îmbuteliate.”

Europa Liberă: Reprezentanții mai multor industrii s-au plâns pe lipsa brațelor de muncă, darămite a celor calificate. Are cine lucra în vii și la vinării și cât de atractiv este acest domeniu pentru tineri, de exemplu?

Ion Luca: „Din păcate, și noi ca și colegii din alte sectoare avem probleme cu lipsa forței de muncă pe ambele componente – atât pe componenta agricolă, cât și pe componenta prelucrării și lucrului în vinificație. Aici, din păcate, nu ne deosebim de celelalte sectoare din Republica Moldova, se resimte serios efectul migrației și faptul că la sate nu avem oameni cu care să lucrăm în vie și aceeași situație este și în cramă.

Fiecare companie încearcă deja din surse proprii și cu idei proprii să rezolve această întrebare prin condiții mai bune de plată, condiții mai bune de lucru, mese garantate pe parcursul zilei, dar problema persistă și, din păcate, an de an ea devine tot mai acută. Sunt anumite programe de readucere a migranților acasă, care sigur că au unele rezultate, dar noi încercăm să ne facem treaba fără ca să punem problemele noastre în cârca altora.”

Europa Liberă: Datele arată că majoritatea vinului care se produce în Republica Moldova este destinat exportului. Din câte înțeleg, e vorba mai ales de China, Polonia, România, Cehia, inclusiv Rusia. Pe cât de mult s-a reușit diversificarea pieței de exporturi și datorită cărui fenomen?

Ion Luca: „Cu siguranță, vinul care se produce în Republica Moldova se vinde în mare parte la export. Pentru așa o țară mică cum e a noastră, noi producem mult mai mult vin decât vreodată el s-ar putea consuma în

țară, de aceea asta nu este nici o problemă și nu este nici un avantaj al nostru. Este o realitate că noi trebuie să exportăm vinul acesta. Este o sarcină adică ce ține de fiecare vinărie să fie prezentă pe cât mai multe piețe de export și, dacă să ne uităm în urmă cu zece ani, eu aș zice că an de an se fac progrese foarte mari și vinurile noastre ajung pe tot mai multe piețe și în cantități tot mai mari, dar este un proces de foarte lungă durată.

Să nu uităm că am avut până în anul 2006 o cu totul altă situație în ceea ce ține de exporturile vinurilor din Republica Moldova, aveam o piață mare, se lucra destul

de confortabil pe piața din Rusia, care absorbea în mare parte tot ce se producea în Moldova și această piață peste noapte a dispărut.

Diversificarea pe alte piețe nu este un proces care se face de pe o zi pe alta și nici măcar de pe un an pe altul. Noi pe multe piețe mai întâi trebuie să ne creăm o imagine ca țară vinicolă, ca țară producătoare de vin și acest proces durează zeci de ani. Colegii noștri din Franța, Italia, Spania, care sunt cei mai mari concurenți ai noștri, își promovează brandul de țară chiar de sute de ani. Noi am creat brandul Wine of Moldova pe la începutul anului 2013 și, iată, avem cinci-șase ani de când îl promovăm, rezultatele se văd, dar încă o dată: este un proces de foarte lungă durată.”

Europa Liberă: Vinul produs în Republica Moldova, cum ați spus, este promovat peste hotare sub un așa-zis brand-umbrelă – Wine of Moldova –, dar cum poate fi creat un fundament puternic pentru acesta, când însuși brandul de țară încă nu este îndeajuns de dezvoltat?

Ion Luca: „În primul rând, pentru a avea un fundament puternic e nevoie de vin de calitate și aici cred că stăm destul de bine. Vinurile care se produc astăzi în Moldova – și asta ne-o arată și multele medalii internaționale pe care le primesc vinificatorii – sunt în continuă creștere din punct de vedere calitativ. Și având acest fundament, deja ține de talent și de aplicarea multor metode și practici de marketing pentru a ne promova acest brand de țară. Pe multe piețe noi pornim de la zero și asta deseori este un avantaj.

Lumea nu știe de noi, lumea nu știe de Moldova ca o națiune vinicolă și desigur că vorbim de piețele îndepărtate, piețele asiatice, unde foarte multă lume, pur și simplu, nici nu știe că noi existăm ca țară, dar acesta este și un avantaj când pornim de la zero. Ei nu știu nimic nici de bine, nici de rău despre noi. Și dacă începem să le promovăm și să le povestim despre vinurile noastre și avem acest fundament care este vinul de calitate, se începe pas cu pas o relație și asta ne-o arată și statisticile.

De exemplu, în China anul trecut s-au vândut atât de

multe sticle câte nu s-au vândut niciodată. Pas cu pas, având acest fundament al vinului de calitate, lumea începe să afle de Moldova, dar sunt enorm de multe măsuri care trebuie întreprinse, pentru că aceiași pași îi fac și celelalte națiuni vinicole, care de asemenea vor să-și vândă vinul pe aceste piețe. Și aici noi venim într-o concurență foarte mare cu multe națiuni mai bogate ca noi, cu bugete pentru marketing mult mai mari și asta ne face viața un pic mai interesantă, să-i spunem așa.”

Ziua națională a vinului la Chișinău (2)

Europa Liberă: Tot mai des are loc un așa-zis „melanj” dintre promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică și a imaginii sale ca a unui producător de vinuri de calitate. Ce se vrea într-un final: ca oamenii de peste hotare să bea vinul Republicii Moldova peste hotare sau ei să vină în Republica Moldova și să-l consume aici?

Ion Luca: „Ambele. Ambele situații sunt benefice pentru economia Republicii Moldova și aici nu este o simbioză pe care am inventat-o noi, este un proces pe care îl fac colegii noștri din aceeași Franță, Italie sau Spanie, națiuni vinicole mari, de foarte mulți ani, pentru că atunci când vine un turist în Republica Moldova și se simte bine o săptămână, el devine un client pentru vinurile noastre pe o viață întreagă. Pentru că, plecând acasă după această săptămână petrecută la noi, el rămâne cu impresii bune și unicul lucru pe care îl poate face ca să ne fie nouă de folos când ajunge acasă în China este să caute produse din Republica Moldova, fie vinuri, sucuri, gemuri sau alte produse pe care noi le exportăm.

E mult mai greu să-l convingi pe un om să cumpere produse dintr-o oarecare țară dacă el nu a fost vreodată acolo și nu s-a îndrăgostit de această țară decât pe unul care a fost, s-a simțit bine și atunci mulți ani după acesta va rămâne fidel și produselor din țara pe care a vizitat-o, pentru că înțelegem foarte bine că el vizitează și Franța, și Italia, și Spania și-i place și ce vede acolo, dar această sensibilizare pe termen lung și fidelizare se face foarte bine prin turism. De aceea și simbioza turism-vinificație este foarte importantă pentru noi, pentru că este încă o metodă de a ajunge la cât mai mulți consumatori, care devin fideli produselor made in Moldova pe o perioadă lungă de timp.

Cel mai bun eveniment în acest sens este Festivalul Vinului, care anul acesta iarăși a fost un mare succes, care se face an de an în primul weekend din octombrie și la care avem enorm de mulți turiști din multe țări din lume. Cred că a fost pentru prima dată anul acesta când absolut toate camerele de hotel din Chișinău și din zona municipiului Chișinău au fost ocupate pentru weekend-ul din sărbătoarea vinului, dar chiar și pentru o săptămână înainte de sărbătoarea vinului. În primul rând, sunt venituri pentru hotelieri, sigur că da, sunt beneficii pe termen scurt, dar faptul că interesul străinilor pentru acest eveniment este în continuă creștere ne bucură și pe noi.”

Europa Liberă: Totuși din reportajele de la Ziua Vinului se creează o impresie că consumatorul local poate ar avea nevoie de un pic mai multă informație despre cum se consumă vinul și cum ar trebui să se consume vinul.

Ion Luca: „Cu siguranță, da. Și cred că eforturile care s-au făcut de către sector în ultimii cinci ani pentru educarea unui consum corect de vinuri nu s-au mai făcut niciodată în istoria Republicii Moldova. Fiecare vinărie, Oficiul Național al Viei și Vinului și toți partenerii noștri lucrează constant la creșterea nivelului de educare în ceea ce ține de consumul de produse care vin de la sectorul vitivinicol și aici se întreprind foarte multe măsuri – vernisajul vinului, sărbătoarea vinului, unde nu se mai toarnă vinuri în dreapta și în stânga, dar se face o degustare ghidată – sunt toate elemente ale unui program de lungă durată ce ține de consumul de vin în Moldova.

Noi am vorbit până acum doar de consumatorul extern, dar, cum ați spus și Dvs., consumatorul nostru local este la fel de important ca și cei din străinătate și lucrăm foarte mult la educarea acestuia. Și aceasta ne-o arată și

statisticile, pentru că vânzările de vin îmbuteliat în Republica Moldova an de an cresc, nu în detrimentul vinului de casă, dar oricum acesta este un indicator că consumatorul deja înțelege mult mai bine ce stă în spatele unui vin îmbuteliat, care sunt procesele și care sunt garanțiile unui produs de calitate pentru consumator, când vorbim de un vin îmbuteliat, care trece multe teste de laborator, analize de inofensivitate ș.a.m.d. Și aici iarăși este o parte componentă a unui proces de foarte lungă durată de educare a consumatorului local.”

Europa Liberă: În 2018 exista riscul ca Oficiul Național al Viei și Vinului să dispară. Deocamdată, ONVV continuă să activeze. De ce este importantă existența acestui parteneriat public-privat?

Ion Luca: „S-a făcut în faza inițială fără știrea vinificatorilor și eu mă bucur că autoritățile noastre au renunțat la această idee destul de repede, dar am avut multe emoții când am aflat și noi de faptul că există riscul să dispară ONVV. Or, noi suntem foarte mândri de această instituție, care a fost creată la inițiativa vinificatorilor. Ne invidiază foarte mult, de exemplu, și colegii noștri din România că avem un ONVV funcțional, așa cum este cazul în Republica Moldova. Este o instituție care, în primul rând, ne promovează interesul nostru față de autoritățile din Republica Moldova, fiindcă nu fiecare vinificator își poate permite să se gândească la nivel

strategic sau de planificare, sau legislativ. Pentru asta avem nevoie de profesioniști și acești profesioniști sunt la ONVV, care ne știu și știu care sunt problemele noastre și lucrează la soluții, totodată, avem nevoie și de o instituție care centralizat să ne promoveze brandul Wine of Moldova, pentru că fiecare vinărie are, în primul rând, scopul să-și promoveze producția proprie.

Având ONVV-ul, care are ca scop de bază să promoveze brandul de țară și țara, în general, avem acel instrument profesionist care ne ajută, ne unește pe toți și să mergem împreună să promovăm țara, ca să ne creștem vânzările ulterior. Nu mai vorbesc de foarte multe cercetări pe care le face ONVV-ul de care noi avem foarte multă nevoie și, de exemplu, Registrul vitivinicol, care iarăși este un instrument pe care noi nu-l avem, dar care trebuie dezvoltat și este un proces de foarte lungă durată, de mulți ani și asta este în sarcina ONVV-ului.

Sunt foarte multe chestii organizatorice unde această colaborare, pentru că este o instituție public-privată, această colaborare între autorități și vinificatori a arătat rezultate foarte bune și chiar acasă avem alte sectoare care își doresc și ele un ONVV pentru sectorul lor, pentru că s-a demonstrat că s-a demonstrat că această colaborare în cadrul unei instituții public-private funcționează bine și pe termen lung este unica soluție ca sectorul vitivinicol să fie administrat calitativ.”

Europa Liberă: Un umăr de sprijin important pentru vinificatorii moldoveni este asistența financiară de peste hotare, de la Statele Unite, Suedia, Banca Mondială, ca să-i menționăm doar pe câțiva. Ce se va întâmpla atunci când vor dispărea aceste așa-zise „cârje”? Vor putea să se țină pe picioare producătorii locali?

Ion Luca: „Foarte grea întrebare. Noi ne bucurăm mult că există acești parteneri de dezvoltare, care ne ajută pe diverse domenii. În primul rând, noi nu vrem să ne gândim că ei au să dispară atât de repede, în al doilea rând, cred că atunci când va veni momentul și nu vom mai avea asistență din partea altor țări va trebui să ne descurcăm

cum ne-am descurcat și în multele etape foarte grele prin care a trecut sectorul vitivinicol în ultimii 15 ani, embargouri și alte probleme. Cred că sectorul este între timp destul de matur ca să poată face față tuturor provocărilor. Clar că probabil va fi mai lent procesul, dar încă o dată: sectorul este deja foarte matur ca să se dezvolte. Nu înseamnă că noi nu ne dorim aceste ajutoare care vin și care ne sunt de real folos astăzi ca să ne promovăm vinurile și țara mai ales peste hotare, pentru că acest proces costă foarte, foarte mult și sunt foarte multe piețe și aici ne bucurăm mult de susținerea donatorilor.”