Ion Sturza: Am făcut tot felul de reforme, dar unele lucruri trebuie impuse, cu riscul de a fi la limita constituționalității (Partea I)

În cartierele de lux din Chișinău nu sunt casele oamenilor de afaceri, sunt casele procurorilor, judecătorilor, a declarat ex-premierul Ion Sturza pentru Euripa Liberă. „Îl consider pe Alexandru Stoianoglo un om integru, valoros. Numai că sistemul l-a învins. S-a transformat pe nevrute în avocatul lui Platon. El trebuie sa plece”, sunt alte declarații ale omului de afaceri stabilit în România. În altă ordine de idei, el susține că guvernarea trebuie să se preocupe de relansarea economică și problemele sociale.

Europa Liberă: Fostul premier Ion Sturza, în studioul Europei Libere de la Chișinău, actualmente prosper om de afaceri. Mulțumim mult, dle Sturza, că ați găsit timp să avem această discuție tocmai la trecerea dintre aniversări – 30 de ani au fost marcați pe 27 august. Cum a intrat în istorie această etapă pentru tânărul stat s-a scris și s-a vorbit foarte mult, istoricii vor reveni. În acești 30 de ani, o parte mare a populației a devenit săracă, un segment îngust s-a îmbogățit, această depopulare a Republicii Moldova, injustiție și multe ar mai fi trecute la capitolul ce s-a întâmplat. Haideți să vorbim despre ce va fi. Cum ar trebui să se dezvolte Republica Moldova în continuare, care ar fi calea corectă?

Ion Sturza: „Înainte de a discuta despre care sunt căile de dezvoltare a Republicii Moldova în continuare, eu vreau să vă spun că am rămas un pic uimit, decepționat, mâhnit chiar de discuțiile care au fost în jurul acestei date importante – 30 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova. De fapt, noi nu am avut o discuție, nu au fost dezbateri nici academice, nici la nivelul populației, opiniei publice, am avut o paradă un pic triumfalistă, despre care nu prea au înțeles mulți ce s-a întâmplat, de fapt, și nu am avut o discuție, dar cred că am ratat o ocazie foarte bună de a discuta realizările și nerealizările din acești 30 de ani. S-a făcut o încercare tristă de a șterge cu buretele sau de a nega acești 30 de ani. Este un lucru prost, aș spune așa...”

Europa Liberă: Dar de ce credeți că s-ar fi negat ceea ce s-a întâmplat până astăzi?

Ion Sturza: „Eu am văzut discursurile oficialilor și nu am văzut acolo să fie menționați înaintașii care și-au luat curajul atunci, în condiții extreme, că Dvs. și cu mine cunoaștem acele condiții, în care și-au luat curajul să semneze acea Declarație de Independență. Nu s-au menționat lucrurile evidente, că totuși Republica Moldova nu este un stat totalmente eșuat, este un stat care are componentele necesare, este un stat care a fost recunoscut pe plan mondial, care are amprenta lui în regiunea noastră, s-au consolidat anumite lucruri în statul acesta – despre ele nu s-a discutat, s-au șters cu buretele. În principiu s-a spus că toate guvernările de până acum au eșuat, că noi, de fapt, suntem niște incapabili de a ne construi un viitor al țării noastre. Deci, acest dialog sau monolog și al autorităților, și al unei părți din opinia publică extrem de pesimist m-a deranjat, sincer vorbind. Pe de altă parte, abia acum se începe istoria, cam așa ni se spune.”

Europa Liberă: Dar statul acesta totuși s-a menținut pe linia de plutire, ținând cont că și în baza remitențelor au fost o salvare pentru Republica Moldova, și că nu a reușit să soluționeze conflictul transnistrean, și că mai sunt foarte multe alte vulnerabilități?

Ion Sturza: „Eu sunt mult mai optimist decât moldovenii din țară. Trebuie să ne aducem aminte în ce condiții a fost declarată independența.”

Europa Liberă: Unii spun că a fost pusă pe tavă.

Ion Sturza: „Eu încerc să separ Mișcarea de renaștere națională și declararea independenței, care în mare măsură a fost o surpriză chiar pentru cei care au declarat-o propriu-zis. Ne aducem aminte că noi voiam limba moldovenească în grafie latină și voiam să avem o mai multă autonomie la nivel local, liderii comsomoliști și ai partidului voiau mai multă autonomie decât voiau, de fapt, cei care luptau pentru limba moldovenească, că nu vorbeam încă despre limba română și propriu-zis grafia latină. Și a venit acest puci, a venit această dezmembrare neordonată a Uniunii Sovietice și noi ne-am trezit independenți.

Teritoriul dintre Prut și Nistru nu a fost niciodată un stat, noi nu am avut ca populație memoria unui stat. Da, am avut o autonomie foarte redusă în cadrul Uniunii Sovietice, de aceea am și construit pe baza structurilor pe care le-am moștenit guvern, parlament și instituțiile respective, dar trebuia să construim un stat și avem aceste trei elemente importante pe care trebuia să le clădim: să trecem la economia de piață, să construim o societate democratică și să impunem rolul legii funcțional. Deci, lucrurile acestea într-o măsură mai mare sau mai mică au fost realizate. Noi am menționat cu ocazia acestor 30 de ani doar un singur element, elementul democrației în Republica Moldova, că totuși schimbarea de regim a fost una democratică și regimurile au plecat pe cale democratică, dar noi nu am menționat...”

Europa Liberă: Dar nu neapărat pe cale democratică, au fost și vărsări de sânge, evenimentele din aprilie 2009, 7 aprilie?

Ion Sturza, om de afaceri, fost premier al R. Moldova, Chișinău, 30 august 2021

Ion Sturza: „Evenimentele din 2009 la care până acum, din păcate, noi nu le cunoaștem originea și ce anume s-a întâmplat atunci. Au fost un șoc, dar trebuie să recunoaștem că, dacă Voronin dorea să intervină în forță, și erau foarte mulți dornici atunci să-ți mânjească mâinile de sânge, lucrurile ar fi degenerat foarte mult, evident. Dar iarăși revenim la ceea ce construim noi, eu înțeleg că orice guvernare care vine întotdeauna trebuie să se poziționeze cât mai jos, dar noi construim totuși ceva. Dacă vrem să discutăm despre ce trebuie să se facă în țara asta, trebuie să înțelegem pe ce construim noi, să nu construim pe un teren de rutină.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim despre ce urmează să se facă în Republica Moldova, de la reforme pornim.

Ion Sturza: „Aceleași trei elemente de bază. Noi trebuie să încercăm să consolidăm o economie funcțională de piață...”

Europa Liberă: Cum faceți să consolidați această economie de piață?

Ion Sturza: „Până la urmă este o realitate că 80% din economia Moldovei astăzi este economia privată și contribuția la bugetul de stat, la soluționarea problemelor sociale, la locurile de muncă, este pe umerii privatului, rămășițele proprietății de stat care încă nu este deetatizată sunt minore și chiar contraproductive. Trebuie să vedem cum putem această economie de piață, pe de o parte, s-o restructurăm cât mai bine, să avem instituții funcționale care o deservesc și nu viceversa și să încurajăm acești oameni să investească în continuare, să aducă tehnologii, să încerce să-și aducă contribuția la rezolvarea problemelor sociale din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum trebuie să fie încurajați acești oameni ca să aducă investiții, ca să practice antreprenoriatul?

Ion Sturza: „Iarăși am fost puțin surprins de discursul noilor autorități care au blamat în stânga și în dreapta, în sus și în jos tot mediul de afaceri, că nu plătesc impozite, că nu-s responsabili, că sfidează bunul-simț, sfidează calitatea ș.a.m.d. Deci, este un pic exagerat, sincer vorbind, pentru că eu știu mediul de afaceri din Republica Moldova. Da, este destul de rudimentar, suntem în multe privințe la început, dar sunt mii, zeci de mii de antreprenori care zilnic se trezesc dimineața și se gândesc cum să facă ceva ca să producă și să aibă o valoare adăugată, chiar dacă și mai au un Mercedes la poartă, și o casă un pic mai chipeșă, e din munca lor, nu-i din ceea ce au furat.”

Europa Liberă: Pentru cei care practică businessul cinstit, da, dar există multe alte segmente care au și mașini scumpe, și castele...

Ion Sturza: „Valentina, acela nu-i business. Vlad Plahotniuc nu făcea business, alții nu făceau business, Dodon nu face business, el fac ciordeală, ei s-au pus de-a lungul drumului și au luat... Ce afaceri a avut Plahotniuc, a avut fabrici, a avut uzine, a avut lanuri cu păpușoi? N-a avut nimic! Acesta-i nu-i business, nu trebuie să confundăm câteva zeci de persoane care au beneficiat de poziționarea lor în societate cu zeci de mii de oameni care muncesc.”

Europa Liberă: Dar pe lângă ei mai sunt judecători, procurori, alte profesii?

Ion Sturza: „Aceștia nu-s oameni de afaceri, pentru că dacă Dvs. o să fiți curioasă așa cum sunteți și o să mergeți la Briceni și în alte părți sau o să vă duceți în cartierele de lux ale Chișinăului, o să vedeți că majoritatea caselor nu sunt ale oamenilor de afaceri, sunt ale procurorilor și ale altora, dar aceștia nu sunt oameni de afaceri.”

Europa Liberă: Acesta-i și paradoxul...

Ion Sturza, 30 august 2021

Ion Sturza: „Deci, dacă vorbim de mediul de afaceri și mă întrebați ce trebuie de făcut, trebuie să consolidăm acest mecanism al economiei de piață, inclusiv prin instituții sănătoase ale statului și aici sunt absolut de acord, pentru că regulatorii trebuie să lucreze în interesul economiei naționale și al consumatorului și avem instituții serioase care sunt implicate în acest proces. Pe de o parte, avem Banca Națională cu politica monetară, pe de altă parte, avem politica bugetar-fiscală a guvernului, care este foarte importantă și foarte sensibilă, avem nevoie de o infrastructură mare și multe alte lucruri. Aici nu se discută nimic. A doua componentă pentru viitor este cum democratizăm societatea, cum o facem mai echitabilă pentru toți.”

Europa Liberă: Dl Sturza, ajungem și la democratizarea societății, dar vreau o părere a Dvs. despre economia tenebră și dacă există posibilitate ca să fie scoși banii la lumină, adică să existe mai multă transparență atunci când e vorba de relația angajat-angajator, atunci când e vorba și despre mediul de afaceri, pentru că mulți ani au acceptat și ei să ofere salarii în plic.

Ion Sturza: „Sigur! Uitați-vă, eu întotdeauna am posibilitatea să compar cu România. În România, o treime din toți angajații au salariul minim pe economie, ceea ce vădit arată că salariile se dau în plic și nu se achită taxele și impozitele la stat, care sunt foarte mari, apropo, 60% sunt adiționale la salariul de bază, doar taxe. Există acest fenomen și în Republica Moldova, așa-i mentalitatea multora care consideră că chiar dacă au de dat 1 leu dintr-o 100 către stat nu vor să-l dea, fără ca să conștientizeze că din acest leu se dezvoltă infrastructura, medicina, studiile ș.a.m.d. Totuși lucrurile cred că puțin câte puțin se schimbă, se schimbă odată cu aceea că vin investitori internaționali mai serioși care nu-și permit asemenea lucruri, multe companii s-au ridicat la alt nivel și au finanțări de la bănci, de la instituții financiare internaționale și atunci ei nu pot să nu fie transparenți în relațiile cu angajații. Chiar zilele acestea mi-a scris cineva care a ieșit la pensie: „Dl Sturza, e atât de bine că mi-ați plătit în ultimii 20 de ani salariul la alb, că am o pensie care îmi permite acum să trăiesc decent”. Deci se poate.”

Europa Liberă: Da, dar s-a conștientizat și se mai conștientizează greu acest aspect?

Ion Sturza: „Hai să discutăm cu oamenii, hai să vedem, hai să le explicăm că contribuția la fondul de pensii în principiu se transformă într-o pensie mai mare. Din câte înțeleg, acum guvernul are un plan ambițios de a continua reforma sistemului social și sistemului de pensionare. Evident, noi trebuie să înțelegem că o parte mare a economiei noastre este legată de agricultură, care este în genere puțin fiscalizată și contabilizată. Și aici ar trebui de avut un dialog, chiar și o impunere pe anumite locuri, fără de a încerca arogant de a leza onoarea sau sentimentul celor care sunt în agricultură.”

Europa Liberă: Deseori de la reprezentanții businessului mic și mijlociu aud că ar trebui să fie revizuită politica de impozitare. Dvs. ce punct de vedere împărtășiți?

Ion Sturza: „Nu cred, eu cred că Republica Moldova are unele dintre cele mai mici impozite și impozitele trebuie plătite pentru a crea un viitor nu numai pentru țară și pentru tine, orice companie serioasă are un istoric al relațiilor cu statul și impozitele trebuie plătite. Eu am rugat să-mi trimită un fișier cu impozitele plătite la o mică afacere de la Călărași. În ultimii cinci ani s-au plătit 53 de milioane de lei impozite la stat, de la o mică afacere. Dacă toți ar face cam așa, bineînțeles că am avea cu totul alt buget.”

Europa Liberă: Despre democratizare să vorbim. Și cum vedeți Dvs. această cale de democratizare? Ați spus că din ’91, de la proclamarea independenței și până astăzi, acest element a fost prezent în societate.

Ion Sturza: „Noi avem un sistem multipartinic competitiv, care a trecut prin multiple scrutine, schimbări și alegeri anticipate, a fost un fel de supapă pentru opinia publică și un fel de trambulină pentru oamenii care și-au dorit să facă politică și să schimbe ceva în țara asta. Același lucru se întâmplă și la nivel local, noi avem o societate civilă destul de combatantă pe anumite domenii. Deci, elementele de bază un pic șchiopătează și mai e o a treia componentă, presa liberă și independentă, care astăzi din marii aliați, din marii prieteni a devenit un inamic...”

Europa Liberă: E a patra putere în stat, așa se consideră...

Ion Sturza: „Și eu consider că e foarte importantă și nici nu vreau să ironizăm pe tema aceasta, pentru că puterea este puternică printr-o opoziție puternică, o societate civilă activă și printr-o presă independentă, și nu trebuie să considerăm că cei care ieri au taxat oponenții noștri politici care erau la guvernare, astăzi nu ar trebui să ne taxeze pe noi. Ar trebui! Mai mult ca atât, societatea civilă nu are profilul de a intra la guvernare. Oamenii din societate civilă sunt diferiți de politicieni, de oamenii din mediul de afaceri, ei sunt niște paznici care stau cu ochii pe guvernare, indiferent de ce culoare este ea și de unde a venit, de aceea să nu ne supărăm pe ei, la fel cum nu trebuie să ne supărăm pe presa independentă. Presa independentă trebuie să aibă grijă ca să monitorizeze ce se întâmplă la guvernare. În sensul acesta, în Republica Moldova, oricât ar părea de straniu, avem elementele acestea ale unui stat democratic.”

Europa Liberă: Să continuăm despre reforme, promisiunea celor care au venit la putere e și în baza mesajului pe care l-au transmis societății, că vor lupta aprig împotriva corupției și că vor reforma justiția, sunt și voci din societatea civilă care spun că nu neapărat toată atenția trebuie să fie focusată doar pe aceste subiecte. Ce punct de vedere aveți Dvs., mai cu seamă că s-a ivit și această dispută între putere și procurorul general?

Ion Sturza: „Da, este cea mai discutată tematică, să spunem așa, și este firesc, pentru că unicul slogan cu care a mers în campania electorală atât dna președintă Maia Sandu, cât și Partidul Politic Acțiune și Solidaritate a fost lupta cu corupția și cu bandiții. De fapt, nici PAS, nici dna Sandu nu au o ideologie, ei au un crez, crezul acesta este lupta cu corupția și, să spunem așa, generic, bandiții. Ca soluție a problemelor țării, inclusiv eradicarea sărăciei, un lucru firesc, deși pentru mine, un om de formațiune veche, mi-i greu să înțeleg și să accept doar mesajele de stânga, puțin populiste, și să nu avem partide, inclusiv la guvernare, structurate din punct de vedere ideologic, cu o strategie sau cu o abordare geostrategică clară, dar, mă rog...”

Europa Liberă: Ei se consideră totuși partid cu viziuni prooccidentale.

Ion Sturza: „Da, se consideră, dar au evitat...”

Europa Liberă: Haideți să continuăm cu justiția...

Ion Sturza: „Justiția? Deci, este un crez, un crez în care s-a pus tot, tot viitorul politic al...”

Europa Liberă: Confruntarea dintre guvernare și procurorul general până unde se va duce și când se va finaliza?

Ion Sturza: „Ea se va finaliza odată cu plecarea dlui Stoianoglo din funcție, ori demis, ori de bunăvoie, deci nu există alte variante.”

Europa Liberă: Dar de ce trebuie să fie acest final?

Ion Sturza: „În primul rând, pentru că așa își dorește guvernarea, este o decizie asumată, luată, curajoasă și cred că justificată. Și pot să vă explic de ce este justificată.”

Europa Liberă: De ce? Că ați avut și altă opinie, spunând că totuși dl Stoianoglo e omul potrivit la locul potrivit?

Ion Sturza: „Noi nu trebuie să personalizăm atât de mult, dl Stoianoglo. Nota bene: da, dl Stoianoglo a câștigat un concurs organizat de către Maia Sandu și echipa sa pe bune, cu o componentă internațională, într-o competiție cu alți zece sau nouă candidați. Dl Stoianoglo, eu nu am dubii că este un om integru și, de fapt, și-a dorit să-și facă treaba bine, numai că sistemul l-a învins și capacitățile sale profesionale și, în primul rând, de om de stat nu au fost suficient de bine consolidate ca să-și ducă misiunea până la capăt. Pe de o parte, noi trebuie să acceptăm că în procuratură s-au făcut unele schimbări. Noi avem o viziune macro, ce ține de marile dosare de corupție, și e firesc, sunt cele mai mult mediatizate, sunt cele care ne-au atins cel mai mult și buzunarul, și onoarea noastră; pe de altă parte, mii, zeci de mii de oameni zilnic se ciocnesc cu această procuratură, au nevoie, au o problemă și atunci cred că lucrurile s-au schimbat înspre bine, că nu mai sunt tratați ca o sursă de venituri de majoritatea procurorilor, oameni de afaceri nu mai sunt atacați pe criteriile de a se stoarce bani din ei, că au fost schimbați o parte din procurorii, inclusiv unii extrem de dubioși, care astăzi se dau cu părerile prin studiourile de televiziune. Acestea sunt lucrurile pozitive care s-au întâmplat...”

Europa Liberă: Dar dl Stoianoglo are și el argumentele lui și spune că el respectă legea.

Ion Sturza: „Asta cu respectarea legii deja plictisește lumea, pentru că el nu respectă legea, dacă ar fi respectat-o, intervenea și în cazurile de corupție politică și nu ne spunea nouă că în renumitul episod cu „kuliokul” sau cu banii din Bahamas nu există infracțiune. Eu i-am explicat cu o anumită ocazie care sunt elementele de infracțiune și el n-a avut ce să-mi parieze mie, măcar din simplul motiv că banii, originea banilor sunt de la niște persoane care au interese economice în Republica Moldova. Dar, mă rog, el nu a vrut deliberat să intervină, atunci când vorbim despre persoanele cu influență politică și cred că asta a fost o mare greșeală a dumnealui.

A doua greșeală este că, din lipsă de idei, a marșat pe explicațiile și „contribuția intelectuală” ale lui Platon la investigarea miliardului și a ajuns într-un punct mort. Astfel s-a transformat pe nevrute în avocatul controversatului om de afaceri, lucru care este evident că nu trebuia să-l facă.

Și trei – nu s-a ridicat la nivelul, cum am spus, la nivelul unui om de stat, ca să înțeleagă care este balanța de puteri, care sunt realitățile politice în Republica Moldova, a atacat frontal președintele Republicii Moldova, guvernarea, a mimat un dialog, dar pe poziția sa arogantă de forță de procuror, în mare măsură referindu-se la independența procuraturii, ceea ce e firesc, și a ajuns până în punctul de a insinua niște învinuiri la adresa președintelui, care nu sunt reale.”

Europa Liberă: El se arată dispus să meargă până în pânzele albe, inclusiv să atace la Curtea Constituțională ceea ce s-a votat în Parlamentul Republicii Moldova și a cerut chiar și sprijinul comunității internaționale ca să intervină.

Ion Sturza: „Nimeni n-a învins niciodată sistemul. Dumnealui, până la urmă, va fi forțat să plece, pentru că sunt aceste trei puncte, în afară de nota bene sunt aceste trei puncte care îl descalifică ca procuror general. Da, este peste măsură de orgolios, consideră că a fost lezată onoarea lui profesională și personală, nu este un cel mai bun sfetnic, poate să te ducă până în momentul când spui că îți vor demisa pentru că ești găgăuz, ceea ce este o absolută aberație și care te descalifică și mai mult în această dispută. Chiar dacă se va ajunge la Curtea Constituțională, la instituțiile internaționale, dl Stoianoglo va fi demis.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ați lăsat să se înțeleagă că mai bine să plece de bunăvoie?

Ion Sturza: „Sigur, și asta i-a fost recomandarea mea, că îl consider în continuare un om integru, un om valoros, care încă poate să-și pună în serviciul public cunoștințele și caracterul său, dar nu s-a descurcat cu poziția de procuror, ca om de stat și ca profesionist.”

Europa Liberă: În spațiul public se mai acreditează și altă idee, că și în spatele lui ar sta cineva și poate îi spune altceva.

Ion Sturza: „Nu stă nimeni în spatele lui, nici măcar nu stă Platon sau Dodon cu compania, ei îl manipulează și el, vrând-nevând, își caută aliați și le dă argumente, cum s-ar spune, lor, ceea ce este foarte nociv. Eu cred că este destul de deștept ca să înțeleagă că scrisorile de la Londra sau luările de atitudine ale lui Țîrdea sunt extrem de toxice.”

Europa Liberă: Am mai auzit și o altă versiune, că eventual, dacă îl pleacă sau pleacă de bunăvoie, ar putea să candideze pentru funcția de bașcan al Găgăuziei.

Ion Sturza: „Sigur, are toate calitățile ca să candideze în Găgăuzia, pentru că mandatul este pe sfârșit al dnei bașcan, nu mai poate să candideze, deci este un reprezentant de frunte al găgăuzilor.”

Europa Liberă: Da, dar eu voiam să vă aduc la gândul că totuși o să interacționeze, eventual, dacă ajunge să ia această decizie, cu puterea centrală.

Ion Sturza: „Trebuie să lăsăm orgoliile la o parte și să începem să colaborăm. Este un lucru extrem de regretabil că astăzi nu există un dialog între puterea centrală și autoritățile locale: Găgăuzia, Chișinău și nu știu ce mai avem la Bălți, nu poate să fie așa ceva. Și răspunsurile autorităților locale sunt un pic deocheate, vedeți, cu tot felul de declarații, scrisori la ambasadori, amenințări și așa mai departe. Noi trebuie să avem un dialog, la nivel local avem niște conducători care au fost aleși de cetățenii de acolo, atât timp cât nu avem un verdict în justiție nu putem să-i considerăm corupți sau altceva, ceea ce nu se încadrează în ideologia noastră. Nu putem să excludem dialogul cu autoritățile locale, și nu mă refer doar la aceste trei unități mari, mă refer la sute de unități teritoriale pe care noi le-am exclus într-o formă sau alta, pentru că au fost aleși pe listele altor partide, pentru că nu au fost loiali nouă ș.a.m.d. E o mare problemă! Dacă nu mobilizăm autoritățile locale, nu-i facem să fie nu adepții noștri, dar să fie împreună cu noi...”

Europa Liberă: Adepții transformărilor...

Ion Sturza: „O să avem o mare problemă și blocaje serioase.”

Europa Liberă: Pentru că pe timpul când ați fost în fruntea executivului s-a făcut reforma teritorial-administrativă și pentru că se readuce în actualitate acest subiect, e nevoie acum de această reformă, dl Sturza?

Ion Sturza: „Sigur că e nevoie!”

Europa Liberă: Dar cei de la putere cu jumătate de gură vorbesc despre nevoia acestei reforme.

Ion Sturza: „Încă o dată, cei de la putere, în afară de dezideratul luptei cu corupția și multe alte lucruri nu ne-au anunțat. Evident că sunt multe lucruri care au fost amânate și care trebuie soluționate. Noi astăzi avem o guvernare de stânga în Republica Moldova, că mulți întreabă: „Dar e de dreapta, e de stânga”? Dacă să ne uităm la mesaj...”

Europa Liberă: Ținând cont de politicile sociale pe care vor să le promoveze, dar spuneți-ne despre reforma teritorial-administrativă și nevoia acestei reforme.

Ion Sturza: „Deci, în această politică de stânga, populistă, nu se încadrează o reformă teritorială sub nicio formă, pentru că pentru asta ar trebui să tai cu bărdița în administrațiile locale, în birocrații locali care s-au împietrit acolo, care au cumătrismele lor ș.a.m.d. și ei evident că vor fi împotrivă. Noi avem sate astăzi cu 300 de locuitori și aceia plecați în Portugalia, care au primar și șase funcționari sau alte lucruri, fără de...”

Europa Liberă: Dar sunt raioanele, care se crede că ele absorb cele mai mari sume de bani și nu sunt eficiente?

Ion Sturza: „Sigur! Noi am implementat cu mare dificultate reforma teritorial-administrativă...”

Europa Liberă: Și ce ați obținut în baza acelei implementări?

Ion Sturza: „Și la câteva luni am simțit că nu mai există presiunea din teritoriu asupra guvernului, problemele sociale, că județele au devenit autosuficiente economic, că majoritatea problemelor se rezolvau acolo. Știți, eu când am venit la guvern aveam cu regularitate mii de demonstranți în Piață care cereau pensii, salarii, multe alte lucruri și ziceam: „Dar de ce nu întreabă primarul, de ce nu întreabă președintele raionului ș.a.m.d.?” După aceea, toate problemele s-au dus acolo. Noi trebuie să descentralizăm și să dăm autonomie. Guvernelor întotdeauna le-a plăcut să împartă banii, pentru că asta a fost o sursă de influență și asta nu numai în Republica Moldova. Deci, această reformă trebuie făcută cât mai rapid și poate să fie folosită aceeași structură pe care am aplicat-o noi atunci.”

Europa Liberă: Reforma aceasta trebuie să vină de sus, de la cei care guvernează, sau de jos, de la cei care administrează treburile locale?

Ion Sturza: „După câte înțeleg, cel puțin la nivel de autorități locale, mă refer la primar, nu mă refer la veriga medie – raioane, se dorește așa o autonomie, că sunt multe proiecte în acest sens. Ei deja au simțit asta, au simțit și anumitele regiuni cum se dezvoltă, acum au interacțiune internațională, transfrontalieră, deci acesta-i un lucru care este cred că în topul priorităților.”

Europa Liberă: Primarii spun că nu li s-au dezlegat mâinile.

Ion Sturza: „Stați, noi avem guvern de câteva zile și de-amu vreți să le dezlegăm și mâinile, mâinile acestea au fost legate atâția ani, s-a creat această interdependență. Încă o dată vă spun, când trebuia cineva să decidă la nivel de buget central, Ministerul Finanțelor să le ia întâi toate resursele care se generează și după aceea să le împartă. Deci, eu cred că una dintre reforme va fi această descentralizare și mai multă autonomie locală.”

Europa Liberă: Și credeți că această reformă e posibilă în actualul mandat al celor care guvernează?

Ion Sturza: „Iarăși este în topul priorităților, dacă să vorbim la subiect, nu la predicat.”

Europa Liberă: Nu am dus la capăt ideea cu reforma în justiție, se crede că mai există rezistență pe interior...

Ion Sturza: „Ce reformă mai doriți Dvs.? La un moment dat îi reproșam Ambasadei de la Chișinău a Statelor Unite că ei au cheltuit 62 de milioane, asta câțiva ani în urmă, de dolari pe reforma în justiție, numai...”

Europa Liberă: Și plus UE a mai oferit suficienți bani.

Ion Sturza: „Dna Valentina, numai pentru reforma procuraturii s-au cheltuit patru milioane de euro și pe urmă a ajuns la cheremul lui Plahotniuc să accepte sau să nu accepte, că era termenul de a trimite raportul la Bruxelles, că am făcut reforma. Și el și-a făcut-o așa cum a vrut-o el. Deci ce reformă mai vrem noi? Noi am făcut toate formele și reformele, noi avem cea mai democratică structură, avem cele mai bune practici, dar ele nu se implementează. Și aici e problema, și aici o înțeleg foarte bine pe dna Sandu și coechipierii săi că trebuie unele lucruri impuse, impuse chiar cu riscul să fim la limita constituționalității și să fim trași de urechi de Consiliul Europei, de Comisia de la Veneția, nu există altă formulă, dar întotdeauna în aceste procese există factorul subiectiv, e o mare-mare responsabilitate. Nouă deseori ni se pare în loc să înțelegem lucrurile cum sunt în realitate, factorul subiectiv în alegerea și plasarea cadrelor este cea mai mare eroare pe care poate să o facă un manager, eu știu asta din afaceri. Deci, oricât ne-ar părea nouă de deocheate tot felul de filtre, concursuri, evaluări ș.a.m.d. sunt o cale bună și întotdeauna în acest proces participă mai multe centre de putere pentru a contrabalanța, de aceea unul inițiază, altul aprobă, al treilea pune semnătura ș.a.m.d., dar trebuie continuat.”