Iranienii aleg înlocuitorul președintelui ucis în prăbușirea unui elicopter în mai

Femei iraniene stau la rând la o secție de votare din Teheran, la alegerile prezidențiale anticipate din 28 iunie. 

Iranienii au de ales între câțiva candidați, în general radicali, pentru a-l înlocui pe Ebrahim Raisi, care a murit în urma prăbușirii unui elicopter. 

Își dă votul Ayatollah Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.

Alegerile din republica islamică sunt strict controlate, candidații fiind preselectați de un consiliu dominat de radicali. 

 

Iranienii stau la rând la o secție de votare. 

Toate cele patru nume de pe buletinele de vot au fost triate și aprobate de Consiliul Gardienilor, o structură de monitorizare ai cărei membri sunt numiți direct sau indirect de Khamenei. 


 

Candidatul prezidențial Masud Pezeshkian votează.

Alegerile vin pe fondul frustrării crescânde în rândul iranienilor, legate de absența libertăților civile, nivelul de trai în scădere și problemele economice. 

 

Un bărbat a mers la vot cu portretul președintelui Raisi, decedat la 19 mai. 

Numit de unii iranieni „măcelarul din Teheran”, Raisi a jucat un rol important în executarea în masă a deținuților politici în 1988, când era adjunctul procurorului general. 
 

Suporteri în jurul candidatului Mohammad Baqer Qalibaf, în vizită la moschee în ziua alegerilor. 

Alegerile par să se decidă între trei candidați; spicherul conservator al parlamentului, Qalibaf, fostul negociator în chestiuni nucleare, Saeed Jalili, și parlamentarul reformist, Pezeshkian.

O alegătoare a lui Jalili, cu portretul favoritului. 

Este de așteptat ca niciun candidat să nu câștige din primul tur. 

 

Alegătoare iraniene la ambasada din Bagdad.

Al doilea tur de scrutin se va ține la 5 iulie. 

O femeie la vot, la Teheran.

Alegerile nu vor fi urmate, probabil, de mari schimbări politice, dar pot influența succesiunea liderului spiritual Khamenei, care este în post din 1989. 

 

Iranul s-a lăudat mereu cu participarea înaltă la vot, dar rata scăzută de la ultimele scrutine și protestele de masă pun sub semnul întrebării legitimitatea actualului regim. 

 

Dizidenții aflați în țară sau în exil au cerut boicotarea alegerilor prezidențiale, argumentând că nici în trecut alegerile nu au adus schimbări reale.