Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt a avut anul acesta ca țară invitată de onoare, Georgia. Multe dintre zecile de titluri publicate cu această ocazie în traducere în limba germană au fost realizate cu sprijinul editorului și poetului originar din România, Traian Pop, la editura sa omonimă, Pop Verlag. Între autorii săi georgieni de succes se află și poeta Irma Shiolashvili care trăiește la Bonn și i-a acordat un interviu corespondentului nostru.
Your browser doesn’t support HTML5
De vorbă cu scriitoarea georgiano-germană Irma Shiolashvili la Frankfurt
Irma Shiolashvili, poetă, jurnalistă și traducătoare s-a născut în Georgia în 1974 și a studiat jurnalismul la Universitatea de Stat de la Tbilisi. În Georgia a fost producătoare a unor emisiuni de televiziune despre scriitorii contemporani și una din cele mai tinere membre ale Uniunii Scriitorilor georgieni. În 1999 a emigrat în Germania, unde și-a refăcut studiile la Universitatea din Bonn și a susținut o teză de doctorat despre poezia politică postbelică din Georgia și Germania. Membră din 2007 a Asociației Scriitorilor Europeni, autoare de poeme traduse în limba rusă, engleză și franceză, Irma Shiolashvili și-a făcut intrarea pe scena literară germană prin intermediul unui volum - „Un pod de frunze colorate” – publicat în traducere în 2012 la Editura Pop, în colecția „Biblioteca caucaziană”.
În 2017 a fost una din cele 12 femei georgiene laureate la Tbilisi ale premiului „Emigranta de succes”, acordat de organizația „Mă voi întoarce”, unor personalități care au contribuit la promovarea culturii georgiene în străinătate.
Interviul nostru care l-a avut ca intermediar și traducător pe dl. Traian Pop s-a desfășurat la standul României de la Frankfurt și am început prin a o întreba pe Irma Shiolashvili ce resimte la această ediție a Tîrgului în care numele Georgiei este pronunțat și vizibil pretutindeni.
Irma Shiolashvili: „Trăiesc de 18 ani in Germania și este prima ocazie cînd Georgia a fost plasată în centrul atenției din punct de vedere cultural. Pentru mine, în calitatea mea de autoare și de cetățeană georgiană, faptul are o importanță majoră.”
Europa Liberă: Ați fost distinsă cu un premiu în calitate de una din femeile georgiene cele mai de succes în Diaspora...
Irma Shiolashvili: „Eu nu sînt autoarea emigrantă cea mai de success; o avem pe Nino Haratischwili, care scrie în limba germană și ale cărei cărți sînt bestseller, dar sînt foarte recunoscătoare vieții, pentru că Editura Pop mi-a publicat prima carte în 2012, că a fost un adevărat succes atunci, într-o vreme cînd nu exista nici măcar idea ca Georgia să devină țara invitată de onoare aici.
Irma Shiolashvili pe coperta uneia din culegerile de poezii publicate de Traian Pop în traducere germană
Editura Pop a publicat-o în seria Biblioteca caucaziană, împreună cu profesorul Rotfuss, cel care a descoperit poemele mele. Firește, a urmat o a doua carte, Kopfüber, prezentată aici la Tîrgul de Carte și pentru mine este atît un succes cît și o onoare să pot fi alături de Georgia, să am un punct de contact cu țara mea, fiindcă deși trăiesc aici aparțin literaturii georgiene. Sînt, altfel, o autoare internațională, autoare integrată cultural, dînd conferințe internaționale.
Volumul Irmei Shiolashvili apărut pentru Tîrgul de Carte de la Frankfurt
Trăiesc, în acest timp, între două culturi; limba mea maternă este georgiana, scriu în limba georgiană, sînt tradusă – uneori mă traduc singură – continuînd să scriu în limba maternă . Dar Germania este a doua mea patrie; stau între două lumi, iar înlăuntrul meu am devenit mai bogată.”
Europa Liberă: Premiul primit la Tbilisi este pentru această activitate literară în străinătate sau...?
Irma Shiolashvili: „Ultimul premiu l-am primit în calitate de emigrantă, din partea guvernului din Georgia. Cînd trăiam în Georgia am primit și acolo cîteva premii literare. Aici postulez rar pentru premii. Dar am primit cîteva de-alungul vieții...”
Europa Liberă: Ce opinii aveți în privința democrației la ora actuală în Georgia și cum sînt tratați emigranții, cei din Diasporă; ca în România, acuzați de trădare...?
Irma Shiolashvili: „Sîntem mai democrați decît putem să ne imaginăm; astăzi în Georgia poți să spui orice. În ce măsură vorbele schimbă ceva, asta este o altă problemă. Ne bucurăm de libertatea cuvîntului. Prin asta politica nu se schimbă, dar avem libertatea să vorbim... Trădători în nici un caz.
Una din publicațiile georgiene la Pop Verlag...
Sîntem un popor așa de mic, de puțin numeros... Ca Bavaria. Populația este de trei milioane jumătate, mai mult de un milion sînt în străinătate. Deci e clar, dacă ne divizăm, rămîn și mai puțin georgieni. Guvernul lucrează în sensul acesta, există chiar o lege a dublei cetățenii, pentru ca georgienii care trăiesc în străinătate să poată cere cetățenia georgiană. Nu sîntem considerați trădători.
Noi sîntem plecați mai ales din cauza crizei economice din anii ’90. Din generația mea mulți au plecat la studii; și eu am venit aici să studiez. Deci predominante au fost problemele economice, nu cele ale dictaturii, așa că nu sîntem, mai mult sau mai puțin, considerați trădători...”
Europa Liberă: O cultură și o limbă periferică, de un rang secundar, cum este cea a Georgiei - ca și a R. Moldova sau a României - credeți că au șanse să se integreze în cultura europeană, să ajungă în top?
Irma Shiolashvili: „O să vedem ce scriu criticii despre literatura noastră. În orice caz, la deschiderea Tîrgului, un scriitor, un clasic contemporan de la noi, [care trăiește la Londra], Aka Morchiladze, a spus în cuvîntarea sa: „pînă acum noi am citit și tradus literatura străină, europeană, acum a venit, în sfîrșit, timpul să fim noi traduși”. Este, într-adevăr o șansă unică.
Trebuie să spun că prin Germania de Est literatura
Unul din volumele georgiene prezentate la standul României
georgiană a fost deja tradusă, dar a rămas cunoscută numai acolo. În vestul Germaniei, în decurs de numai patru ani au fost acum traduse circa 200 de titluri. Aste este o realizare!
Finanțată, în parte, de Ministerul Culturii georgiene, Centrala cărții, dar nu pentru toate cărțile. Trebuie să spun că Editura Pop este una care publică în mare măsură cu mijloace proprii; asemenea edituri sînt rare, aproape că nu există, de asta este dificil ca literatura georgiană să fie cunoscută.
Editorul Traian Pop la Tîrgul de carte
Avem însă autori foarte buni, avem literatură foarte bună, foarte bună poezie – Georgia este considerată o țară a liricii - și sper ca literatura noastră să fie acceptată aici prin acest eveniment pe care îl constituie faptul că sîntem țară invitată.”
Europa Liberă: O ultimă întrebare. Ca georgiană, trăind în Germania, cum apreciați și cum vă simțiți în fața apelurilor crescînde ale extremiștilor de dreapta împotriva „străinilor” acum, nu numai a imigranților ilegali?
Irma Shiolasvili: „Există naționaliști de dreapta, ca și de stînga, în Germania, care, ca în toate celelalte țări, sînt pe trepte diferite. Bineînțeles, dacă devin curente puternice este periculos pentru toți; și pentru unii ca noi care am învățat limba, care ne-am adaptat.
Eu, de exemplu, am muncit mult ca să fiu acceptată; am venit aici pentru a studia, dar am mers la Universitate și am urmat din nou cursurile, deoarece fără o diplomă germană nu aveam nici un viitor. După studii am avut senzația că sînt acceptată, dar abia mai tîrziu am avut și pretenția să fiu acceptată și să pot aparține acestei țări. Desigur, am muncit din greu, și dacă într-o bună zi mi se va spune că trebuie să părăsesc țara, ar fi foarte dureros, nemeritat.
Sigur, în cazul celor care vin aici și trăiesc zece ani și nu vor să învețe limba, politica ar trebui schimbată. Să fie obligați să învețe limba, să lucreze, să plătească impozite. Și eu lucrez în cadrul integrării, predau cursuri de limbă germană la străini. De asta am și multe de povestit. Trebuie să fii amabil, să existe un schimb cu cei imigrați, în care să capete dar să și dea, lucrurile trebuie abordate sănătos. Iar atunci cred că integrarea reușește. Dacă nu reușește devine periculos.
Cum am mai spus, Germania este diversă și părerile sînt diverse. Există oameni de dreapta, de stînga, există oameni care agrează deschis străinii, alții care nu îi acceptă pe cei ce nu sînt deschiși integrării, iar pe oamenii din această ultimă categorie pot cumva să îi înțeleg.”