Decizia de marți vine în urma unei petiții depuse de Mișcarea pentru o guvernare de calitate (MQG), care a calificat decizia ca fiind o „victorie istorică pentru statul de drept și principiul egalității în serviciul militar”, scrie Times of Israel.
Judecătorii au notat că excepțiile de care se bucurau studenții școlilor religioase nu mai au nici o bază legală, iar povara serviciului militar trebuie împărțită de întreaga societate.
New York Times scrie că premierul israelian Benjamin Netanyahu are acum două opțiuni. El ar putea permite ca scutirea de armată a studenților ultra-ortodocși să expire, riscând o retragere din partea partidelor ultra-ortodoxe de care depinde pentru a-și menține coaliția politică unită. Inclusiv propriul ministru al apărării, Yoav Gallant, s-a împotrivit categoric unei astfel de variante.
Dar dacă Netanyahu va merge înainte cu planul său de a menține scutirea în lege, mai mulți membri laici ai coaliției ar putea rupe rândurile.
În timpul audierilor de la Curtea Supremă, avocații guvernului au atras atenția că sfârșitul exceptării studenților religioși de la serviciul militar ar „rupe în două” societatea.
Partidul ultra-ortodox United Torah Judaism (Iudaismul Unificat al Torei), care este și unul din cei mai mari parteneri din coaliția lui Netanyahu, a calificat decizia de marți ca fiind „așteptată și foarte nefericită”.
Scutirile de la serviciul militar pentru evreii ultra-ortodocși au fost instituite încă de la fondarea Statului Israel în 1948, când conducerea de atunci a țării le-a promis autonomie în schimbul sprijinului lor pentru crearea unui stat secular.
În ultimele decenii, proporția lor a ajuns la 13% din populația totală a țării, iar războiul din Gaza a readus în discuție excepțiile de care se bucură, anulate parțial de o decizie a Curții Supreme încă în 2018.
În fiecare an, cam 13.000 de evrei ultra-ortodocși ating vârsta înrolării (18 ani), dar numai 10% merg de bunăvoie la armată. (C.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te