3 și 4 iulie - cele mai calde zile din istorie, dar nu pentru mult timp

Luni, 3 iulie, temperatura medie globală a atins 17,01 grade Celsius , cea mai ridicată înregistrată de Centrele Naționale pentru Predicția Mediului din SUA, care strâng date din 1979.

Marți, 4 iulie, a mai crescut un pic, ajungând la 17,18 grade Celsius. Miercuri, 5 iulie, temperatura globală a rămas la acest nivel record, relatează AP.

Recordul anterior de 16,92 grade Celsius data din august 2016.

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene a confirmat că temperaturile globale de luni și marți reprezintă recorduri și în datele sale, care au început să fie strânse din 1940.

Cât de relevante sunt aceste „recorduri”

„Recordurile” înregistrate într-o zi anumită sunt date neoficiale, dar reprezintă un simptom a ceea ce se întâmplă într-o lume care se încălzește, a explicat pentru AP, Sean Birkle, climatologul de la Universitatea americană din statul Maine, creatorul platformei „Climate Reanalyzer”.

„Gândiți-vă la aceste date ca la temperatura cuiva care este bolnav”, explică Birkle, „ îți spun că ceva ar putea fi în neregulă, dar ai nevoie de date pe termen mai lung pentru un diagnostic, ca la un control medical”.

Chiar dacă setul de date folosit pentru înregistrarea neoficială datează doar din 1979, s-ar putea să fi fost vorba de cele mai fierbinți zile din „ultimele sute de ani”, a mai spus expertul.

Oamenii de știință folosesc în general măsurători mult mai lungi în timp- luni, ani, decenii - pentru a urmări încălzirea Pământului. Dar maximele zilnice sunt un indiciu că schimbările climatice împing lumea spre zone necunoscute, spun oamenii de știință.

„Fără irigare, suntem la cheremul sorții”. Un grup de viticultori sapă un lac de acumulare pentru a-și proteja podgoriile de secetă

Temperatura medie globală de marți, 4 iulie a fost calculată printr-un model care utilizează date de la stații meteorologice, nave, geamanduri oceanice și sateliți, a explicat miercuri Paulo Ceppi, un climatolog la Institutul Grantham din Londra, pentru Washington Post. Acest sistem de modelare a fost folosit pentru a estima temperaturile medii zilnice începând din 1979.

„Este cel mai fiabil instrument pe care-l avem pentru moment pentru a estima temperatura de suprafață în fiecare punct al pământului” într-o anumită zi, a spus Ceppi.

Înregistrarea temperaturilor globale cu ajutorul instrumentelor a început la mijlocul secolului XIX. Pentru a estima temperaturile anterioare, oamenii de știință se bazează pe indicii găsite în inelele copacilor și nucleele de gheață. „Aceste date ne spun că nu a mai fost atât de cald de acum cel puțin 125.000 de ani, precedenta eră interglaciară”, a mai spus Ceppi, referindu-se la o perioadă de căldură neobișnuită între două ere glaciare.

O tripletă: încălzirea globală, El Niño, sezonul cald

Dacă nu se iau măsuri pentru a reduce emisiile de carbon, experții sunt de acord că este posibil ca temperaturile să crească și mai mult.

„Când va fi ziua cea mai fierbinte? Va fi atunci când încălzirea globală, El Niño și ciclul anual vor coincide. De așteptat în următoarele doua luni”, este de părere Myles Allen, profesor la Universitatea Oxford, tot pentru Washington Post. „O triplă lovitură.”

Temperatura record de marți, 4 iulie este parțial explicată de schimbările climatice care au determinat încălzirea lumii, a spus Allen, adăugând că temperaturile globale sunt deja cu 1,25 grade Celsius peste media preindustrială.

Temperatura globală crește cu „0,25 grade Celsius, odată la zece ani (...) de aceea aceste recorduri vor fi doborâte în mod continuu”, avertizează Myles Allen.

În următoarele luni, oamenii de știință se așteaptă la mai multe zile de căldură record din cauza revenirii El Niño după o pauză de patru ani. În iunie, oamenii de știință au declarat că fenomenul – care încurajează atmosfera să rețină mai multă căldură – a revenit.

Anul trecut, reamintește Reuters, un raport al unui grup de 278 de experți ONU avertiza că planeta este pe cale să depășească ținta convenită la nivel global de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius .

Dincolo de acest prag, experții se tem că oamenii nu se vor putea adapta la dezastrele induse de climă, cum ar fi valurile de căldură, foametea și bolile infecțioase.

Deoarece omenirea nu s-a oprit să emită gaze cu efect de seră, pentru generațiile viitoare, vara lui 2023 ar putea fi „una din cele mai răcoroase din trecutul lor”, spune Andrew Dessler, climatologul la Universitatea Texas A&M din Statele Unite, citat de AP.