Salarii mai mari pentru primari şi profesori, alocaţii mai mari pentru nevoiaşi pe perioada rece a anului, pentru victimele represiunilor politice, pentru alimentaţia copiilor în şcoli şi grădiniţe, dar şi un program nou, numit Serviciul social de suport monetar, destinat familiilor sărace ca să-şi repare casele şi să-şi procure alimente - am enumerat iniţiativele sociale cu care autorităţile au venit doar pe parcursul săptămânii trecute. Sunt iniţiative probabil pe placul alegătorilor într-un an electoral, dar le va putea oare suporta un buget lipsit de ajutoarele externe? Este întrebarea pe care i-o punem astăzi economistului de la Centrul Expert Grup, Iurie Morcotîlo.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu: Iurie Morcotîlo (Expert-Grup)
Europa Liberă: Dle Morcotîlo, vreo șase inițiative sociale am numărat numai săptămâna trecută, vreo 130 de milioane de lei în plus pentru salariile profesorilor, alte câteva sute de milioane pentru majorări a salariilor pentru primari, vor primi alocații mai mari și victimele represiunilor politice, nevoiașii pentru perioada rece a anului, ba chiar și un program social mai special – serviciul social de suport monetar – a fost inițiat, familii sărace vor primi câte 6.000 mii de lei ca să-și repare locuința, să-și cumpere alimente ș.a.m.d. Spuneți-ne, cum apreciați Dvs., toate aceste sute de milioane sunt pe potriva bugetului din acest an?
Iurie Morcotîlo: „Majoritatea acestor programe, da. Evident că noi salutăm orientarea lor socială, fiindcă salariile pentru bugetari și pensiile sunt mici. Sunt de acord cu Dvs. că aici necesitatea de a mări alocările vine în contradicție puțin cu capacitățile bugetului, dar totuși trebuie să ne uităm care-i situația reală cu finanțele publice. Cel puțin, la începutul anului dinamica încasărilor la buget este pozitivă, peste așteptări, ceea ce permite autorităților să meargă mai activ la astfel de majorări care cel mai des sunt electorale, ca și în anii precedenți, însă aici trebuie să ținem cont, indiferent că a fost tăiată asistența externă a Uniunii Europene, că, spre deosebire de anii precedenți și de anii electorali precedenți, autoritățile sunt constrânse prin Legea finanțelor publice, care nu permite să mărească deficitul bugetar din anul 2018 mai mult de 2,5% din Produsul Intern Brut. Asta cu excepția proiectelor finanțate din asistențe externe.”
Europa Liberă: Și dacă tragem linie, dle Morcotîlo, cum stau autoritățile cu aceste lucruri?
Iurie Morcotîlo: „În primul rând, anticipez că deficitul bugetar care a fost planificat la maximum posibil pentru anul respectiv, conform legii a fost planificat inițial aproximativ la 3% din PIB, asta 2,5% care le permite legea plus acel 0,5, ceea ce anticipau asistența externă și, respectiv, acest 2,5% cel mai probabil o să fie utilizat la maximum...”
Europa Liberă: Dar nu va fi depășit?
Iurie Morcotîlo: „Spre deosebire de anii precedenți, autoritățile sunt obligate să respecte legea, acest nou prag care le interzice să crească deficitul bugetar mai mult de 2,5% din Produsul Intern Brut din anul 2018 a intrat în vigoare și de aceea aceste invenții sau inițiative ei trebuie să le încadreze în aceste 2,5%. Noi deja la sfârșitul anului o să vedem dacă vor depăși sau nu vor depăși aceste limite de 2,5%.”
Europa Liberă: Deci, abia la sfârșitul anului va fi clar? Dar vorbeați despre o dinamică de încasări mai pozitivă, cum au reușit autoritățile să atingă această dinamică?
Iurie Morcotîlo: „Dinamica această pozitivă aș spune că vine din două direcții. O direcție este că avem o creștere economică de aproape 4 la sută în primul trimestru și, în al doilea rând, probabil au fost depuse eforturi adiționale să scoată bani, deci să facă anumite presiuni pe economia informală, pe anumiți agenți economici care sunt la hotarul dintre economia formală și cea neformală pentru a scoate, a majora, de exemplu, impozitele la buget. Și trebuie de spus că este un progres, că veniturile cresc. De exemplu, până la sfârșitul lunii mai la bugetul public național veniturile au crescut aproximativ cu 12%.”
Europa Liberă: Asta-i singura sursă internă pe care poate conta guvernul sau mai există și altele? Și doi: poate cât această sursă acoperă toate aceste programe sociale pe care le lansează guvernul?
Iurie Morcotîlo: „Trebuie de spus că, deocamdată, în prima jumătate a anului aceste venituri, încasările la buget acopereau, fiindcă la sfârșitul lunii mai, de exemplu, cheltuielile erau mai mici decât veniturile cu aproape 900 de milioane de lei, ceea ce le permite să aibă o rezervă pentru a doua jumătate a anului, de exemplu, pentru aceste inițiative. În al doilea rând, a doua rezervă la care poate apela guvernul pentru a majora veniturile la buget este majorarea datoriei interne, fiindcă la început proiectul inițial al bugetului presupunea o reducere cât de cât a stocului de datorie internă și în cazul, de exemplu, când se va vedea că există anumite deficiențe de lichidități, în a doua jumătate a anului guvernul poate să meargă pe piața internă și să majoreze datoria internă pentru a acoperi, în caz de necesitate, deficitul bugetar, dacă o să apară (și el precis o să apară) către finele anului. Eu intuiesc că au să mai apară anumite inițiative de genul acesta cum ar fi, de exemplu, majorarea salariului minim în sectorul bugetar.”
Europa Liberă: O concluzie, dl Morcotîlo, luând în calcul toate aceste lucruri, bugetul va suporta toate aceste cheltuieli? Sau, deocamdată, le suportă?
Iurie Morcotîlo: „Eu, de exemplu, din cifrele pe care le văd privind executarea bugetului și oportunitățile de finanțare și dinamica economică pe anul 2018 nu prezic o presiune excesivă. Anticipez: dacă autoritățile au să respecte legea privind finanțele publice și au să utilizeze acest maxim posibil de 2,5% pe care le impune legea, o să fie un deficit bugetar destul de mare, însă în limitele legii.
Problema principală este că din istoria ultimilor ani observăm că aceste majorări destul de mari în anii electorali nu sunt respectate ulterior, după ce trec alegerile. Autoritățile de obicei merg în an electoral cu majorări destul de semnificative de salarii, pensii, indemnizații sociale și în următorii doi-trei ani după alegeri, până la următorul ciclu electoral, ele pur și simplu sunt majorate la minim sau chiar deloc nu sunt majorate și anume pentru a readuce bugetul la normal sau pentru a investi în alte direcții decât cele sociale.”
Europa Liberă: Deci, extragem tot ce putem acum, iar ulterior mai puțin? Dl Morcotîlo, ziceați la un moment dat că dacă autoritățile vor respecta legea. De ce ziceți acest dacă? Ele pot și să nu respecte?
Iurie Morcotîlo: „Fiindcă în lege sunt câteva excepții în care guvernul poate să meargă la majorare peste pragul acesta. Sunt trei puncte: de exemplu, dacă este o catastrofă naturală și alte situații excepționale; declin economic – a doua opțiune și a treia opțiune – în caz dacă este criză financiară.”
Europa Liberă: Alegerile nu sunt prevăzute acolo?
Iurie Morcotîlo: „Nu sunt prevăzute, evident, dar în unele cazuri autoritățile și guvernul pot să fie destul de inventivi și putem să ne așteptăm la interpretarea anumitor puncte, în funcție de situație. Eu totuși mai puțin mă aștept că au să meargă pe acest scenariu de majorare peste 2,5 la sută.”
Europa Liberă: Dar în afară de opoziție care luptă cu mijloacele pe care le are la îndemână atunci când poate guvernul își propune prea multe, ce alt actor poate da peste mână guvernului atunci când își programează prea multe cheltuieli?
Iurie Morcotîlo: „În primul rând, este Fondul Monetar Internațional, fiindcă Republica Moldova are un program cu Fondul Monetar și ei sunt foarte reticenți când autoritățile din orice țară cu care ei au acorduri merg la majorări semnificative și necontrolate a cheltuielilor bugetare. Și anume, spre deosebire de anul 2014, care a fost tot un an electoral și tot s-a mers pe majorări, când noi nu aveam atunci acord cu FMI-ul, acum proiectul bugetului inițial și în general este coordonat cu Fondul Monetar Internațional și această coordonare și acel program cu Fondul Monetar este o frână suplimentară pentru a nu merge la majorări semnificative.
Dacă citiți ultimul comunicat al Fondului Monetar Internațional de acum o lună, acolo e scris că da, se îmbunătățește cadrul macro-fiscal al Republicii Moldova, dar totuși s-a apelat la guvern ca să fie ținute în frâu anumite cheltuieli, în primul rând, în ceea ce ține de salarii și pensii, pentru ca să nu se ajungă la un deficit excedent sau excepțional de mare al finanțelor publice. Și evident că în cazul acesta primul actor care influențează construcția bugetară este Fondul Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Deci, atâta timp cât există un acord cu Fondul Monetar Internațional, n-ar trebui să ne punem prea mari îngrijorări în legătură cu cheltuielile guvernului?
Iurie Morcotîlo: „Da, în primul rând, Fondul Monetar Internațional condiționează ca anumite tipuri de reforme, inclusiv respectarea anumitor praguri bugetare să fie ca o condiție pentru a face următoarea tranșă de credit către Republica Moldova, însă tot timpul există opțiuni de interpretare a legii sau de argumentare din partea autorităților și experiența internațională arată că autoritățile tot timpul sunt inventive pentru a interpreta sau a aduce argumente, de exemplu, pentru partenerii externi, inclusiv Fondul Monetar pentru a merge la anumite majorări peste angajamentele asumate. Și eu am menționat că eu nu mă aștept ca să fie încălcat totuși 2,5 la sută din PIB, însă probabilitatea nu-i zero aș spune ca să se depășească acest prag în anumite condiții, nu știu, încetinirea economică în a doua jumătate a anului sau anumite angajamente financiare adiționale.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta? Ar putea exista încetinire economică?
Iurie Morcotîlo: „Nu, prognozele economice presupun în jur de 3-4% pe următorii câțiva ani, un minus pentru economia moldovenească pentru care noi și Expert Grup am calculat este că un impact puțin negativ asupra creșterii economice ar putea avea anume această înghețare a asistenței financiare externe, pentru că acești bani din partea Uniunii Europene trebuiau să meargă în diferite proiecte de infrastructură, ceea ce contribuia puțin la creșterea economică. Noi anticipăm că diminuarea investițiilor prin aceste programe să aibă o anumită contribuție, nu foarte semnificativă, dar totuși negativă asupra creșterii economice în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Da, e limpede.