Cum sistemul electoral francez prevede ca alegerile prezidentiale sa le preceada pe cele legislative, partidul care dă presedintele are, in principiu, mari sanse să obtina majoritatea parlamentara. Situatia se va repeta, cu certitudine, si la apropiatele alegeri, dar intr-un context cu totul neobisnuit.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iași)
Partidul presedintelui Emmanuel Macron, La République en Marche, are practic cateva luni de existenta si buna parte dintre candidatii sai sunt figuri complet necunoscute. Ce semnificație va avea, asadar, votul alegatorilor? Va fi un semn ca doresc o schimbare in profunzime a clasei politice? Va fi inca un gest de respingere a partidelor traditionale? Sau avem a face cu o prelungire a starii de grație in care se afla, de cand a devenit presedinte, tanarul si carismaticul Emmanuel Macron?
S-a ajuns la situatia ca nu numai candidatii din partidul La République en Marche să declare, programatic, ca vor o majoritate pentru Macron, dar si candidati de la dreapta si de la stanga sa puna pe afisele lor electorale mentiunea «majoritate prezidentiala». Sunt cazuri cand, in unele circumscriptii, patru sau chiar cinci candidati ne asigura ca isi propun sa reprezinte «majoritatea prezidentiala».
Primul test a confirmat previziunile. Duminica au votat, in turul intai, francezii din strainatate. In zece din cele unsprezece circumscriptii candidatii partidului prezidential au obtinut victorii concludente. Daca lucrurile continua pe acelasi fagas, dupa scrutinul din 11 si din 18 iunie Franta va avea un Parlament cu o compozitie inedită, adica o larga majoritate formata din alesii partidului La République en Marche, iar extrema dreapta (partidul lui Marine Le Pen), extrema stângă (partidul lui Mélenchon) si chiar – ceea ce ar fi o enorma surpriza – Partidul socialist riscand sa nu aiba grupuri parlamentare, intrucat pentru un grup parlamentar este nevoie de minimum 15 deputati. Partidul de dreapta Les Républicains va fi probabil ceva mai bine reprezentat, dar nu in masura in care sa faca o opozitie consistentă.
Fara opozitie in Parlament, puterea va fi obligata sa dialogheze cu sindicatele, asta in cazul in care opozitia nu se va muta in strada. Alegatorii care ii dau credit astazi lui Macron si partidului sau asteapta schimbari de mentalitate si reforme structurale. Cecul in alb acordat acum va trebui insa cat mai repede onorat.