Un personaj important din Partidul Social-Democrat, întrebat zilele trecute dacă vor fi miniștri cu probleme penale în guvern, a răspuns afirmativ și a oferit drept justificare acest „argument” siderant: „pentru că putem!”. Nu e de mirare, așadar, intrarea în guvern, drept consilier de stat, a lui Darius Vâlcov, individ aflat sub urmărire penală și acuzat că a primit mită (tablouri, bani etc.) în cadrul unor întâlniri nocturne prin cimitire. Și tot în virtutea principiului „pentru că putem” se explică prezența unor miniștri agramați, cu grave dificultăți de exprimare.
Astfel, ministru al Economiei este un domn care cu greu a putut rosti două-trei propoziții când a fost audiat în Parlament și când ziariștii i-au pus câteva întrebări. Iar în cele două-trei propoziții, îngăimate cu patetice sforțări, n-a spus nimic, repetând doar, papagalicește, că totul se află în faimosul „program de guvernare” al partidului. Cazul unui alt ministru ridică și mai mari semne de întrebare. E vorba de noul ministru al Educației, Valentin Popa, ce pare să se fi specializat în dezacorduri gramaticale și în estropierea cuvintelor. Valentin Popa este rectorul Universității din Suceava, iar în ajutorul său au sărit, printr-o scrisoare de susținere, aproape 45 de rectori ai unor institute de învățământ superior. Situația e fără precedent și este semnul unei crize profunde a sistemului universitar. Unde mai pui că noul ministru a declarat că s-a cam exagerat în chestiunea plagiatelor și că de fapt nu scrie în lege când și unde trebuie să pui ghilimelele…
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iași)
Al doilea om în stat, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, (care nici el nu stă prea grozav cu gramatica), i-a sărit în ajutor spunând că Valentin Popa e de formație inginer, nu profesor de română.
Stăpânirea limbii române este o obligație elementară pentru un om politic...
Raționamentul dlui Tăriceanu e complet aberant. Mă întreb ce demnitar din Franța, Germania, Anglia etc. ar îndrăzni să-și justifice agramatismele prin faptul că este la bază economist, sau politolog, sau medic ș.a.m.d. Stăpânirea limbii române este o obligație elementară pentru un om politic. Dacă ar exista un test de gramatică eliminatoriu, cu siguranță că am înregistra o reînnoire a clasei politice.
Oricum, membrii guvernului, în frunte cu premierul Viorica Dăncilă, vorbesc o îngrozitoare limbă de lemn. Ca nu cumva să iasă din tipare, mai toți preferă să citească de pe foi pregătite dinainte. Și să se refere, cu un fel de respect mistic, la sacrosantul „program de guvernare”, așa cum odinioară la televiziune, în ziare, în ședințe și la învățământul politic se vorbea despre „Programul Partidului Comunist Român”. Și, ca și astăzi, la vârf se cocoțaseră tot soiul de agramați și semidocți.