Tentaţia populistă

Tentaţia populistă

În mai multe ţări europene s-a remarcat o puternică tentaţie spre populism, propagat de partide şi grupări politice zgomotoase. Reţetarul populismului a fost preluat şi-n Germania de partidul care-şi spune Alternativa pentru Germania (AfD) şi care a reuşit să pătrundă în mai multe landtag-uri federale. În preajma alegerilor generale din Republica Federală, care vor avea loc în septembrie, Fundaţia Bertelsmann a întocmit un studiu cu scopul de a testa poziţia electoratului – inclusiv, faţă de oferta populistă a Alternativei pentru Germania. Autorii studiului, intitulat „Vremea populiştilor?” au cules cîteva date extrem de interesante, ajungînd la concluzia că doar 30 la sută din populaţia ţării împărtăşeşte concepţii şi idei care se pot numi populiste. Autorii vorbesc în acest context despre un populism moderat şi unul radical.

Coperta studiului

Populismul moderat se manifestă, potrivit autorilor studiului, drept o atitudine îndreptată contra „establishment-ului” politic, şi se manifestă sub forma unor critici difuze la adresa partidelor politice şi instituţiilor statului de drept, dar şi ale presei. Populismul radical nu acceptă existenţa instituţiilor tradiţionale şi partidelor şi se pronunţă pentru înlocuirea lor. Populiştii, în general, se pronunţă pentru introducerea aşa numitei „democraţii directe”, adică a plebiscitului, respingînd democraţia reprezentativă, dar şi pluralismul pe care ar vrea să-l înlocuiască cu o aşa numită „suveranitate populară” extinsă.

37 la sută dintre germanii chestionaţi resping aceste concepte populiste, iar cei care împărtăşesc idei populiste ar putea fi catalogaţi drept „populişti moderaţi”, susţin autorii studiului care au chestionat peste 5000 de persoane din toate categoriile reprezentative ale electoratului. O primă concluzie care se desprinde din acest studiu este că în Germania nu există pericolul ca vreun partid populist să obţină majoritatea voturilor la alegeri.

Semnificativ este faptul că în Germania două treimi dintre cei care pot fi catalogaţi drept populişti nu sînt contra ieşirii Germaniei din Uniunea Europeană, iar 85 la sută din această categorie se pronunţă în favoarea sistemului democratic. 45 la sută cred, însă, că integrarea europeană a fost exagerată, iar 52 la sută susţin că sistemul democratic german funcţionează ”prost” sau „foarte prost”.

Populiştii germani, susţin autorii studiului, sînt, de regulă, „democraţi dezamăgiţi” şi nu neapărat „duşmani ai democraţiei”. Concepţii populiste pot fi întîlnite mai ales în rîndurile populaţiei mai puţin educate sau cu un venit redus. Totodată, s-a constatat că populismul este un fenomen supra-ideologic, şi nu poate fi încadrat nici în schema tradiţională stînga-dreapta.