Luna trecută, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă au fost în Israel, fără un mandat, fără o misiune clară, anunțând planuri pentru mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, trecând astfel peste poziția UE in această chestiune.
România, Cehia și Ungaria au blocat chiar un text comun al UE în care se reafirma poziția Uniunii în legătură cu capitala Israelului. Ideea aici nu este de a decide unde trebuie să fie acea capitală, ci că se încalcă poziția comună a UE.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Dan Alexe (Bruxelles)
Exemplul contrar sunt Franța, Germania, Italia și Beneluxul (Belgia, Olanda, Luxembourg), țările care au creat UE. Aceste șase țări, nucleul dur al UE, sunt și cele care plătesc în pușculița comună mai mult decât primesc înapoi. Tot ele, din optimism nesăbuit, au sprijinit primirea în UE a Ungariei, Cehiei și României (în 2004 și 2007).
România, Cehia și Ungaria sunt, invers, țări care primesc mai mult de la bugetul comun al UE decât contribuie. Ele au cerut să fie primite în UE, iar acum puterea politică de acolo incită populația să fie anti-UE, deși banii primiți de la Bruxelles sunt atât de mulți încât ele nici nu au suficiente proiecte pe care să-i cheltuiască (adică nu au, mai ales România, „capacitate de absorbție”).
Aceste trei țări (mai ales Ungaria lui Orban, dar acum, încet, și România lui Dragnea), încep să întoarcă spatele Europei pentru a-și acoperi potlogăriile de acasă, însă vociferează, precum europarlamentara Maria Grapini împotriva președintelui Franței, Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European, că nu sunt tratate egal de membrii vechi, occidentali.
Dar România, Cehia și Ungaria nu sunt egale cu Franța lui Macron sau cu Germania lui Merkel! Ele primesc bani de la UE, însă nu acceptă cotele de refugiați și tocmai au blocat declarația comună despre Ierusalim.
Au dorit mult să intre într-un grup select, iar acum nu îi acceptă regulile.
Pentru a da un exemplu pe înțeles de ce nu sunt egale România, Cehia și Ungaria cu țările fondatoare care mențin ideea de UE coerentă și solidară, să luăm ca parabolă Rolling Stones. Aceia sunt oameni care cântă împreună de șase decenii, însă Ron Wood încă se mai simte un nou-venit, deoarece s-a alăturat grupului doar în… 1975.
România lui Dragnea vrea însă să fie tratată egal de Franța și Germania și Beneluxul, fondatorii UE, care îi dau bani, cu toate că România nu participă la mai nimic comun, se plânge și blochează rezoluții. După care, țărișoarele astea estice se smiorcăie că sunt tratate ca membri de gradul doi.
Ele însă chiar sunt de facto de gradul doi.
Cum spunea răposata mea bunică (o basarabeancă cu infinit bun simț): „Capra slabă, dar coada băț”.