Your browser doesn’t support HTML5
O publicaţie semestrială germană despre „cacofonia arhitecturală” din Chişinău
„Chişinău, haos urbanistic, o oglindă a unei societăţi bulversate?” Sub acest titlu a apărut un articol, semnat de Gilles Duhem, în publicaţia semestrială a Societăţii Germano-Române (Deutsch-rumänische Gesellschaft), din Berlin: „Deutsch-Rumänische Hefte / Caiete Germano-Române” (DRH). Prezentînd, pe scurt, arhitectura din capitala Moldovei, autorul se opreşte asupra situaţiei deplorabile a unor clădiri istorice, dezinteresul actual pentru moştenirea trecutului şi „cacofonia arhitecturală” din prezent. Articolul critic din această publicaţie se încheie cu un apel în care se spune că oraşul ar avea nevoie „de aliaţi şi un lobby” care ar sprijini proiecte urbanistice şi s-ar ocupa şi de căutarea unor finanţatori.
Coperta revistei „Deutsch-Rumänische Hefte / Caiete Germano-Române”
Pe o temă oarecum înrudită, revista mai publică şi un articol legat de planuri urbanistice din Bucureşti, în perioada 1934-35, semnat de Dan Teodorivici, şi o relatare despre situaţia unor clădiri ale comunităţii evanghelice din Transilvania.
De remarcat este şi articolul istoricului Victor Neumann, despre desemnarea oraşului Timişoara ca viitoare capitală culturală europeană.
Preşedintele Societăţii Germano-Române, Gerhard Köpernik, evocă figura controversată a „oligarhului” român interbelic, Nicolae Malaxa (1884-1965).
Köpernik, care în anii 1980 a lucrat ca diplomat la Ambasada Germaniei federale din Bucureşti, s-a remarcat în ultimii ani cu mai multe articole şi studii istorice. În 2014, i-a apărut volumul, „Fascişti internaţi în lagăre de concentrare. Garda de Fier din România şi cel de-al Treilea Reich“ („Faschisten im KZ. Rumäniens Eiserne Garde und das Dritte Reich“ - Editura Frank & Timme, Berlin, 2014).
Revista mai cuprinde şi un text omagial (intitulat: „La mulţi ani!, semnat de Wolfgang Aschauer), dedicat universitarului german, Wilfried Heller, care a împlinit vîrsta de 75 de ani. Heller, care este membru al Societăţii Germano-Române, a fost cadru universitar la Göttingen şi, după 1994, la Potsdam. Începînd cu anii 1970 a făcut numeroase excursii de studii în ţări estice, inclusiv în România. Despre modul cum a fost supravegheat de către Securitatea română a publicat o carte în care a integrat numeroase documente de arhivă. Cartea a apărut în 2014 sub titul, „De la ’Horea’ la ‘Hans’. Erori şi confuzii ale Securităţii oglindite în două dosare” (Von „Horea“ zu „Hans“. Irrungen und Wirrungen der Securitate Rumäniens im Spiegel zweier Akten - Editura Schiller, Sibiu-Bonn, 2014).
Revista care apare de 20 de ani la Berlin are în prezent ca redactor-principal pe Josef Sallanz. Acesta este „lector străin” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău unde activează în cadrul catedrei de filologie germană.
Bustul lui Ion Luca Caragiale din Berlinul de Est
Societatea Germano-Română a fost înfiinţată în anul 1992. În ultimii ani a organizat numeroase întîlniri cu persoane publice, scriitori, artişti, istorici sau politicieni. Totodată, a iniţiat restaurarea amplasamentului din fostul Berlin răsăritean unde s-a aflat un bust al lui Ion Luca Caragiale. Bustul a fost ridicat, în perioada comunismului, în faţa unei biblioteci estice care după unificarea oraşului divizat a fost închisă. Pe lîngă acest bust din cartierul est-berlinez Pankow, mai aminteşte de prezenţa exilatului Caragiale la Berlin şi o placă, amplasată pe clădirea din cartierul vestic Wilmersdorf-Charlottenburg, unde a locuit cîndva autorul „Scrisorii pierdute”.