Criză guvernamentală în Germania

Criză guvernamentală în Germania

Criza la nivel guvernamental din Germania reflectă criza europeană, ivită în urma neînţelegerilor în ceea ce priveşte problema migranţilor. Nici după consultările separate ale conducerii Uniunii Creştin-Sociale (bavareze) şi Uniunii Creştin-Democrate, tensiunile între ministrul de interne, Horst Seehofer, şi cancelara Merkel nu au fost dezamorsate. Seehofer, care vrea să respingă la frontiere persoanele care au depus o cerere de azil într-o altă ţară, este dispus să mai aştepte două săptămîni, cînd va avea loc reuniunea europeană la nivel înalt. Cu acest prilej, Merkel va încerca să ajungă la o înţelegere europeană, privind problema migranţilor. Acestei probleme a fost destinată marţi şi întîlnirea Merkel-Macron de la Meseberg, unde se află casa de oaspeţi a guvernului german.

În ultimele zile s-au făcut auzite voci care au prezis alegeri anticipate, dacă bavarezii vor continua să insiste asupra liniei dure, promovate la Berlin de către ministrul de interne, Horst Seehofer. Unul dintre apropiaţii săi, secretarul de stat în ministerul federal de interne, Stephan Mayer, a respins speculaţiile potrivit cărora Uniunea Creştin-Socială ar vrea să răstoarne guvernul de la Berlin:

„Uniunea Creştin-Socială nu vrea s-o înlăture pe cancelara Angela Merkel. De asemenea, Uniunea Creştin-Socială nu vrea să anuleze unitatea grupului parlamentar creştin-democrat/creştin-social.”

Declaraţia sună ca o promisiune solemnă. În esenţă, ea nu conţine vreun mesaj convingător că Uniunea Creştin-Socială (bavareză) ar fi interesată de o apropiere reală de cursul cancelarei.

Cearta legată de măsurile forte contra migranţilor, pe care Seehofer doreşte să le aplice, continuă să divizeze cele două partide conservatoare din marea coaliţie guvernamentală de la Berlin. În opinia cancelarei, măsurile lui Seehofer sînt unilaterale şi ignoră reglementările existente. Merkel a tot spus că ea preferă o soluţie europeană şi nu acţiuni naţionale, unilaterale.

Linia Merkel este sprijinită de majoritatea Uniunii Creştin-Democrate, precum a declarat şi primul ministru creştin-democrat al landului Renania de Nord-Vestfalia, Armin Laschet:

„Noi nu vom accepta ca la frontiera de vest, belgiană şi olandeză sau la cea franceză şi luxemburgheză să se renunţe la sistemul Schengen - prin anularea acestuia.”

Bavarezii au dat acum lui Merkel un răgaz de două săptămîni. Dacă nu va reuşi să ajungă la un rezultat concret la nivel european, atunci ministrul de interne va trece la aplicarea planului său de „rezolvarea problemei migranţilor”.

Observatorii politici sînt de părere că Merkel nu va reuşi să convingă celelalte ţări europene să preia de bunăvoie migranţi care au fost respinşi la frontierele Germaniei. Se prevede un eşec al demersurilor lui Merkel, chiar dacă ea va fi sprijinită de preşedintele francez şi alţi şefi de stat şi de guvern. Ţările din grupul Vişegrad, dar şi Austria şi Italia, se opun liniei Berlinului.

Eşecul demersurilor cancelarei ar putea însemna sfîrşitul erei Merkel şi declanşarea unei crize politice de care va profita, în primul rînd, partidul naţionalist-autoritar şi eurosceptic, Alternativa pentru Germania (AfD).

O astfel de criză se va extinde şi va afecta întregul proiect european.