Totul a început de la un atac din nordul Angliei. În Southport, trei fetițe au fost ucise și mai mulți oameni au fost răniți pe 29 iulie, după ce un băiat de 17 ani a atacat cu cuțitul un grup de oameni strânși la un curs de dans.
Dezinformarea a creat mitul că băiatul ar fi un imigrant ilegal sau un radical musulman - într-un final, pentru a calma spiritele, autoritățile i-au dezvăluit identitatea băiatului. El este de culoare, dar provine dintr-o familie creștină și s-a născut în Marea Britanie.
La dezinformarea de pe internet a participat până și miliardarul Elon Musk, care a lăsat de înțeles că protestatarii care au distrus orașele cerând oprirea imigrației ar avea un motiv întemeiat. După ce a afirmat că urmează un război civil, premierul britanic Keir Starmer i-a răspuns miliardarului că se înșeală. (La sfârșit, după ce protestele s-au potolit, Musk nu s-a lăsat și a răspândit zvonul că revoltații pedepsiți vor fi deportați în Insulele Falkland).
Extrema dreaptă și naționaliștii s-au mobilizat și au ieșit în stradă în număr mare, vandalizând proprietăți și înspăimântând oamenii de culoare din țară.
În ultima săptămână, protestatarii anti-imigrație au ocupat străzile din mai multe orașe din Anglia. Ei au încercat să incendieze și să intre și în două hoteluri unde erau găzduiți mai mulți azilanți.
Situația s-a schimbat, însă, săptămâna aceasta.
O femeie apără o moschee din Liverpool de extremiști și transmite mesajul „Bunicile împotriva naziștilor”, 2 august.
Au fost plănuite din nou revolte de dreapta, dar au venit ca răspuns o sumedenie de contraproteste, iar autoritățile au promis pedepse aspre pentru toți cei care au participat la revolte. Drept urmare, numerele de protestatari anti-imigrație au scăzut brusc.
Cum a reușit Marea Britanie să descurajeze protestatarii?
În primul rând, prin mobilizare populară împotriva extremei drepte.
Demonstranții pro-imigrație s-au strâns în sute de locații din Marea Britanie pentru a combate protestele anti-imigrație anunțate. Protestatrii antifasciști au umplut străzile, descurajând xenofobii să mai iasă.
Primarul Londrei, Sadiq Khan, de exemplu, le-a mulțumit polițiștilor și protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă „ca să arate că Londra este unită împotriva rasismului”.
În estul Londrei, la protestele pro-imigrație din Walthamstow, demonstranții au strigat că „ura nu este binevenită aici”.
În Brighton, poliția a separat o mână de protestatari de dreapta și sute de contraprotestatari care strigau „Dispăreți de pe străzile noastre, jeguri naziste”.
„Rasiștii nu sunt bineveniți aici”, transmit locuitorii din estul Londrei, 7 august.
La Liverpool, sute de oameni au format un lanț uman în jurul unei biserici care funcționează și ca centru de informare pentru imigranți. Părintele Peter Morgan, care conduce acea parohie, spunea în orele dinaintea protestelor că are de gând să discute civilizat cu oamenii care încearcă să creeze tensiuni. „Azilanții sunt speriați, absolut speriați. Acesta este singurul loc în care pot veni foarte mulți oameni incredibil de vulnerabili și în fiecare zi servim cel puțin 100 de mese”, spune preotul.
Autoritățile au răspuns aspru la protestele de până acum și au arătat că sunt pregătite pentru mai mult.
Surse apropiate poliției au spus pentru The Guardian că e probabil ca pedepsele aspre acordate în ultima săptămână protestatarilor anti-imigrație și cele a proape 500 de arestări să-i fi descurajat pe cei care doreau să iasă în stradă.
Cel puțin 149 de protestatari au primit deja pedepse cu închisoarea, în urma protestelor violente din ultimele zile - 44 dintre ei, în Liverpoool și Southport.
Doar joi, au primit pedepse de câte 32 de luni în închisoare doi bărbați implicați în revolta din Liverpool - unul dintre ei fusese văzut lovind pe cineva luni, iar altul a participat la un atac împotriva poliției și incendierea unei biblioteci.
Un flăcău care s-a hotărât să-și serbeze aniversarea de 18 ani alăturându-se revoltelor a ajuns în închisoare pentru 20 de luni după ce a aruncat cu sticle și cărămizi înspre poliție. Un sfert dintre cei condamnați la închisoare până joi seară au, de altfel, sub 21 de ani, conform BBC.
Poliția nu a ezitat să asmuțească câinii asupra protestatarilor de dreapta. Bristol, 3 august.
Alți zece au fost arestați pentru protestele din fața reședinței premierului, la Downing Street nr. 10, în ziua de 31 iulie.
În alte locații, poliția a publicat fotografii cu oameni prezenți la proteste și a cerut publicului să ajute la identificare. Mai mult, nu sunt arestați oamenii doar la fața locului, dar deja au loc razii la casele celor care au fost implicați în ultimele zile în proteste.
Au fost arestați și deja condamnați unii dintre cei care au postat mesaje care instigă la ură online sau care distribuie informații false, iar aplicația Telegram a început să elimine mesajele și canalele care înseamnă la violență în Marea Britanie.
„Dacă faceți lucruri online, vă vom urmări la fel cum îi urmărim pe cei care fac astfel de lucruri pe străzi, dacă e vorba de violență și revolte criminale”, a transmis Diana Johnson, ministra poliției.
Ministerul Justiției a transmis înaintea protestelor că sunt libere peste 500 de locuri în închisori pentru cei care acționează violent.
Și poliția s-a mobilizat la o scară nemaiîntâlnită în ultimii 13 ani, cu peste 6.000 de membri ai forțelor de ordine mai ales în locațiile unde s-au anunțat proteste, în jurul centrelor de refugiați și lângă firme de avocatură specializate în migrație.
Sute de protestatari violenți au fost arestați în urma revoltelor din ultima săptămână. Bristol, 3 august.
La nivel guvernamental, premierul Keir Starmer a convocat deja trei ședințe de nivel înalt „Cobra”, la care a strâns miniștrii și șefii de instituții relevante pentru a elabora un răăspuns rapid și eficient. Ultima oară, astfel de ședințe s-au ținut pentru a gestiona răspunsul autorităților la pandemia Covid-19. Au fost mobilizați până și cei din comisariatul antiterorism.
„Oricine s-a implicat în aceste revolte - indiferent ce motiv spune că are - va simți forța legii”, a declarat Starmer înaintea celei de-a treia ședințe, joi dimineață.
În Irlanda de Nord (parte din Regatul Unit), parlamentul a pus pauză vacanței de vară și s-a reunit pentru a discuta violențele, care s-au concentrat în capitala Belfast.
Autoritățile au creat o imagine foarte negativă a protestatarilor de extremă dreapta.
„Vreau să fie clar că cei arestați nu sunt protestatari, patrioți sau cetățeni cumsecade. Sunt golani și criminali. În jur de 70% dintre ei au fost condamnați în trecut pentru posesie a unei arme de foc, violență, droguri sau alte infracțiuni grave. Mulți sunt interziși la meciurile de fotbal. Aceștia sunt oameni violenți, care au ieșit în stradă sub pretextul unui protest ca să creeze haos. Dar am spus clar că nu vom tolera ura sau intimidarea”, a declarat comisarul Poliției Metropolitane din Londra, Mark Rowley.
Confruntare între poliție și extremiștii de dreapta la Liverpool, 3 august.
„Mă aștept ca mulți, dacă nu toți dintre cei arestați în ultimele 24 de ore să fie și condamnați, vor ajunge în tribunal și vor petrece ani în închisoare”, a adăugat Rowley. În Londra, la protestele de miercuri din Whitehall, au fost arestați 10 oameni.
Au fost arestați și protestatari de la marșurile antifasciste. Un bărbat care a aruncat cu o sticlă de plastic și o piatră la un protest pro-migrație a primit o pedeapsă de 18 luni în închisoare.
Precedente de mobilizare socială
Nu este prima oară anul acesta când mii de oameni ies în stradă pentru a proteja imigranții în Europa.
În Germania, în ianuarie, au ieșit la lumină ideile discutate într-o ședință secretă de către unii membri ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD), prin care puneau la cale un plan de a deporta toți migranții din Germania. Planul amintea de inițiativele naziștilor din anii 1930 și ‘40 de a deporta toți cetățenii „de rasă ariană”, ceea ce a rezultat într-un final în Holocaustul evreilor și romilor. Or, pentru Germania rămâne până în ziua de astăzi un punct sensibil acea perioadă din istorie, așa că reacțiile sunt pe măsură.
Protest împotriva extremei drepte și mai ales a partidului AfD la Berlin, 17 ianuarie 2024.
În ciuda mobilizării de sute de mii de oameni timp de mai multe săptămâni la începutul anului, susținerea pentru AfD rămâne mai mare ca niciodată. Partidul a câștigat 15,9% dintre voturi și au trimis 14 europarlamentari la Bruxelles.
Nu e nici prima oară când britanicii încearcă să transforme spațiile publice într-un mediu mai sigur pentru unii membri vulnerabili ai comunității.
Începând din 1977 și de-a lungul mai multor ani, mii de protestatari au ieșit în stradă pentru a lupta pentru siguranța femeilor pe timp de noapte. Totul a început cu un criminal în serie din Leeds, care a ucis 13 femei și a încercat să ucidă alte șapte - motiv pentru care poliția a îndemnat femeile să stea acasă după căderea serii. Protestatarii au cerut mai multe măsuri pentru siguranța femeilor și ca vina să nu cadă pe victime.
Demonstrații similare au ajuns să se organizeze în mai multe țări, iar îndemnul „revendicăm noaptea” este folosit și în ziua de astăzi, mai ales în cazuri de violență împotriva femeilor pe stradă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te